192 matches
-
prepeliță grasă Cu-împărații lumii cei mai mari, N-ași schimba, prieteni, a mea masă!... Fericit cum face-mă Cotnarul - De-împărații lumii eu n-am zor; Nemurirea mi-a umplut paharul Și n-o dau pe nemurirea lor! LV Podgorenii din Cotnari Sunt niște luceferi rari, Dar ei sunt foarte puțin Pe lângă badea Călin: Nu știu mulți cât el pe lume; Vreți să știți - ce știe anume? Iată: știe a bea vin! LXI Dac-ar trăi și-ar bea Cotnar
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
caracteristică personalității Sale, metode și procedee diferite, având în vedere natura cunoștințelor și individualitatea ascultătorilor Săi. În alegerea metodei, Mântuitorul ține seama de vârstă, de gradul de cultură, de profesia și de preocupările ascultătorilor Săi. Plugarilor le vorbește despre semănător; podgorenilor, despre lucrătorii viei; pescarilor, despre pescuitul minunat; lui Nicodim, care era erudit și curat cu inima, îi oferă o privire profundă în planul mântuirii chiar la începutul activității Sale. De asemenea, samarinencii, care avea un spirit activ, un suflet bun
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
cade", alți deținători decât Episcopia care își avea propria ei gospodărie. Vinăritul era la început o taxă modestă, susține Ghibănescu, care cuprindea în ea și pe producători și pe desfăcători. Apoi ea s-a transformat în pogonorit și privea pe podgoreni, și în vădrărit - care privea pe comerciant. Mai întâi și mai oneros, totodată, pentru comerciant, a fost pivniceritul, taxa pe pivniță, fără a se ține seama de cantitatea de vin desfăcută. Alt strângător era cămănarul sau căminariul care aduna zeciuiala
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
, Mircea (23.VIII.1943, Valea Călugărească, j. Prahova), critic și istoric literar. Este fiul Zoei (n. Stavri) și al lui Nicolae Iorgulescu, podgoreni. Urmează liceul din Urlați, absolvit în 1961, și este licențiat al Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București (1966). Va fi redactor la „Munca” (1968-1970), apoi la „România literară” (1971-1989). Din 1989 s-a stabilit în Franța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
are nici linie, nici formă, nici culoare. Cu intermitență și fără curajul unei intreprinderi adevărate 32 s-a stins în anonimat. Până în 1994 au mai apărut Oferta (1990), Obiectiv (minigazetă, 1991), Vocea Hușului (câteva numere, 1991), Păreri Tutovene (1992), Lysp (!), Podgoreanul, Liberalul, Monitorul oficial al județului Vaslui, Teleradioeveniment, Apollo ... Monitorul de Vaslui, "independent" dintr-o rețea cu o anumită politică, Director Irina Sadici, dar ziarist adevărat Cătălin Lența iar în devenire Viorel Oprea, Clara Bișoc și alții. Dintre cei care produc
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Cluj și Iași. Este redactor la ziarul Flacăra Iașului și, din 1968, la ziarul Vremea nouă din Vaslui, până la pensionare. Colaborează cu versuri, schițe și epigrame la Albina, Tânărul scriitor, Cronica, Jurnalul de Vaslui, Meridianul. A fondat și condus publicația Podgoreanul din Vaslui. Printre membrii fondatori ai Cenaclului literar "Ion Iancu Lefter" și ai Cenaclului epigramiștilor vasluieni. Tipărește volume de proze scurte. SPIRIDON, Cassian - Maria, n. 9 aprilie 1950, Negre ști. Liceul Negrești apoi absolvent al Facultății de Mecanică, Iași. Colaborează
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
0 23,2 Miniș 11,9 5,7 23,8 Dăbuleni 9,5 4,5 NC Brezeanu, 1912 - „Deși nu dă un vin prea colorat, totuși poate fi considerată printre varietățile principale românești negre ca una din cele mai bune. Podgorenii din Nicorești o preferă altor varietăți, preferință ce se datorește calităților sale de producțiune, productivitate regulată și calitate. Dă un vin roșu cu un buchet deosebit și bine proporționat în elementele ce-l compun conținând 10-11, 6 vol % alcool.” Cadarcă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
lunca Mureșului. Pentru ea, ca precupeață, Radna e Radna, Lipova e numai aici peste Mureș, iar la Arad te duci în două ceasuri. Marțea își scoate coșurile pline în piața unde se strâng la târgul din fiecare săptămână mureșenii și podgorenii, joia în locul în care vin bănățenii, sâmbăta e la Arad în piața cea mare unde se adună lume din șapte ținuturi. Românul, sârbul, ungurul sau neamțul e cel care o ajută ceas de ceas să-și crească copilașii, căci a
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Slavici a unei evidente "preocupări de situare în spațiu geografic" se materializează în opera literară într-o toponimie reală, mai frecventă decât una inventată. Realitatea "adusă" în creația sa din toposul natal identificabil cu ținutul zărăndean mai extins decât cel podgorean are vigoare, consistență și cauzalitate narativă. Cercetătorii consideră că reușita își găsește motivație "în amprenta pe care vârsta copilăriei și adolescenței o exercită asupra afectivității și capacității intuitive a adultului ispitit mai apoi spre intelectualizarea problematicii exterioare"181. Spațiul în
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
înțelepte, mirându-se de știrile venite de aiurea: crime, războaie, imoralitate. La Fălticeni lumea e alta, căci rața rătăcită în ograda vecinului e înapoiată stăpânului, prilej de alte vorbe de clacă. Comunitatea asta adânc morală are alte idealuri decât lumea podgorenilor, petroliștilor sau cerealierilor negustori din alte părți. Pentru aceștia timpul produce bani iar graiul lor nu are timp de volute elegante. Târgurile de acest fel produc mai mult contingente de cărturari. Ar merita să știm ce discutau între patru ochi
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
zice că, dacă iarna nu viscolește, în vara viitoare pînea nu va rodi mult. Dacă primăvara iese nalbă multă, atunci are să fie anul bogat, îmbelșugat în toate, mai cu seamă în porumb. în ziua de Sf. Trifon [1 februarie/faur], podgorenii se duc cu preot la vii, fac sfeștanie viilor, ca să fie roditoare și păzite de grindină și mană. Cînd iarna începe de cu vreme e semn de belșug. De ase menea, cînd tună de timpuriu. Se crede că este bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se toarce, coase, fierbe cămeși etc. joile, că bate piatra ori se-ntorn ploile și se face secetă. Cînd ciocnești ouă în ziua de Paști, are să ploaie cu piatră. La Sf. Ilie, dacă bați roadele de păreți, are să bată piatra. Primăvara, podgorenii leagă cîteva vițe din vie cu salcie de la Florii, ca să fie ferită de piatră. Cînd cade grindina, înfige un cuțit în pămînt - și ea va înceta îndată. Cînd bate piatra, se înfige toporul în pămînt și se pune sare pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Lume nouă și lume veche (1895). Numit, după înapoierea în țară, secretar general al Ministerului Afacerilor Străine, apoi ministru plenipotențiar clasa a II-a, Z. se dedică în special administrării proprietăților sale (case, vii) și acceptă președinția unui sindicat al podgorenilor din zona Odobești, care în 1906-1907 scoate și un ziar, „Trebuința”. În aprilie 1908 e ales membru titular al Academiei Române. Poporanismul în literatură, discursul de recepție din mai 1909, provoacă replica dură a numeroși confrați, în primul rând a lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
vedea că nu era prima oară când cei doi alegeau acest drum pentru a ieși din cetate. Trecură râulețul Dreisam prin vad și călăriră mai de parte printre viile ce se Întindeau pe deal. Sus se vedea o capelă unde podgorenii se rugau Sfintei Fecioare să le apere recolta de Înghețul timpuriu. Când pe partea dreaptă Începu să se audă murmurul unui pârâiaș, Conrad se Întoarse spre Haro și-i spuse să-l aștepte. Coborî de pe cal trecându-i frâul slujitorului
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
scânduri („Peisaj”, pp. 100, 103, 189, închisă între acareturi („Peisaj”, p. 92) sau semideschisă („Pe drum de țară” și „Peisaj din Huși” - p. 152, „Peisaj cu case”). În ograda, animale, păsări, obiecte de uz gospodăresc specifice vieții de la țară, adică podgoreanului. În jurul cramelor, îndeosebi, tronează într-o veselie butoaiele goale, adevărate personaje care stau la sfat, participă la un joc bizar ori se bulucesc nerăbdătoare la ușă pentru a primi licoarea bahica („Peisaj” - pp. 86, 157, 230, „Crama”, „La crama”). Peisajul
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
de culoare zăgăzuite într-o textura de linii filigranate (văzută separat, galeria bogată a portretelor merită o analiză de domeniu), în peisaj, figurile umane sunt prezente simbolice, doar siluete în mișcare, solitare sau în grup, venind, plecând, ospitaliere, zgribulite... Viața podgorenilor și a târgoveților nu iese din tipic: ei „au treaba”, farmecul peisagistic nu le conferă stări meditative, nici îi însuflețește, nici îi lasă nepăsători. „împrejurul” e casa naturii, o lume organic existențiala aflată într-o eternă rotire de anotimpuri, în
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
drumului, incepand cu pictură în ulei din 1926 - „început de primăvară”, până la desenele cu creion negru reprezentând imagini ale Hușilor: „La marginea Hușilor”, „Case la Huși”, „Străzi la marginea Hușilor”, „Cules de vie la Huși”. Bătătorit de căruțe și de podgoreni, acoperit de praful lutului galben, drumul nu este nicicum neted ori lesne de parcurs. Căile se deschid de la o răscruce (unde pictorul obișnuia să și plaseze șevaletul), șerpuiesc printre case, copaci, podgorii, pierzându-se că un firicel de apă în
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
cehi care se duc (partea I-a) până la Kilimangiaro. În numărul Pravdei de Miercuri, 9 Iunie 1954, găsesc o corespondență din Moldova sovietică, în care se cuprinde o laudă dreaptă pentru progresul culturii viței de vie, arătându-se anume că podgoreanul Chirilă Grigorievici Sparivac a ajuns din spor în spor să socoată că anul acesta va avea o producție de struguri de 20.000 kg. la Ha. A pornit de la 3500 kg. la Ha., s-a urcat la 18.600 și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Cajon del Maipo, am cunoscut cea mai mare podgorie din Chile și cel mai mare exportator de vinuri al țării. Cultivarea viței de vie în Chile se face după venirea spaniolilor, în secolul al XVII-lea, fiind menționat ca "prim podgorean" Don Francisco de Aguirre, cu proprietăți în zona Copiapo. Cultivarea științifică, industrială a început cam cu un secol și jumătate în urmă, fiind legată de numele unui bogat moșier, Don Silvestre Ochagavia, care a întreprins o vizită în Franța, de unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
nu se judecă după extensiunea și durata lor, ci după rolul mai mult sau mai puțin strălucit pe care l-au jucat în complexul universal. Cadrul meu e prea strâmt ca să pot închide într-însul istoria generală a veselei republice podgorene. Voiesc numai să contribuiesc și eu la consemnarea materialului necesar unui viitor istoric ; și sunt autorizat a o face - am fost cetățean al acelei republice. Am asistat la mărirea și deca- dența ei, și nu în calitate de gură-cască, ci în calitate
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ocupațiuni: 50% comercianți cu o stare materială mediocră, din care 1/2 din ei cu o stare sub medie; 25% meseriași din care 5% cu stare materială mediocră iar restul sub medie; 4% liber profesioniști cu stare materială medie; 8% podgoreni cu stare materială medie; 5% trăiesc din diferite expediente, și au o stare materială rea; 8% fără nici un fel de profesie și mijloc material din care să-și tragă existența. La aceștia se mai adaugă și cei veniți din Transnistria
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
competentă a lui Iancu Gutman: „50% cu o stare materială mediocră, din care ½ cu o stare proastă; 25% meseriași din care 5% cu o stare materială mediocră iar restul chiar proastă; 4% liber profesioniști cu o stare materială medie; 8% podgoreni cu stare materială medie; 5% trăiesc din diferite expediente, situația materială rea; 8% fără nici un fel de profesie și fără mijloace materiale de unde să-și tragă existența”. Autorul raportului mai constatase că „Din mijlocul acestei populații avem 10% care actualmente
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și nu numai. Bine, scriu, dar las în seama ta să le așezi cât mai bine în vitrina lumii. Sper să însemne ceva. De toate am fost: cherestegiu, telefonist, învățător, legător de cărți, cizmar al propriilor cizme, vânător, pescar, agricultor, podgorean, profesor;numai arhivar la propria arhivă, nu. și, din păcate, munca asta am început s-o fac abia acum, la 78 de ani, vârstă la care alții stau deja la taifas cu Dumnezeu. M-am născut la Dobrinești, dobrâi = bun
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
De la idee la fapte, multă hârtie și mișcare de mesageri. Am trimis veste în toate satele din jur.De la Bolgrad am adus prăjituri, mezeluri și tot ce trebuie pentru un bufet. Vinul l-am luat de la Zahanade și Zoporoșcenko, podgoreni de vază. Orchestra, poate atracția principală, am antamat-o de la Bolgrad. Important era că evenimentul pusese pe jar toată suflarea satului. Două săli de clasă au devenit săli de dans, feeric luminate cu două petromaxuri, iar sala noastră de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
restaurant din Tokio afișează o listă de mari vinuri cu sublinierea că oricare poate fi preparat acolo, imediat. În spiritul comentariilor mele legate de mesajele chimice ce integrează biosfera, dacă vinul Înseamnă, așa cum se afirmă adesea, un mesaj al producătorului, podgoreanului, către consumator, el, mesajul, trebuie să fie integral, adică vinul, pe toată durata pregătirii lui, să fie În contact cu omul, nu cu mai știu eu ce pompe ori filtre. Un vin cu adevărat tradițional nu știe decât de lemn
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]