2,689 matches
-
niciodată zile în șir! Dar el, mânat de dor, uita tot chinul mersului la vale în timpul nopții, în zori fiind ca un nou născut. Cât mersese, nu știa precis, dar bâta avea destule semne. Ieșise din munte și străbătea acum podișul. Cărările erau săltărețe ca jocul de copii, unele urcând, altele coborând. Asta îi pria, căci oboseala își pusese pecetea pe trup. Mintea și inima nu osteneau cu cât calea se scurta. Îmbărbătarea îi venea și din doinitul cu fluierul. Tot
CÂINE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1427011196.html [Corola-blog/BlogPost/353420_a_354749]
-
îmi amintește... Din orășelul Bolgrad al Basarabiei noastre, în care am poposit pentru scurt timp, am plecat la Bălgrad (Cetatea Albă), numele mai demult al orașului Alba Iulia, oraș cu însemnătate istorică, situat pe malul stâng al râului Mureș, în podișul Transilvaniei - zonă centrală a țării noastre - vegheat de Munții Apuseni și de Carpații Meridionali, cu vestitele vârfuri Pătru și Șurianu ai munților Sebeșului. Revenisem de fapt în zona județului Alba, orașul Alba Iulia fiind la distanță rutieră de Câmpeni de
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_alba_iulia_vavila_popovici_1384365892.html [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
baptistă maghiară în localitatea Salonta din județul Bihor, iar 12 ani mai târziu a fost înființată prima Biserică baptistă română (anul 1886, în localitatea bihoreană Cheșa). Bisericile baptiste s-au răspândit cu rapiditate în Bihor, în zona Aradului și zona podișului Someșan, iar apoi în toată țara. În prezent, Convenția Baptistă Maghiară din cadrul Cultului Creștin Baptist din România numără 230 de biserici răspândite în 16 județe ale țării. Sorin Petrache Referință Bibliografică: Mezei Ödön este noul pastor al Bisericii Baptiste Maghiare
MEZEI ÖDÖN ESTE NOUL PASTOR AL BISERICII BAPTISTE MAGHIARE DIN SALONTA de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/sorin_petrache_1430061816.html [Corola-blog/BlogPost/353955_a_355284]
-
V) Rădeștilor (Valea-), vale, jud. Covurluiu, începe de la N. de com. Rădești (Tutova), merge spre S. până aproape de teritoriul com. Jorăști, lăsând această comună. la E., si d’acolo începe a se pierde, formând în capul despre S. un mic podiș în lungime cam de 2 kil., apoi treptat începe a forma valea Covurluiului-Sec, ce vine spre E. de com. Vârlezi, merge spre S. și se termină la S. de Puțichioaia. Valea-Rădeștilor merge în linie dreaptă spre S. și dă în
Satul Bălăbăneşti şi vecinii apropiaţi, date geografice şi economice de la 1898-1902 by http://balabanesti.net/2013/03/19/satul-balabanesti-si-vecinii-date-geografice-si-economice-de-la-1898-1902/ [Corola-blog/BlogPost/339963_a_341292]
-
luteranismul, catolicismul dar și alte culte), învecinân- du-se cu Marea Nordului, Marea Baltică, Polonia, Cehia, Austria, Elveția, Franța, Luxemburg, Belgia, Olanda, Danemarca. Relieful este ordonat în trei sisteme bine definite: Marea Câmpie, în nord, masive muntoase hercinice, erodate, cu aspect de podiș și altitudini reduse, la mijloc (Harz, Rheinisches, Thüringen Wald, Schwöbischer Jura, Böhmer Wald, Schwarz Wald) și Alpii Bavarezi, în sud cu Platoul Bavariei. Fluvii lungi străbat zona și se varsă în mările din jur: Elba, Weser, Ems, Rhein (Marea Nordului), Oder
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Andora, Oceanul Atlantic și Marea Mânecii. Relieful variat îi dă un surplus de frumusețe, cu munți îndrăzneți: Alpii francezi (vârful Mont Blanc, 4.810 metri), Pirinei (vârful Pic d’Aneto, 3.404 metri), Jura (1.723 metri), Vosgi (1.424 metri), podișuri înalte (Ardeni, Armorican, Central), depresiuni (bazinul Parisului, Acvitaniei, Culoarul Central), câmpii (Alsaciei, Gascogne, Roussillon, Languedoc), climă temperat-oceanică, rețea hidrografică bogată, legată printr-un sistem de canale 4.600 km), orientat spre Oceanul Atlantic (Seine, Loire, Garonne, Moselle și Rhin) și spre
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
care conform legendei s-a născut din valuri „Deus mare fecit, batavus litora” (“Dumnezeu a făcut marea, iar batavul pământul”). Olanda este țara cu 60 % din teritoriu sub nivelul mării, coline ce nu depășesc altitudinea de o sută de metri, podișul Limburg în sud, cu altitudini de trei sute de metri. Clima temperat occeanică include ierni blânde și veri răcoroase, cu precipitații abundente și vânturi ce pun în mișcare renumitele mori de vânt. Populația, predominant urbană (89 %) ocupă mari centre: Amsterdam, Rotterdam
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
partea europeană ce coboară de la altitudini de câteva sute de metri (Valdai, 343 metri) până sub nivelul mării în zona Caspică și separată de Munții Urali (altitudine 1894 metri) în direcția Asiei; Câmpia Siberiei de vest drenată de fluviul Obi; Podișul Siberiei Centrale, între fluviile Enisei și Lena (altitudine medie, 1.000 metri); Munții Siberiei Orientale (Verboiansk, Cerski, Kolyma, Munții Vulcanici din Peninsula Kamciatka, 4.750 metri); Munții Siberiei Centrale (Saian Altai) și Sud-Estice (Sihote Alin); Munții Caucaz și Marea Neagră (vârf
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > DULCINEEA ÎN VEȘMÂNTUL NEGRU Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1654 din 12 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Mistuitoarele incendii Ale inimii podișuri - Pentru suflete remedii În coborâșuri și suișuri. Focul roș’ ce nu-mi dă pace Gheena chinului din mine Stă chezaș să nu m-atace Cea care mereu revine. E femeia de culoare Parte din infernul negru - Ea dorește cu ardoare
DULCINEEA ÎN VEŞMÂNTUL NEGRU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1436690221.html [Corola-blog/BlogPost/379932_a_381261]
-
se milostivească odată și să ude pământulnul aprins de atâta secetă. Numai în zori, câțiva nori, rătăciți pe marea albastră a cerului, mai lăcrimau stropi de apă vie, care mai țineau pomii să fie verzi. Uscăciunea cuprinsese întreaga zonă din podișul Oltețului, de ajunseseră crăpăturile în scoarța pământului de băgai ciomagul de cinci palme, și tot ar fi mai mers în jos, dacă ar fi fost drepte. Cum se uita el în zarea largă printre frunzele rare ale prunilor, care nu
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_ultima_spoved_marin_voican_ghioroiu_1376459555.html [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
dreptunhi conturul casei, iar apoi începea aducerea celor necesare ridicării ei. Nu lipsea nimic din care noua casă să aibă de trebuință și să nu se găsească la îndemâna celor care o construiau. Bătrânii din satul Goruni, fostă Velichioiu, din scobitura Podișului Dobrogei, ce se alătură graniței bulgărești, spre Cainargea, spuneau că moșii lor rânduiau intrările spre răsărit, ca atunci când pătrundeai în casa omului să vezi pe peretele camerei mari, sala de primire și de servire a mesei în zilele de sărbătoare
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1473008370.html [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
zidit o cetate și a numit cetatea după numele fiului său...” (Anania, 2011:32), așa cum în zilele noastre proprietatea poartă numele celui care o ridică și în care își poartă de grijă lui și urmașilor lui. Satul Goruni, așezat în Podișul Oltinei, în partea de sud-vest a județului Constanța, cândva, purta numele turco - tătar de Velichioi, provenit din două cuvinte Veli - Chioiu (din lb. turcă: veli = protector, ocrotitor, părinte și köy = sat). Familia Joldeș, în fapt, un membru al familiei, trecut
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1473008370.html [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
ramură plecată, până pe vârful Omu. Mi-e teamă de câmpia atât de colosală, Pe care calcă talpă unei femei-vestală, Mi-e teamă de pârâul ce curge între noi, Când un copac cioplește o pluta pentru doi. Mi-e teamă de podișul pe care, într-un bolț, Atârnă o petala din florile de colț, Mi-e teamă și de mine, mi-e teamă și de lunca, Mi-e teamă că la tine pe tâmpla ta m-aruncă. Ai mii și mii de
PELERINAJ LA CASA DE LEMN de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1471748700.html [Corola-blog/BlogPost/379169_a_380498]
-
compactă, a început aventura sa în fotografie. Următorul pas important a fost cumpărarea unui aparat DSLR profesional care i-a facilitat pașii către viitoarea sa pasiune - fotografia. S-a specializat în fotografia de peisaj. Temele sale favorite sunt ogoarele de podiș, diminețile cețoase de la munte și de lângă lacuri. Marcin își dorește ca fiecare fotografie să spună o altă poveste, folosind ca laitmotiv lumina și condițiile. Acești doi factori au puterea de a introduce irealul. În viitor dorește să aibă ca subiecte
FOTOGRAFIA ÎN FOCUS –EDIȚIA I, Limbajul non-verbal în fotografie by http://www.zilesinopti.ro/articole/7872/fotografia-in-focus-editia-i-limbajul-non-verbal-in-fotografie [Corola-blog/BlogPost/98542_a_99834]
-
cuprindeau pe lângă „hotarul satului” și întinse zone submontane și montane formate din dealuri și munți cu păduri și ape, goluri alpine cu pășuni, în general întreg arealul natural al regiunii montane și submontane a Mehedinților cuprinzând și o parte din Podișul Mehedinți. În plus, particularitățile zonei și a vieții social-economice și culturale a locuitorilor era și este accentuată și de practica (cel puțin a ultimelor trei secole), păstoritului pendulatoriu - hotarul satului - conace - goluri montane (pășuni de vară) astfel încât, cel puțin în
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Dr_florin_ovidiu_bala_repe_varvara_magdalena_maneanu_1389946237.html [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1676 din 03 august 2015 Toate Articolele Autorului Apare Decebal din stâncă! Lovește Cerul gândul vieții Și Creatorul Talentat Frământa Dunărea și Marea, Pământul nostru minunat. Din taină Lui și a iubirii Apar podișuri, râd Carpații, Răsare soarele-mplinirii, Se nasc copiii, zâmbesc frații... Apare Decebal din stâncă, Pe malul Dunării-nspumate, Purtând o dragoste adâncă Pentru popor, pentru dreptate. Urmașii lui, copii de dac, Poartă în suflet bucurie. Se duce veacul peste veac
APARE DECEBAL DIN STÂNCĂ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1438593338.html [Corola-blog/BlogPost/374036_a_375365]
-
și clavecinul, Nu apăsa tare, sublimul, Doar din evlavie, șoaptă și rugă Poate să nască, să se distrugă Poate, sub degete boante și tari, Iar tu, viața mea, poți să dispari. De are vântul umbră și eu am, Trecând peste podișul tibetan, O, Sancho, ți-amintești orașul Ce ne-a gonit cu mătura, fărașul? Un cimitir de cărți înspre Apus, Pe unde- atlanții s-au pierdut, s-au dus, Nu-i mică lumea, este chiar prea mare, Iubirea nu prea-i
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1422192825.html [Corola-blog/BlogPost/377050_a_378379]
-
Tot de acolo se văd brazii Ghilghiului... Mama mă sunase să-mi spună despre această conversație, avută acum prin mijloace moderne...Discuțiile pe skype cu surorile de la Sibiu sunt balsam de suflet pentru dânsa. Ecranul calculatorului are in permanență imaginea podișului Transilvaniei, la picioarele munților în care a copilărit. Este imaginea văzută din cimitirul din Deal al Poienii. O imagine pe care și eu o port în memorie; am amintirea unui cal scuturându-și coama pe coasta aceea, de unde se vede
NICĂ ȘI OARA de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1472754823.html [Corola-blog/BlogPost/353366_a_354695]
-
Transilvaniei, la picioarele munților în care a copilărit. Este imaginea văzută din cimitirul din Deal al Poienii. O imagine pe care și eu o port în memorie; am amintirea unui cal scuturându-și coama pe coasta aceea, de unde se vede podișul Transilvaniei în lumina apusului de soare... Mama respiră și trăiește cu speranța unei convorbiri cu surorile ei de la Poiana. Pentru dânsa nimic nu e mai important decăt ce spune sau crede lumea de acolo. Uneori trebuie să asculți cu urechea
NICĂ ȘI OARA de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1472754823.html [Corola-blog/BlogPost/353366_a_354695]
-
așa că sărac te-ai născut, sărac ai să mori”. Azi, când mi-am amintit de el, am zâmbit trist și mi-am spus: „Mare înțelept era bătrânul. Mare gânditor a putut naște Olpretul (Bobâlna de astăzi), sătucul acela pierdut în podișul transilvan.” Dus de gânduri - de un spirit de glumă amară - am căutat să aflu ce personalități mai dăduse Olpretul, convins fiind că bunicul meu nu putea fi unicul. Evident că nu! Olpretul Clujului l-a dat și pe Alexandru Vaida-Voievod
GÂNDURI DE DECEMBRIE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448270918.html [Corola-blog/BlogPost/342884_a_344213]
-
învățat despre toate bogățiile solului și ale subsolului țării mele; le știam pe de rost. Acum, chiar dacă a rămas numai cuvântul „frumoasă” din această propoziție, eu te iubesc, așa săracă, cum ești! Îți iubesc toate formele de relief; munții, dealurile, podișurile, depresiunile, văile, câmpiile, cu tot ce a mai rămas din ele. Dar mai presus de toate acestea, iubesc oamenii; oamenii și istoria acestui popor încercat din toate vremurile, pe înaintașii care s-au luptat pentru noi, cei de astăzi, să
O ALTFEL DE SCRISOARE, DE 1 DECEMBRIE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/O_altfel_de_scrisoare_de_1_decembrie.html [Corola-blog/BlogPost/350913_a_352242]
-
văzduh și uneori îmi vorbește de locurile prin care am trecut... Din orășelul Basarabiei noastre am plecat la Bălgrad (Cetatea Albă), numele mai demult al orașului Alba Iulia, oraș cu însemnătate istorică, situat pe malul stâng al râului Mureș, în podișul Transilvaniei - zonă centrală a țării noastre - vegheat de Munții Apuseni și de Carpații Meridionali, cu vestitele vârfuri Pătru și Șureanu ale munților Sebeșului. Revenisem de fapt în zona județului Alba, ... Citește mai mult „De unde sunt eu? Sunt din copilăria mea
VAVILA POPOVICI by http://confluente.ro/articole/vavila_popovici/canal [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
văzduh și uneori îmi vorbește de locurile prin care am trecut...Din orășelul Basarabiei noastre am plecat la Bălgrad (Cetatea Albă), numele mai demult al orașului Alba Iulia, oraș cu însemnătate istorică, situat pe malul stâng al râului Mureș, în podișul Transilvaniei - zonă centrală a țării noastre - vegheat de Munții Apuseni și de Carpații Meridionali, cu vestitele vârfuri Pătru și Șureanu ale munților Sebeșului. Revenisem de fapt în zona județului Alba, ... XXI. RECITAL DE PIAN - SERGEI BABAYAN, de Vavila Popovici , publicat
VAVILA POPOVICI by http://confluente.ro/articole/vavila_popovici/canal [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
să se așeze sub zidurile de cleștar de aproape de București, rămânând cu lutul lui, cu iarba lui, cu frunzele sale, cu cerul și păsările lui, cu sâmburii lui și copacii lui, cu temeliile și casele lui, cu Mureșul lui, câmpiile, podișurile, munții, țăranii lui, cu tot ce e al Ardealului mureșean, aceasta-i vrere, credința, iubire și izbândă luminate de soare! Prin interpreta, melosul folcloric de la Mureș e piatră de încercare a timpului. El devine mai însorit și impregnat de coloritul
MARIOARA MAN GHEORGHE. CÂNTECUL, DRUMEŢ ÎNTRE HODAC ŞI CLINCENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1436801113.html [Corola-blog/BlogPost/384466_a_385795]
-
o zonă ardelenească a noastră și case rustice, cu nimic mai deosebite ca cele românești. Orașul ca urbe era doar pe malurile Meusei și ale Sambrei, în rest totul era pitoresc, ca un simplu cătun ridicat într-o zonă de podiș. Pe malul apei, însă clădirile erau impunătoare și moderne, iar navele de pasageri sau șlepurile, stăteau ancorate la cheu, ori vânturau apa limpede și curată a râurilor, cu elicele lor aflate în mișcare. Erau clădiri cu două, trei sau patru
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491455647.html [Corola-blog/BlogPost/370767_a_372096]