149 matches
-
nu-i pui la socoteală? interveni prințul Constantin. — Rușii ies singuri din joc, că, de, preagrațiosul meu frate, împăratul tuturor Rusiilor (aci vodă ridicase tonul și pronunțase titlul lui Petru pe nas ca un cântăreț de strană), a apucat să podească o mlaștină și să facă din ea cetate de scaun... Vodă se opri, citind îngrijorarea în ochii lui Ștefan, care nu era obișnuit cu exuberanța tatălui său, dar mitropolitul îi luă vorba și continuă să povestească grozăviile prin care treceau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
din Senir și din Liban, din ale leilor culcușuri și din munți cu leoparzi!“ Ajunseseră. În piața de la Iali Kiosk erau întinse corturi deschise spre locul execuției și un fel de estradă ridicată pe țăruși din lemn de brad și podită cu scânduri din același material. Estrada era spre apus, în așa fel ca lumina răsăritului de soare să-i prindă pe osândiți din față și ca privitorii invitați special să se poată desfăta netulburați de razele dimineții. Ienicerii din gardă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
IV Scăpărat dintr-o zvâcnire a mâinii, chibritul aprinde țigara ascunsă în căușul palmelor și lumina pâlpâitoare a flăcării așterne pe chipul măsliniu umbre și lumini ce conferă o expresie aproape drăcească trăsăturilor ascuțite. Cu pași ce răsună cavernos pe podeau goală din scânduri, individul pătrunde în lumină și de sub șuba groasă de iarnă, trupul firav se arată îmbrăcat în uniformă sovietică. În timp ce privirea alunecă pe lângă fiecare dintre cei de față fără să privească pe nimeni în ochi, lățește pe față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
înstelate. Roiuri de fluturi izvorau, covârșind pământul și casele care, între troiene, căpătaseră cușme albăstrii. Un copac, care abia ieri își gravase din țurțurii de gheață de pe ramuri autoportretul pe omăt, era azi înfofolit în puf. Spre cer urcau drumuri podite cu diamante. Omul legii și-aduse aminte de copilărie. Ca ș- atunci, el se lipi de fereastră să absoarbă mirifica priveliște. Dintr-o dată vântul stătu pe sloată. Nemișcată, pluti o clipă de tăcere iar ninsoarea căzu. Pe gârlă, în perdeaua
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
până la closetul din fundul curții. Iar alunecuș tot e, de prin noiembrie până prin martie. E de-ajuns să plouă, e de-ajuns să se topească zăpada rămasă pe lângă gard : apa se adună între cărămizile vechi și strâmbe cu care e podit pământul și, cum dă frigul, curtea e numai polei. Așaa fost și în noaptea în care și-a rupt Vica mâna. Sfârșit de iarnă, ziua a plouat, când a ajuns ea acasă, târziu, pe jos înghețase. Era sticlă. Oglindă. I-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lovea, dar a făcut un alt lucru și mai grav, pe care l-am aflat după un oarecare timp, după ce am ajuns În lagărul de la Valea NeagrăPeninsula, si anume, În complicitate cu Ghinea și cu ceilalți din conducerea lagărului, au podit ultimul vagonet din convoiul de aproximativ 30 de vagonete; acest vagonet era Încărcat la o oarecare distanță de celelalte vagonete, fiind „deservit” de doi indivizi de prin București, de profesie chelneri; era umplut imediat și era dat ca exemplu În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
păzită, vegheată. O asemenea clădire uriașă cum e statul poate suporta tot felul de "operațiuni cosmetice", modificări interioare, săli noi făcute din transformarea celor vechi, intrări-ieșiri, poate chiar cîte o scară, puteai zugrăvi, îmbrăca în lemn, în marmură pereții, puteai podi cu lemn, cu mozaicuri, puteai schimba forma ferestrelor, le puteai astupa ori lărgi, dar toate astea ținînd cont să nu atingi în nici un fel structura ascunsă. Te puteai folosi de ea, dar n-o puteai modifica, nici măcar cu gîndul. Tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cu scânduri, cu șindrilă, cu toati a șepti dugheni vechi ce le-au răsâpit”. Mai zice prefectul că l-a mai tocmit pe Manolachi încă pentru 95 de lei ca să-i facă “prispă pe dinainte dughenilor di piatră și să podească hudița porții și doă ișitori și poarta din dos”. Acestea însă în contul lemnului vechi, a pietrei primite în dar”. Până la urmă, Manolachi s-a lăsat păgubaș, fiindcă boierii trimiși de divan să vadă care-i adevărul l-au convins
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
bărci închiriate, ale căror prețuri se triplează în astfel de ocazii, continuă Filip. Iau tot, absolut tot, fără să aleagă: lăzi cu băutură, provizii de hrană, îmbrăcăminte, mobilier din cabine, odgoane, piese din sala mașinilor, chiuvete, scândurile cu care e podită puntea... într-un cuvânt tot. Nimic nu este nefolosibil sau nevandabil. Mai ales că este pe gratis. Cu cât faci mai multe drumuri, cu atât ești mai câștigat. De fiecare dată ajung să se ncaiere și chiar să se înjunghie
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
în schit și Bătrânul îl urmă. Bisericuța, cât o încăpere mică, era clădită după datină și toți pereții erau zugrăviți cu chipuri de sfinți. Prin ochiurile de geam, lumina zgârcită mângâia scândurile, geluite și ferecate cu nisip, cu care era podită biserica. Sihastrul își puse odăjdiile și ținu utrenia după pravilă, asistat de Bătrân singurul enoriaș de ocazie. Obrazul împrumută culoarea zidului, vocea liniștea umbrei, privirea se stinse scăpărând în interior, ruga urcă tremurătoare și umedă pe zidul rece al bisericii
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
cum se spune, până în butucul roții... Apoi ce zici de o vară fierbinte care preface în colb tot glodul despre care am vorbit? Ei iaca că oamenii s-au gândit că pentru a mântui cu aceste necazuri îi nevoie să podească ulițele cu bârne zdravene...Și de aici ce este mai simplu decât ca acestor uliți să li se spună poduri? Așa au apărut întâi Podul Vechi, apoi Podul Boierilor sau Ulița Mare, Podul Hagioaiei și câte altele au mai urmat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dânșii cu pecetluiturile care au la mână, ca să dea samă.” „Cred că nu ai să te superi dacă am să te întreb ce sunt podurile.” Nu-i loc de supărare, sfințite. În acele vremuri, unele ulițe ale Iașilor au fost podite cu bârne de stejar. Așa au fost podite: „Podul Vechi” (str. Ghica Vodă n.n), „Podul Hagioaiei” (Bd. Independenței n.n), „Podu Roș”(Podul Spânzurătorilor, Str. Palat de astăzi n.n) , „Ulița Mare”, sau, cum i se mai spunea, „Ulița
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
dea samă.” „Cred că nu ai să te superi dacă am să te întreb ce sunt podurile.” Nu-i loc de supărare, sfințite. În acele vremuri, unele ulițe ale Iașilor au fost podite cu bârne de stejar. Așa au fost podite: „Podul Vechi” (str. Ghica Vodă n.n), „Podul Hagioaiei” (Bd. Independenței n.n), „Podu Roș”(Podul Spânzurătorilor, Str. Palat de astăzi n.n) , „Ulița Mare”, sau, cum i se mai spunea, „Ulița Boierilor” (Ștefan cel Mare și Sfânt n.n
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
prea întuneric și nici nu cunoștea topografia din interior. Trecuse ceva timp de când stătea acolo. Își schimba greutatea corpului de pe un picior pe altul, pentru a nu amorți de tot. Îi plăcea că pridvorul era lipit cu pământ și nu podit cu scânduri care ar fi putut scârțâi sub pașii săi. Luna se mișcase pe cer, scăldând acum curtea într-o lumină lăptoasă. Greierii țârâiau și, câțiva brotaci începuseră un dialog în iarba acoperită de rouă. Începea să se întrebe dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Eu?! - ...Nu-i, fă, nimic, atunci, că nu ești... ia, zgîrcește-te așa! Și-o pârâi, lăsîndu-i-se cu toată greutatea palmei drepte pe ceafă și căutând s-o frângă de mijloc. Năsoasa, cu poftă să-l întărîte, se răsucea și se podea sub el, ca o cotoaică-n călduri. - Te-am simțit la defect! zise ăsta, care-o înclinase pîn-o făcuse să-și atingă, cu capul, buricul. Pagubă în ciuperci... Dar cum zici tu că te cheamă pe tine? - Gabriela P. Mocanu, voinicule
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Și-n tăcerea sînt-a nopții ei ciocnesc, vorbesc și râd. Râd și râsul însenină adâncita lor paloare. Se sting una câte una faclele mirositoare, Se sting una câte una viețile Ducilor Daci; De pe scaune cad pe piatra rece, sură, ce podește Sala. - Toți, toți pân-la unul. Unul încă tot trăiește, Arde sânta lui coroană, fulger-ochii lui audaci. Luna-n ocean albastru scaldă corpul ei de aur, Luminând culmile sure și adâncul colcîntaur, Dintru care-eșit se vîră-n nouri anticul castel; Decebal (palid
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Prin mândrele grădini în cer ridică Saraiuri albe cupole de aur. Cu sori pare plouată urbea-antică Și risipite prin dumbrăvi de laur Stau casele-albe, azile liniștite. Pe porți sunt stihuri scrise-n limbi de maur Iar căile-s cu marmură podite Și fără porți sunt sfintele dumbrave. Pe scări înnalte flori de foc sădite. Pe scări culcate fete albe, suave Părul cel negru-l piaptănă în soare, Ori visătoare stau de-amor bolnave. Ah! e cetatea cea strălucitoare Unde-mpăratul Indiei
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
m-am dus să beau, sub o boltă din preajma Kaabei, apa binecuvântată de la Zam-Zam. Apoi, băgând de seamă că ușa Kaabei tocmai fusese deschisă de către vreun oaspete de soi, m-am grăbit să intru, cât să rostesc o rugăciune. Era podită cu lespezi din marmură albă cu vinișoare roșii și albastre, iar pereții erau acoperiți, pe toată lungimea lor, cu draperii din mătase neagră. A doua zi, m-am întors în aceleași locuri și am repetat cu fervoare aceleași ritualuri, așezându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
strașină lată și ceardac înalt, dominând ograda. Pe poarta larg deschisă, se puteau vedea grajdul, cotețul pentru orătănii, și alte acareturi trebuitoare într-o ocină. Totul era făcut trainic, din bârne de lemn tare. Chilerul, tinda largă între două odăi podite cu scândură de stejar, în capătul ei un iatac cu geam ce da înspre pădure. Un șir de copaci înalți și rămuroși, străjuiesc de jur împrejur ograda. În spatele dâmbului și dilavale de gard, de jur împrejur, începe pădurea, adâncă, fară
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
așteptăm) — Ce putem face doamna Oprișan, se schimbă vremurile, se schimbă lumea... Zici că ai fost pe jos pînă la Ciurel și cum e? — Deh, ce să zic, frumos. DÎmbovița Îi Înc-o dată pe cît ierea de lată și toată podită cu beton. Numa că nu-i apă neam. Niște băltoace colo pe fund și lucrează oamenii dă zor. Pasămite că mai ie multă treabă pîn i-or da drumu. Da rău ce-mi pare de iarba aia dă pă maluri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Curții Domnești a tot coborât pe actuala Stradă Palat, dându-i numele de “Podul Spânzurătorii”. Sper că știi ce însemna la acea vreme numele de “pod”. Nici atâta lucru să nu știu? Apoi “podul” nu era altceva decât o uliță podită cu bârne de stejar! De aici și numele “Podul Vechi”, “Podul Hagioaiei” și câte altele... Păi dacă tot ai adus vorba de spânzurătoare, știi cumva care a fost ultimul gâde al târgului Iași? Îl știu, vere. Îl știu. Numai că
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
plasează figura lui Van Gogh aproape de marginea dreaptă, iar șevaletul său pe cât de departe posibil înspre latura stângă. Ni se aduce aminte de Crearea omului a lui Michelangelo (vezi figura 105), la care breșa dintre cei doi centri îndepărtați este podită similar de vectorul excentric al brațului creato rului. În ambele exemple, creatorul din dreapta înfruntă creatura din partea stângă animând o, iar o atingere a degetelor realizează miracolul creației. Asemănarea se oprește însă aici. Michelangelo concepe cele două personaje înclinate unul către
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
o descriere a orașului Iași, realizată în anul 1793 de unul dintre numeroșii călători străini: „(...) ulițe neregulate, fără alinieri, case joase, tupilate în fundul ogrăzilor, clădite din lemn și amenințând târgul cu un pârjol neîncetat, dugheni aflate la marginea străzilor, (...) ulițe podite cu scânduri masive, sprijinite la margine pe căpătâie, cu torente întunecate de noroi, ascuns sub podeală, și aruncat în sus, prin crăpăturile grinzilor”. În plus, accentuata nevoie de bani a domnilor moldoveni a declanșat un amplu proces de dizolvare și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
nu este - Pragul: se va considera pragul pe toată lungimea, - Lonjeroanele spate se vor inspecta începând de la - Elementul longitudinal principal - Elementul longitudinal auxiliar Lonjeron inferior (semilonjeron): Montanții în zona ușilor: lungimea acestora este Montanții în zona geamurilor: lungimea acestora este Podea compartiment bagaje Pasajele roților: Pasajele roților Pasajele roților față ce au rol de preluare parțială a │ │ │ │sarcinii transmisă de amortizor sau arcul elicoidal: Fixarea la partea superioară Pasajele roților spate ce au rol de preluare parțială a │ │ │ │sarcinii transmisă de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173112_a_174441]
-
Cabina rabatabilă: - Suporții dispozitivului de blocare Pragul (lungimea pragului este distanța dintre Elementul longitudinal principal (lonjeronul): Elementul transversal principal Elementul longitudinal auxiliar Elementul transversal auxiliar Element destinat rigidizării unui panou ce nu este Elementul exterior de caroserie al ușii, altul Podea compartiment bagaje Elementul/elementele de caroserie pe care sunt Montanții în zona geamurilor Motorul: Toate zonele pe care se fixează suporții motorului Suspensia: Sistemul de frânare: Zona de fixare a pompei centrale de frână │ Nu │ - Zona de fixare a pedalei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173112_a_174441]