125 matches
-
devine, într-adevăr, o galerie de "portrete". Realul e invadat de virtual: o angajată "drăcoasa" a Elephteryei se îndrăgostește navigînd prin Internet, în Draculaland, de imaginea din anii ^60 a unui ofițer american, dar situl dispare inexplicabil la apariția lui Podina (Portraits/Portrete), un alt angajat are halucinații erotice în cabina de vot, derutat de "comunismul rusesc" al siglei inverse de pe ștampila - TATOV (Options/ Opțiuni), procesul de închiriere al unei case ce ascunde într-o cameră secretă o bătrînă nebună debușează
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
iveau lăptoși. BABELE Măruntă și cu tulpan în cap, Aglaia bătea în mijlocul casei metanie. O adresa soarelui răsărit, închinăciune vioaie care, când o ridica pe babă în picioare, când o ghemuia jos. Prin fereastră lumina mătura masa, desemnând pe podina de lut un pătrat de umbră. în raze jucau scânteietor vârteje de praf. Pe pereți prosoapele sclipeau. Bătrâna dondănea smiorcăită : - Iartă-mă, Doamne, că cu plecăciune vin la tine să depărtezi păcatul, în veci de veci, amin ; îți pup piciorușele
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
întreagă la hambare, ca să aleagă opinci pentru dânsul și pentru flăcăuașii de subt ascultarea lui și ca să tocmească cojoacele, cu Isailă cojocarul. Erau acolo clădite piei peste piei de oi, și opinci - ș-un miros greu de seu. Stăteau pe podina uscată, între cojoace, și pe ușa larg deschisă în două părți se vedeau depărtările nedeslușite și fumurii. Isailă, țigan bătrân și pleșuv, cu obrazul negru și cu mustața și barba albă, sfătuia încet, stând grecește și împungând repede cu acul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
fi să găsească la hochstand urme și semne ale lui însuși; căci, dacă ar fi fost altele, i s-ar fi vădit din ziua furtișagului. În preajmă se află urme amestecate ale soților lui, dar anume la pătul și sub podină nu s-a apropiat altcineva decât el însuși. Asta voia să deslege acum Culi Ursake, și sta oprit un răstimp, înainte de a ieși la lumină, în poiana unde se afla observatorul. Cum sta el, țiuitul de singurătate care-i umplea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
brazi bătrâni, se înălța pătulul, cu cerdacul lui pardosit cu cetină. Cătră el suia o scară. Culi n-avu când rosti salutarea: „Servus!“ - minune mare! Coșgogeamite urs se acățase repegior cu brâncile pe dedesubtul scării, din fuscel în fuscel, până la podina pătulului și, sus, a întins o ghiară spre butul de cal, pe când cu celelalte labe sta încurcat pe scară. După ce a pus o labă pe carne, a adus și pe a doua - și cu greutatea lui întreagă a rupt prada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
se părea că e al lui ieșea în acea poiană, căutând nu știu ce. Poate căuta pe dracu, își făcea socoteală Culi, cu oarecare bucurie ascunsă; ori își aduce aminte că aici se pune carne de cal la păstrare în clenciuri, sub podina pătulului; ori se plimbă el așa, de plăcere, fiind dintr-o sămânță domnească; ori se îndestulează cu smeură în desimile acestea nestrăbătute de smeuriș; ori a simțit miros de miere și are bănuială de vreun roi într-o scorbură. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și căciulile. Dormeam iepurește de teamă să nu vină cineva să ne fure lădițele cu lucrușoare. Dimineața le luam în cârcă ca pe sfintele moaște și iar ieșeam la plimbare, la îndoit de oase după atâta directă îndreptare pe scândurile podinei muzicale. Masa era conform vecinătății, ecumenică: apă, pâine, mere sau prune uscate. Ei, și ce-i cu asta? Nu eram noi tineri și plini de speranțe și siguri că după azi vine și mâine ?... Secretarul revizoratului era un tânăr pe
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
din munca și speranțele noastre din care o parte rămânea și aici. Speranțele și puțina avere am încărcat-o în trei căruțe. Trei arce de unde guițau porcii, cârâiau păsările. Am luat și câinele. Doar caprele, cele două capre de ținut podina patului le-am lăsat înlocuitorului nostru. Eram un alai curios, nici vesel, nici trist, mulțime de oameni nedespărțită până la Dermendere. Ni se rupea inima. Dar ce să-i faci? Viața e viață. Cu o săptămână înainte fusesem la Sofian și
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
mare tăcere De-acum, țineam o lampă de miner aprinsă permanent, fiindcă ni se cam împuținaseră chibriturile și ne temeam să nu se termine ele, înaintea lămpilor Ci în toată această molcomire și în toată acalmia, numai Pamfil Duran, de după podina geamblacului, se auzea cioșmolindu-se și nu-și găsea locul și n-avea hodină Deci și-a ridicat el fața tulburată în țărcalanul galben de lumină și se vedea că mâhniciunea și tristețea se prinseseră de el, precum căpușa în pielea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și de sclipitoare tăișuri. Acest meterez, masiv ca un fronton de fortăreață, se deplasa cu totul spre tribuna de onoare și cu cât distanța se micșora, solul dedesubt începu să trepideze, tot mai tare și mai tare, la fel ca podina de gheață a unui fluviu ferecat de ger, care e asaltat de presiunea apelor de primăvară. Impresia acestei înaintări în monolit asupra privitorilor era cutremurătoare, chiar dacă se știa că totul nu e decât un pașnic exercițiu. Vibrațiile se transmiseră până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
poartă masivă din lemn dată acum de perete. Cristi se îndreptă într-acolo și pătrunse înăuntru. O pergolă năpădită de iederă acoperea întreaga grădină de vară, filtrând aproape complet lumina soarelui. Mesele mici și discrete, ridicate pe un fel de podină din lemn negeluit, se înșirau de-a lungul pereților îmbrăcați în verdeață. Zgomotul și așa slab al micului orășel dispăruse complet iar față de vipia din drum, aici domnea o răcoare plăcută. În afară de el nu se mai afla nici un client acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de Filologie (1949-1953) la Universitatea din București, fără a-și lua licența. Inspector (1952) în Comitetul pentru Artă de pe lângă Consiliul de Miniștri, după absolvirea facultății va fi scriitor liber-profesionist. Muncește la negru, scriind romane apropriate de alții (Jacob Popper, Silviu Podină). A debutat cu un articol în „Revista elevilor” (1948). Un volum, Mecanicul și alți oameni de azi, purtând semnătura sa și a lui Francisc Munteanu și cuprinzând schițe apărute inițial în „Viața românească” (1950), cu care autorii debutau editorial în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
fascinantă, precum acel Iani Deli, bufon la Curtea lui Vasile Vodă, desprins parcă din Capriciile lui Goya. SCRIERI: Banchetul, București, 1967; Trinitate confidențială, București, 1968; Suplinitor, București, 1971; Șah etern, București, 1971; Războiul lui Vasile Vodă Cannano, București, 1978; Serdarul podinilor, București, 1982; Provincia sufletelor, București, 1985; Judele păstorilor, București, 1986. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, Valentin Berbecaru, „Banchetul”, GL, 1967, 27; Magdalena Popescu, Valentin Berbecaru, „Trinitate confidențială”, GL, 1968, 25; Alex. Ștefănescu, Valentin Berbecaru, „Suplinitor”, LCF, 1971, 29; Virgil Ardeleanu, Valentin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285703_a_287032]
-
copilărie, care a fost menționat. În această primă Încercare a sa, Popa Vasile a descris sub forma unor pagini autobiografice viața din trecut a țărănimii noastre apăsată de exploatarea burgheză. (Ă). Premiul Întâi pentru nuvelă a fost decernat studentului Silviu Podină, pentru lucrarea Satul de la marginea nopții. Autorul descrie munca unei organizații de partid pentru lămurirea țăranilor muncitori dintr-un sat din Ardeal. (Ă). Poetul muncitor Saioc Florea a primit premiul III pentru poemul intitulat Să nu te temi ostaș al
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Dumitru 65 Petrescu, Anton 189 Petrescu, Camil 9, 12, 13, 15, 30, 117, 119, 122 Petrescu, Cezar 102, 123 Petrescu, Radu 194, 196, 198, 199 Petroveanu, Mihail 67, 121, 169, 175, 342 Petrovici, Emil 9, 240. 246 Philippide, Al. 123 Podină, Silviu 290 Polevoi, Boris 182 Polgar Istvan 191, 290 Pompei, D. 25 Popa, Vasile 289 Popescu, Stelian 21 Popescu-Puțuri, I. 93, 189 Popovici, Al. 142 Papp Ferenc 222. Popper, J. 18, 43, 66, 102, 111, 115, 120, 121, 137, 163
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la mobilizarea în jurul sarcinilor puse de construirea socialismului (...). În ansamblul lor, aceste nuvele pun cu justețe problema aleasă spre tratare, în cadrul complexului de probleme ale vieții satului. Exemple pozitive în acest sens se pot cita nuvele ca: Gospodarii de Silviu Podină (Albina), Cu buzunarul și cu carul de Petru Vintilă (Colecția Tineretului Sătesc), piesa Piscul Vulturului de Ion Ștefan (Cultura Poporului) și altele. În același timp, însă, există unele lucrări în care tocmai pentru că autorii își propun prea mult - mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Nopți de iunie de Petru Dumitriu, în franceză și engleză, Desfășurarea de Marin Preda, Bordeiul de la Poarta Albă de Valentin Silvestru. Mai apar și alte plachete de nuvele semnate de Aurel Mihale, Ion Istrati, Mihai Novicov (Vasca), M. Păltineanu, Silviu Podină, Petru Vintilă, T. Vornic, Al. Cazaban ș.a. ÎN DEZBATERE: VLADIMIR COLIN Înainte de a se refugia în basme și povești pentru copii și cu mult înainte de a aborda literatura fantastică, redactorul responsabil al revistei Flacăra, Vladimir Colin a scris câteva nuvele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Oprea, George Ostrovschi, N. P Papu, Letiția Paraschivescu, M. R. Pas, Ion Pașca, Ștefan Pauker, Ana Păltineanu, M. Pârvulescu, Constantin Peicu, I. Perpessicius Pervențev Petrache, Ion Petrescu, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Florin Petroveanu, Mihail Petrovici, Emil Philippide, Al. Pitlear, I. Podină, Silviu Poiană, I.C. Popper, J. Porumbacu, Veronica Postelnicu, Ioana Preda, Marin Predescu, Ana Purcaru, Ilie Pușkin, Al. R Raicu, Lucian Rangheț, Iosif Răcăciuni, Isaiia Răchițeanu, Irina Rădină, Mircea Răducan, Constantin Rău, Aurel Răutu, Leonte Râbacov, A. Rebreanu, Liviu Rembrandt Rogoz
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
apă. Oltul este redat de Herodot ca Atlas, la Ptolemeu și Iordanes - Aluta, în Tabula Peutingeriană - Alutus (existînd și un Pons Aluti), pentru ca în secolul XVI, olandezul Peter Heins să-l numească Alt, mai apropiat de numele actual. Trecerea pe podini încastrate în peretele de stâncă, ca și în Cazanele Defileului Dunării, a șoselei romane ce lega Transilvania cu Oltenia este figurată pe Columna Traiană, iar pe harta lui Schwanz din 1723, reprezentând Oltenia ocupată de austrieci, este figurat defileul Oltului
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
organizate distinct; pe cursul superior și mijlociu Classis Pannonica, iar pe cel inferior Classis Moesica. Numai după realizarea de către Traian, în ajunul războaielor dacice, a canalului legând cele două biefuri, concomitent cu șoseaua mergând de-a lungul fluviului, agățată pe podini de lemn în Cazane, această flotă a putut fi efectiv unificată. Astfel Danubiul a putut coborî liber, cu nume cu tot, în cursul său inferior, atât pentru romani cât și pentru urmașii lor. Era firesc ca daco-romanii și noi românii
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
au făcut parte din sistemul de construcții al timpului și ne este sugerat de urmele mai mari sau mai mici de chirpic ars la roșu-cărămiziu, ce poartă pe una din fețe amprentele bârnelor, probându-se existența caselor de suprafață cu podină de lut, așternut pe bârne de lemn, podina foarte bine arsă, asemănătoare tipurilor de locuințe de la Băneasa și Suceveni, ca și din alte așezări cucuteniene. Sfârșitul habitatului din așezare s-a datorat unui incendiu devastator, ce este atestat de numeroase
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
timpului și ne este sugerat de urmele mai mari sau mai mici de chirpic ars la roșu-cărămiziu, ce poartă pe una din fețe amprentele bârnelor, probându-se existența caselor de suprafață cu podină de lut, așternut pe bârne de lemn, podina foarte bine arsă, asemănătoare tipurilor de locuințe de la Băneasa și Suceveni, ca și din alte așezări cucuteniene. Sfârșitul habitatului din așezare s-a datorat unui incendiu devastator, ce este atestat de numeroase bucăți de pământ și de ceramică puternic zgurificate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
arhaicele instalații din lemn, ce constau dintr-un angrenaj la care se atașa o roată mare, de aprox. 6-8 m în diametru, tot din lemn, pe colacul căreia se fixau, fie deasupra, fie lateral, niște cupe pentru apă, plus o podină de lemn ce susținea întreaga instalație și de la care pleca canalul principal de curgere a apei spre canalele mai mici, răsfirate printre vetrele de zarzavaturi. Cu ajutorul angrenajului, pus în mișcare prin tracțiune animală, roata se învârtea în poziție verticală, purtând
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dat. Remarcabile au fost, la meșterii de atunci, răbdarea și tenacitatea în realizarea lucrului de foarte bună calitate. Ne gândim, spre exemplu, de câtă stăruință, perseverență, voință și tenacitate era nevoie pentru a se tăia, crăpa și fasona lemnul necesar podinei, pereților, acoperișului unei locuințe cu uneltele primitive din piatră avute la îndemână ! Sau de cât timp și îndemnare era nevoie pentru a se perfora o piatră-ciocan în vederea înmănușării, adică a cozii simple, dar cât de eficace, cu mijloacele tehnice rudimentare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
organici și le transvazează din bidoane sau butoaie trebuie să poarte ochelari de protecție și să efectueze aceste operații în locuri ferite de surse de foc. 9.3. Pentru muncitorii care lucrează la înălțime se vor verifica și asigura stabilitatea podinelor, scărilor de acces, eșafodajelor, etc. 9.4. În cazul lucrărilor de finisare interioară cu mijloace mecanizate și în cazul aplicării produselor peliculogene cu uscare rapidă care conțin solvenți organici toxici, muncitorii trebuie să poarte măști cu filtre adecvate sau izolante
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252365_a_253694]