814 matches
-
56. Dumneata vrei să evadezi de pe platforma realismului socialist". "Găozul ista vedi piști tăt numa' diversiuni șî evaziuni!", s-a îmbățoșat și Carp. Conform lozincii mișanovicoviene, DOCUMENTARE și TIPIC, Mistrie a continuat să scrie răzbit despre Mîinile montatorilor (titlu de poemă), a intrat În cazangerie (alt titlu), a văzut cum Cresc orașe noi. Se toarnă fonta!, șșșșt! Mureau de invidie capitaliștii din cauza Casei de nașteri din Boureni. Iel îi tăiase panglica. Și-n fapt, și-n rimă. Cînd zi de zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
secretar al Florenței. Și el era mîndru de această considerație, cum se vede din corespondența cu unul dintre fiii săi. Machiavelli n-a strălucit ca literat. Poeziile lui mai pot atrage prin idei și nu prin formă, cum de exemplu poema L'asino d'oro. Dintre comedii se mai joacă La Mandragola, scrisă în stil Commedia dell'Arte. Povestea lui Belfagor arcidiavolo, care și-a luat nevastă, se mai citește azi pentru tîlcul ei. Se simțea lezat și gata de răspuns
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
numai de un lucru: atunci cînd a citat atîția poeți, el m-a trecut sub tăcere... Cu toate acestea, ceea ce el mi-a făcut în Roland eu nu-i voi face în al meu Măgar de aur." Dar această neterminată poemă în care e stigmatizată corupția, pînă la a acuza condiția rea, animală, a omului, va demonstra că alegoria nu este proprie stilului său de gîndire, excelent numai atunci cînd elaborează ideile direct și percutant. Opera exprimă un imens dezgust. E
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
umor și spirit ironic. Aproape o chintesență a spiritului echinoxist. Pentru el și colegii săi de generație, poezia nu mai este visare, suspin, ca la romantici, ci o destul de prozaică vânătoare după personaje și situații apte să intre în componența Poemei. Pentru articularea căreia sunt necesare și competențe de școală Waldorf. Firește, în subsidiar se poate ghici și deruta Eu-lui liric de a se adapta climatului poeziei actuale. Sarcasmul autorului este uneori evident și el pornește chiar de la titlul, ca în
Tranșeele textualismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6866_a_8191]
-
cu stânga le azvârle-n gură/ cu dreapta culege cojile de pe buzele umede/ scuipă la răstimpuri pe botul brotacului/ înălțat pe un ghem de lintiță între libelule și lișițe// popa primarul portarul păduchele de apă -/ tot atâția candidați la grațiile Poemei/ poetul refuză să dea câștig de cauză vreunuia/ el recunoaște - habar nu are care-i sunt urgențele/ care-i sunt interesele care-i sunt preferințele" (p. 21). Lipsa oricărui semn de punctuație (caracteristică întregului volum) amplifică starea de anxietate, deruta
Tranșeele textualismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6866_a_8191]
-
Forța lui e tocmai în jocul căruia i se supune". Există în scrisul lui Mircea Petean o mare capacitate de a se reinventa ca poet, de a produce surprize chiar și acolo unde totul pare clar și predictibil. Raporturile dintre " Poemă" și viață sunt adesea foarte complexe, iar ispitele unor drumuri greșite pentru cititor, destul de mari. De cele mai multe ori autorul trece prin lume cu ochii larg deschiși și cu toate simțurile în stare de alertă pentru a vâna elementele susceptibile să
Tranșeele textualismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6866_a_8191]
-
ale/ înălțării la cer a unei Sfinte Maria/ dar cu modestie socot că ar fi o nerozie să te autoexilezi/ în spațiul cosmic/ într-o atât de bună -/ bună cu mine/ bună cu tine/ bună cu noi -/ zi de aprilie// Poema zăbovește în casa ca un ou de paști/ de la marginea drumului care - să mă omori -/ nu știu unde duce// mă lasă puterile sunt deposedat am dispărut// cum dispare în Act starea poetică/ cum se deplasează văduvită de prevestiri liniștea de/ dinaintea furtunii
Tranșeele textualismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6866_a_8191]
-
marginea drumului care - să mă omori -/ nu știu unde duce// mă lasă puterile sunt deposedat am dispărut// cum dispare în Act starea poetică/ cum se deplasează văduvită de prevestiri liniștea de/ dinaintea furtunii/ în centrul ei/ și cu toate acestea sunt împăcat - poema e la înălțime" (pp. 81-82) Inteligent, cultivat, înzestrat cu spirit de observație, umor rafinat și o reală sensibilitate poetică, Mircea Petean izbutește să producă viață și în asepticul mediu textualist. Volumul său de poeme, Câmp minat, este dovada vie a
Tranșeele textualismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6866_a_8191]
-
Gâgă, iar dintre cântăreții români, îi place Smiley. Întrebată de jurnaliști ce muzică preferă, Principesa Margareta a spus că îi este dificil să aleagă, dar a menționat aria "O mio babbino caro", din opera "Gianni Schicchi", de Giacomo Puccini, precum și "Poema română", de George Enescu, piesa preferată a Regelui Mihai. În adolescență ascultăm Elvis și ascult și-acum", a spus Principesa Margareta, adăugând că îi mai plac piesele artiștilor Seal și Michael Jackson. Îmi place și Lady Gâgă, si Amy Winehouse
Elvis Presley, Lady Gaga şi Smiley, printre interpreţii preferaţi ai Principesei Margareta () [Corola-journal/Journalistic/68885_a_70210]
-
dezisese, cel puțin la scara micii societăți de prieteni, de arte și litere, doctorul Magheru e nepotul lui Ion Ghica și al... bulevardului. Unul din discreții vremurilor gălăgioase, martorul ascuns al anilor nebuni. Pe care îi trage în foițe de poemă clară, subminînd nebănuit, cu dîre de boală, robustețea neîngrijorată a stărilor și sentimentelor. Iată niște Imagini pentru versurile mele de iubire: "Un crin senin ce bâzâie amar/ fiindcă închide-un otrăvit bondar./ O nimfă transformată în izvor/ pe care când
Pînza Penelopei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7608_a_8933]
-
floarea-soarelui / cu stînga le azvîrle-n gură / cu dreapta culege cojile de pe buzele umede / scuipă la răstimpuri pe botul brotacului / înălțat pe un ghem de lintiță între libelule și lișițe // popa primarul portarul păduchele de apă - / tot atîția candidați la grațiile Poemei / poetul refuză să dea cîștig de cauză vreunuia / el recunoaște - habar nu are care-i sînt urgențele / care-i sînt interesele care-i sînt preferințele" (Mitologicale). În alte locuri aerul e mai destins, contemplativ, de-o melancolică sentențiozitate: "tună zadarnic
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
nestins / s-a dat cu bradul / și bradul s-a dovedit a fi lariță / s-a dat cu pasărea / și pasărea țipăt era / s-a dat cu iarba / și iarba fum rugă de fum era / s-a apropiat tiptil de Poema/ și aceasta pe loc s-a îndepărtat" (Alesul). Sau cu o înciudare expresionistă: "Nopțile sînt pete de grăsime în supa zilei / iar visele sînt umbre scămoase pe cerul nopții // metafora este o pasăre de noapte răstignită / pe crucea muntelui iar
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
mîinii stîngi și deîndată / izvorul tremură pe prundul / unde păsările voioase țopăie / șerpii dorm cu capetele sub pietre / iar îngerii tac dansînd în voie / pe scena susnumitului locaș de cultură / la o margine / de / drum de țară / drum de cară // Poema se ridică din șanț se scutură / se uită în stînga în dreapta/ apoi se îndreaptă șontîc-șontîc înspre autostradă" (Spectacol de muzică și poezie). Concluzia? E aici o acută luciditate de sine, turnată pe făgașul unei remarcabile intensități poetice actualizate, sub semnul
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
aclamații covârșitoare, colectivul orchestrei, corul, soliștii, au oferit în mijloc de decembrie o inegală realizare a Simfoniei a IX-a, în re minor. Cu siguranță prezența în marea lojă a M.S. Regele Mihai, de asemenea intonarea imnului regal în finalul "Poemei Române" de George Enescu, au animat sala conferind evenimentului o strălucire cu totul specială, modest susținută în plan muzical. Peste numai câteva săptămâni dirijorul Cristian Mandeal și-a luat revanșa revenind pe scena Ateneului cu două importante momente ale simfonismului
Evenimentele muzicale ale miezului de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7627_a_8952]
-
Păstorel în istoria literară - sînt scrise aceste răvașe pe-un colț de masă. Ci, mai degrabă, pentru știința celor vii (cu... viile), ca să prețuiască ce au. Vinul lui Păstorel, care n-are nimic a face cu beția solitară, rece, din Poema finală a lui Bacovia, îl conține pe celălalt, comeseanul, vecinul, aproapele. Fără de care nu e nici schimb de epistole, nici epigramă. Nici iubire de sine, nici ironie. Nici experiență, nici istorie. "Că ce sunt recile mademuri/ Ce aur, pietre și
Între pahare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7632_a_8957]
-
Maiorescu, ba într-un rînd chiar... autocritic; în interpretarea Cetățeanului turmentat, "dragostea sinceră cu care Brezeanu își motivează toastul este o culme teatrală. Cu două vorbe spuse cald, din adîncul sufletului, el pune un fel de pecete morală pe o poemă, poate, condamnabilă, pe o operă intelectuală de o moralitate cu drept cuvînt atît de contestată." (Ion Brezeanu, 1898) în rezumat, reacțiile negative sau ambigue ale publicului și ale criticii, mai exact spus ale unor părți din rîndul acestora, îl împingeau
Caragiale „liber-schimbist“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7635_a_8960]
-
de bază, nici nivelul întreținerii străzilor din București nu par destul de bune pentru a preveni o deteriorare treptată a suprafețelor străzilor (cu excepția, desigur, a secțiunii Ťmarelui traseuť din raionul Stalin)." Constatările americanului din 1954 par scrise în 2009, din nefericire. Poemă critică Cronicarul a remarcat într-un număr anterior beția de superlative din studiul "critic" consacrat de Georgeta Adam, în publicația LITERE, poeziei semnate de Carolina Ilica. Fără a încerca să influențăm, Doamne ferește!, linia editorială a revistei de la Găești, ne-am
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7466_a_8791]
-
mai putea fi introduși în discuție, pentru a dimensiona convenabil statura Carolinei Ilica? "E capătul de drum, punctul final al Erosofiei căreia Carolina Ilica i-a consacrat întreaga sa operă", stă scris la finalul celui de-a treilea episod din poema critică a Georgetei Adam. Să tragem nădejde că e chiar capătul? Sau vom citi, și luna următoare, alte enormități înghesuite într-o revistă de format mic? Amintiri Pline de oameni care au trecut paginile DACIEI LITERARE, numărul 2/2009... Constantin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7466_a_8791]
-
istoria literaturii noastre cel mult la statura unui Depărățeanu, indiscret și agitat, exasperat de ambiții fără acoperire. Poezia de factură simbolistă are însă cu totul altă configurație. Cuprinsă în secțiunea luminoasă a volumului Excelsior, în volumele Flori sacre (1912) și Poema rondelurilor (1922, postum), ca și în multe versuri presărate prin reviste, marea poezie macedonskiană afișează doar registre poetice uneori net distincte, alteori îmbinate: un registru retoric și spectacular, moștenire depărtată a romantismului de tinerețe; și altul, cel al poeziei propriu-zis
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
Flori sacre, apoi capodopera O umbră de dincolo de Styx), sau de peisajele grandioase din Lewki; regula textului minimalist nu mai este respectată, dar stilistica de profunzime a rămas aceeași. Vocea poetului se stinge pe suflul de mică intensitate al rondelului. Poema rondelurilor, apărută în integralitate doar postum, atestă ultima fază de evoluție poetică a lui Macedonski, sub forma unui simbolism cu totul personal. Chiar dacă temele unora dintre rondeluri păstrează amintirea registului retoric (indignări de natură socială, pamflete adresate contemporanilor), muzica simbolistă
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
de ani și cu o progenitură numeroasă, de care mă simt mândru.") Pentru ei, ține seminare speciale la München, într-o vreme în care universitățile românești nici nu luau în calcul cărțile generației optzeci. Se entuziasmează de succesul versurilor din Poema chiuvetei și deplânge opacitatea în fața Levantului. Dacă ceva uimește cu adevărat în corespondența aceasta, e tocmai devotamentul mentorului față de discipoli. Nu se supără niciodată pe ei și nu le întoarce, nici măcar atunci când ar merita-o, spatele. Față de fiii risipitori (destul de
Mărturia unei generații by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5998_a_7323]
-
se face apa de dragoste”, în Enciclopedia lui Diaconovich, 1900; o mențiune istorică despre „unul Dragobete din Mehedinți, probabil de origine slav și el”, în C.V. Obedeanu, Tudor Vladimirescu în istoria contimporană, 1929), găsim și o atestare foarte interesantă, în „poema epică națională” Traianida, a lui Bolintineanu (1870). Asocierile semantice ale cuvântului (prin partea sa inițială, drag-) au stimulat fantezia literară încă din secolul al XIX-lea, producând invenții mitologice, pseudo-folclorice, reînviate parțial în vremea noastră. Doar că la Bolintineanu Dragobete
Dacoromanica by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5741_a_7066]
-
dureros spre sertarele memoriei, în care se închid semnele luminoase ale tabloului. Velatura întunecată a lucrărilor este străfulgerată uneori de semne care pot fi citite în grilă simbolică, cum este acela al spiralei pe care s-ar înălța cuvintele în poemă, ori ar coborî înlăuntrul ei. Sugestia rătăcirii în labirint este, însă, permanent descifrată de ansamblul lucrărilor, ca fiind pusă sub efortul regăsirii de sine. 2. Doina Mihăilescu își pune lucrările sub semnul unor pasaje poetice culese din Rilke, deși întreaga
Niște succesori by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5172_a_6497]
-
Vasile Spiridon, nominalizînd pe Andrei Dósa, Crista Bilciu, Matei Hutopila, Vlad Tăușance și Georghe Nechita, a decis premiul pe anul 2011 ex-aequo poeților Andrei Dósa, pentru cartea Când va veni ceea ce este desăvârșit, Ed. Tracus-Arte, și Cristei Bilciu, pentru cartea Poema desnuda, Ed. Cartea Românească. Gala s-a încheiat cu un concert extraordinar susținut de pianistul Mircea Tiberian și interpreta Nadia Trohin. Talentul sau perseverența Lung și plin de miez interviul pe care Adrian Alui Gheorghe îl ia lui Matei Vișniec
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4979_a_6304]
-
în Europa. Nici mai mult, nici mai puțin. Contemporanii lui, cărora nu le dădea mâna, se scăldau în ștrandul lui Nicu Filipescu, deschis la sfârșit de secol în București. Râvnitele băi sunt și monedă de schimb. În Cele trei zeițe (poemă pedagogică), a aceluiași Caragiale, un incoruptibil, altminteri, profesor de matematici pierde la poker banii de vacanță (unde trebuia să meargă? La băi...) și devine șantajabil de o mătușă înțeleaptă a unui june corigent. Celebra întâlnire Negruzzi- Eminescu, povestită în Amintirile
La băi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4549_a_5874]