189 matches
-
Neagu m-a condus pînă aproape de bloc, ca să mă întrebe în cele din urmă: „Ce fel de om e Adam ăsta?” înainte de Crăciun, a mers cu el și cu alți cîțiva scriitori băcăuani la Răcăciuni. Acolo au petrecut în casa poetesei L.M., fostă elevă de-a sa la Liceul Pedagogic, nevasta milițianului din comună. După ce a mîncat și a băut bine, A. s-a lansat în apostrofări și aprecieri ofensatoare la adresa unora de față și a altora absenți. Fiu de popă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
proză de o poezie tulburătoare și subtilă; Ion Borcia, care a tradus Ifigenia în Taurida de Goethe și Iulius Caesar de Shakespeare, încă nu și-a reunit poeziile împrăștiate prin reviste; Ștefan Braborescu nu este lipsit de interes, Alice Călugăru, poetesă a stelelor, este foarte tânără: ale sale Viorele (1905) promit. Mihail Canianu este un aed popular și pitoresc, în chip fericit influențat de Coșbuc; Ch. Ad. Cantacuzène scrie versuri franțuzești foarte apreciate (Sourires gracés, Poussière et Falbalas, Synthèse attristée de
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
român, fiul generalului A.D. Macedonski, fost ministru de război și comandant al tuturor forțelor armate ale Principatelor Unite". A. Mândru are abundență (Zări senine, 1908). Veronica Micle, prietena preferată a lui Eminescu, moartă la puțin timp după el, a fost poetesa iubirii. Și-a cântat eroul în versuri de un sentiment profund și de o formă fericită. P. Mihăescu este un poet plăcut. Cont. Mille, fericitul romancier din Dinu Milian, autorul unor Letopisiți, are în Versuri o melancolie cu totul eminesciană
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
târziu și al Casei cu geamurile portocalii, are un talent viguros care a păstrat ceva din frecventarea lui Macedonski. Este șeful școlii simboliste. Gh. din Moldova are o ironie acerbă și caustică. Sora sa, Cornelia din Moldova, este și ea poetesă. Corneliu Moldovanu, născut în 1883, nu este lipsit de interes în ale sale Flăcări (poezii) și în poemul Cetatea Soarelui. Alfred Moșoiu a dat două volume de sonete rafinate, iar mai recent poemul O toamnă. Pe Sofia Nădejde o vom
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
un realism minuțios. Poezia sa este lejeră și plăcută; cântă eternul feminin. Ștefan Petică, mort de tânăr, a avut o senzualitate înaltă, dragoste pentru stranietate și un stil excelent. Ecaterina Pitiș, născută în 1884, are sentiment. V. Podeanu are delicatețe. Poetesa lirică Matilda Cugler-Poni a scris și încă scrie din când în când versuri de o melancolie tandră și profundă. Vasile Pop, născut în 1876, fecund autor de articole politice, romane și studii, a pus mișcare și pasiune în Versurile sale
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Ranetti, născut în 1875, cultivă, ca și contemporanii săi, precum Quintus, umorul și epigrama. Eugeniu Revent are o nobilă inspirație. Riria este pseudonimul D-nei Cornelia Xenopol, soția cunoscutului istoric A.D. Xenopol, despre care vom vorbi în capitolul dedicat istoriei. Această poetesă se înrudește cu Eminescu prin ideile elevate și cu Alecsandri prin bogăția verbului popular. Are o inspirație nobilă, îmbinată cu o expresie pur românească. Spirit de înaltă cultură, a abordat toate subiectele; problemele și progresele științei găsesc ecou în versurile
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
studiul operelor sale ne va servi drept trecere cât se poate de naturală de la cea dintâi la cel de-al doilea. Numele Văcărescu este ilustru în istoria și lietartura română. El a dat țării oameni se stat, poeți și o poetesă, Elena Văcărescu, fiică și nepoată de poeți. Ea scrie în franceză, iar notorietatea pe care o are la noi beneficiază de pe urma ușurinței pe care ne-o oferă de a ne apropia de opera și de sufletul ei funciarmente românesc. A
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
că în patria lui Ronsard se născuse un nou suflet de mare poet. Academia Franceză și-a dublat răsplata când a apărut Le Rhapsode de la Dimbovitza, cântece populare românești traduse în franceză. De astă dată, sufletul patriei sale îl simțea poetesa fremătând sub strunele lirei sale; luase de pe pământul natal fiorii și temerile, bucuriile, mâniile, durerile, speranțele, visele și, după ce le purtase în sine, le reda lumii cernute, irizate și înfrumusețate de prestigiul și mirajul imaginației și sensibilității sale. Din această
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de regină. Zadarnic au oferit americanii grămezi de dolari pentru a duce peste ocean această capodoperă inestimabilă, despre care Ovidiu, care a trăit fără voia lui în România, n-ar fi putut spune ca despre Palatul Soarelui: Materiam superabat opus. Poetesa i-a mulțumit regalei sale colege traducând în franceză frumosul poem filosofic Jehovah de Carmen Sylva. Le Rhapsode a fost tradus de două ori în italiană; ultima oară, în mod remarcabil, de către D-ra Elda Gianelli; în olandeză de către marea poetesă
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Poetesa i-a mulțumit regalei sale colege traducând în franceză frumosul poem filosofic Jehovah de Carmen Sylva. Le Rhapsode a fost tradus de două ori în italiană; ultima oară, în mod remarcabil, de către D-ra Elda Gianelli; în olandeză de către marea poetesă Capidotts Schwartz; în suedeză și spaniolă. În același timp, poetesa își parfuma ale sale Nuits d'Orient cu miresme de pădure care emană din câteva povești populare lăsate deoparte de Le Rhapsode. Ultimele sale patru volume sunt valoroase și importante
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
frumosul poem filosofic Jehovah de Carmen Sylva. Le Rhapsode a fost tradus de două ori în italiană; ultima oară, în mod remarcabil, de către D-ra Elda Gianelli; în olandeză de către marea poetesă Capidotts Schwartz; în suedeză și spaniolă. În același timp, poetesa își parfuma ale sale Nuits d'Orient cu miresme de pădure care emană din câteva povești populare lăsate deoparte de Le Rhapsode. Ultimele sale patru volume sunt valoroase și importante: două culegeri de versuri, Lueurs et flammes și Le jardin
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mintea și sufletul D-rei Elena Văcărescu secretul și metoda instinctivă a talentului său maturizat și a lucrăturii sale care acum își atinge culmea. În acest roman, caracterul artistului și al scriitorului apare în plină și vie lumină. Ca romancieră, această poetesă ne seduce puternic prin anumite laturi ale talentului său care, aici, este evident incomplet. Îi lipsesc invenția, imaginația în fabulă, compoziția în organizarea faptelor. Nu prin intrigă, ci prin alte merite ne atrage. Povestea în sine este lentă și destul de
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
la cele două românce, sensul naturii oferă aceeași caracteristică a sentimentelor foarte vii care sunt mai degrabă senzații fizice, iar acestea au o acuitate stranie, pătrunzătoare, tradusă în imagini viziuale sau odorante, încât în sufletul romancierii, sau mai degrabă al poetesei, lumea fizică și lumea morală se întrepătrund, se confundă, se amestecă și se exprimă prin aceleași semne. Intensitatea, profunzimea emoției sunt atât de mari încât nu trebuie și nu putem să ne mirăm dacă semnele lor sunt violente, discordante, dezordonate
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
în versuri în 4 acte; Pandelea; Prasin, dramaturg istorico-religios (Miriam din Magdala, Isus, Moise, Mahom); Geo Ranetti contribuie, după puterile lor, la îmbogățirea repertoriului românesc care încă așteaptă mai multă forță, mai multă originalitate, mai puține traduceri, adaptări și imitații. Poetesa Riria a scris o dramă, Elvira, și o tragedie, Chiajna și Ion-Vodă cel Cumplit. A inventat și aplicat în operele sale dramatice un sistem de rimă întârziată, care dă expresiei joc și elasticitate. A expus teoria acestei inovații la Congresul
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
îndreptat-o spre răniții de la Plevna și Calafat în timpul războiului din 1877, apoi spre cei sărmani, fericirii cărora s-a consacrat prin asociații de binefacere de toate felurile, unde ajutorarea este practicată cu o ingenioasă perspicacitate și o inepuizabilă caritate. Poetesa a citit, a devorat și și-a însușit numeroase legende ale aceste țări unde plutesc toate duhurile Orientului și nu s-a simțit înstrăinată, căci crescuse printre acele saga renane. Dar, mai profund, cum avea să se rezolve antagonismul ireductibil
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
lung aruncat pe umăr, cu chipul descoperit, o expresie surâzătoare și bună, ochi duioși și visători, ascultă vocile care trec și pe care le aud numai cei născuți în sunet de clopote și care n-au nici un gând rău. Este poetesa pădurii, Carmen Sylva, "Carmen das Lied und Silva der Wald", cum apare pe poetica emblemă din care și-a făcut ex libris. Întoarsă la castel, ea și-a povestit plimbările și reveriile cu o poeticitate savuroasă, plină de prospețime și
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
faptei, București, 1973; Amintirea miresmelor, București, 1977; Smalțuri, București, 1979; Sanctuar tulburat, București, 1986. Traduceri: Horváth Imre, Taina apei, București, 1958. Repere bibliografice: Nichita Stănescu, „Despre copilărie”, GL, 1957, 16; Paul Diaconescu, Inconsecvențe, CNT, 1957, 17; Aurel Martin, Două tinere poetese: Doina Sălăjan și Violeta Zamfirescu, „Tânărul scriitor”, 1957, 8; Paul Georgescu, Primăvara curată, CNT, 1957, 40; Al. Andriescu, „Confidențe”, IL, 1957, 9; Vicu Mîndra, „Confidențe”, „Scânteia tineretului”, 1957, 2 651; Victor Felea, Două cărți de poezie, ST, 1957, 10; Ana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289442_a_290771]
-
care o au în realitate. Scepticismul binecunoscut al criticului îl face să privească întregul peisaj poetic actual mai sumbru decât e. Nu că n-ar fi destul de fad, dar cred totuși că poezia actuală nu se reduce doar la creația poeteselor frustrate și obsedate de limbajul sexual și de realitatea imundă cu sterilitatea ei sentimentală teribilistă. Înainte de toate, trebuie să recunoaștem că nu prea știm cum mai arată astăzi cititorul de poezie. Se scrie prost, se publică mult și se citește
Tot poezia de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15063_a_16388]
-
a făcut el în emisiunea de pe TVR1. În clar: „Nu poți să semnezi o scrisoare de protest împotriva unui om care chiar a studiat problema respectivă...” Iritare de specialist provocată de niște oameni „care nu știu nimic” despre problemă, de „poetese, mătuși, pițifelnici” precum Norman Manea, Ion Vianu, Daniel Barbu, Radu Ioanid, Michael Shafir, Willliam Totok, Nicolae Prelipceanu, Joaquin Garrigos, Zoe Petre, Marta Petreu, Gelu Ionescu, G.M.Tamás, Marco Cugno, Dennis Deletant, Paul Cornea și mulți alții. Ca să-ți iasă de sub
Un provocator care, vai, se ia în serios by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5866_a_7191]
-
la noi cu binoclul. Și iată ce vede, dragă cititorule: Târziu în noapte, în camera plină de cărți, la masa de lucru, cu un motan în poală și fața luminată de ecranul calculatorului, poetul Emil Brumaru chat-uiește infatigabil cu june poetese, fascinate la gândul că își petrec noaptea, fie și în această manieră postmodernă, cu cel mai nonconformist, nerușinat, teribilisit clasic (hélas) al liricii românești. Uneori, după câte o expresie tare, care trebuie să fi produs spasme de plăcere perversă bovaricei
Amintiri, lecturi şi vise by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9888_a_11213]
-
În debutul ei, îndepărtat, lupta pare a fi fost de cele mai multe ori confuză, viscerala, lînceda. Treptat, lupta se transformă într-un adevărat război cu imperfecțiunea lumii. Căutarea se radicalizează și devine lupta barbara. Și acum, să trec direct la subiect. Poetesele bune, ca și prozatoarele bune șunt rarissime. Cele care există, întîmpină (au întîmpinat) obstacole pe care feminitatea nu a fost pregătită să le facă "față" (căci spate, nici atît). Mă refer la un fel de obstacole și subterane dar și
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
atît). Mă refer la un fel de obstacole și subterane dar și metafizice. Revoltă acestor personaje feminine a fost întotdeauna monstruoasa. Dar și ținută în frîu. Imaginați-vă un monstru ținut în frîu. Se pare că, acum, frîul a slăbit. Poetesele și prozatoarele s-au plictisit, încă înainte de a se apucă de scris, să mai fie "controlate", "monitorizate", la modul religios, desigur. Religia scrisului nu este castratoare, scrisul trebuie să fie, precum orice artă, un fel de a fi în lume
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
fel de a fi în lume, totul, impenetrabil. A fi-ul este la fel de denepătruns că și nebunia. Astfel și aceste urmase ale Evei, pot să construiască, precum bărbații, ceva durabil și la fel de tainic că și cetățile masculinizate, blindate, perfect organizate. Poetesele, ca și poeții, șunt personajele cele mai revoltate, prozatoarele, ca și prozatorii își pierd pe drum (pe masura ce tot scriu) din avînt, din durere, din nebunie. Confesiunile acestor poetese (și unele și altele recuperate total în postmodernism, ca un fel de
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
ceva durabil și la fel de tainic că și cetățile masculinizate, blindate, perfect organizate. Poetesele, ca și poeții, șunt personajele cele mai revoltate, prozatoarele, ca și prozatorii își pierd pe drum (pe masura ce tot scriu) din avînt, din durere, din nebunie. Confesiunile acestor poetese (și unele și altele recuperate total în postmodernism, ca un fel de minorități substanțiale) șunt, precum a bărbaților, distrugătoare. Doar că primele șunt autodistructive și ultimele șunt distructive, pur și simplu. Dacă domnul Al. Cistelecan afirmă, la un moment dat
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
chiar înlocuindu-si pantalonii cu fuste dintre cele mai scurte și mai strimte. Dar pe mine, personal, confesiunile pline de cinism "mălasărece". Adică, rămîn cu ochii închiși. Sub pleoape, am lumea mea. Cinism, adică lovitură sub centură aplicată celuilalt. Ce poetese sau prozatoare și-au pierdut mințile, dînd în celălalt? Tocmai această neputința ce caracterizează feminitatea da forță persoanei de sex feminin să-și rupă propriile lanțuri (și limite). Și, ca să mă apropiu, totuși, de subiectul propriu-zis al articolului, trebuie să
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]