2,252 matches
-
niciodată. / Din rude mari împărătești, / O prea frumoasă față. / Și era una la părinți / Și mândră-n toate cele, / Cum e Fecioara între sfinți / Și luna între stele...”. (Luceafărul). Așadar, mulțumiri și felicitări tuturor autorilor care și-au prezentat opera poetica în Antologia „Simfonia Poeziei”, iar Doamnei Rodica Elenă Lupu, mulțumiri enorme pentru realizarea cu succes a acestui proiect literar! Galina MARȚEA Referință Bibliografica: Galina Marțea: SIMFONIA POEZIEI - Antologie multilingva, vol. 4, coordonator Rodica Elenă Lupu / Galina Marțea : Confluente Literare, ISSN
ANTOLOGIE MULTILINGVĂ, VOL. 4, COORDONATOR RODICA ELENA LUPU de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 by http://confluente.ro/galina_martea_1495798010.html [Corola-blog/BlogPost/370595_a_371924]
-
în cadre filmice, în secvențe de viață și de gândire. Secvențialitatea ar fi o trăsătură tehnică a acestui roman. Detaliul, o a doua calitate a narațiunii de față. Este poezie în desfășurarea tipologiei personajului, el se completează în permanență cu poetica suferinței, el este un perdant al sorții, dar realizează ratarea prin propria-i versificare. Șarpele de aramă, un simbol greu al chigilor mentale, al subconștientului devalorizat de un sistem bolnav( nu am realizat dacă e un sistem social sau unul
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1434687078.html [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
consecințe ambiguitatea dintre expresia ”realistă” a discursului poetic și aceea “ fictivă”, himerică a cotidianului. În fapt, raportul nici nu mai e unul de diferențiere, ci de asimilare, de omogenitate. Cartea se deschide cu un semnificativ catren, un fel de ars poetica, ce are drept scop producerea unor valori estetice folosind caractere de exprimare specifice, catrenul exprimă rolul poetului pe această lume ca dat al ursitei, amintindu-mi de un superb poem al lui Artur Enășescu: ”Carâmbul mă lovește în gură.Și
SORIN GRECU-POETUL FERICIRILOR APOCRIFE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Sorin_grecu_poetul_fericirilor_apocrife_al_florin_tene_1331734847.html [Corola-blog/BlogPost/348360_a_349689]
-
de exegeza mai nouă,trăgându-și rădăcinile din Serge Doubrovsky: din naratologie și lingvistică, dar mai cu seamă din semiologia textului. Abundența de referințe bibliografice, exegeza lui Ion Popescu-Brădiceni poate fi înțeleasă, simbolic, și ca un symposion al științelor literaturii:poetica, hermeneutica, retorica, lingvistica, naratologia, gramatologia, fenomenologia, etc, sunt convocate în textul autorului, pentru a da seamă de identitatea literaturii. Acest eclectism superior, altfel controlat ireproșabil, nu e departe însă uneori de rezumatul deghizat, de adaptare și nuanțare, care sunt forme
ION POPESCU-BRĂDICENI- CRISTALIZAREA HAZARDULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ion_popescu_bradiceni_cristalizarea_hazardului.html [Corola-blog/BlogPost/361751_a_363080]
-
Rotenberg-Uzunov din București. Delicate și profunde, un exercițiu de explorare a lumii pornind de la sofisticate resorturi interioare, fotografiile incluse în această expoziție cu vânzare constituie un mix contrastant, pornind de la discrepanta dintre griul unui cartier pierdut la marginea Bucureștiului și poetica subtilă a imaginilor, de la geometria urbană, la sălbaticia impredictibila a naturii. Momente de inspirație într-un sezon plin, fotografiile au fost realizate în timpul filmărilor pentru „Dincolo de calea ferata“, cea mai recentă producție a regizorului Cătălin Mitulescu, o poveste misterioasă și
“Colentina”, prima expoziție de fotografie a actriței Ada Condeescu by http://uzp.org.ro/colentina-prima-expozitie-de-fotografie-a-actritei-ada-condeescu/ [Corola-blog/BlogPost/93984_a_95276]
-
debut ați obținut două premii la concursul literar “Tudor Arghezi”. Ce anume v-a determinat să începeți să scrieți? - Trăirea extatica este mult mai intensă decât se poate exprima în cuvinte! Același fenomen se întâmplă și în momentele de inspirație poetica... Adevărul revelat într-o fracțiune de secundă îți apare clar pe cerul minții și la lumină lui vezi ce nu ai văzut o viață. Aceasta este diferența între cei care simt, dar nu văd și poetul care simte și vede
DESPRE POEZIE CA SEVĂ A VIEŢII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_scriitoarea_elena_armenescu_ciuhrii_despre_poezie_ca_seva_a_vietii_.html [Corola-blog/BlogPost/354289_a_355618]
-
30 Casă de Cultură „Mihai Ursachi”, Parcul de cultură Copou - Vernisajul expoziției de carte , grafică, fotografii „Grigore Vieru, contemporanul nostru” Prezintă: Acad. Valeriu Matei, Daniel Corbu și acad. Mihai Cimpoi - „Grigore Vieru în dialog liric european” - Colocviul traducătorilor din opera poetica a lui Grigore Vieru și a scriitorilor invită?i Moderatori: Acad. Mihai Cimpoi și Theodor Codreanu - Lansări de cărți: „Întâmplări cu Grigore Vieru” de Nicolae Dabija; „Așa cum l-am cunoscut” de Pr. Ioan Ciuntu, „Taină care apără poetul” de Valeriu
MARIN MIHAI : FESTIVALUL INTERNATIONAL DE POEZIE „GRIGORE VIERU”, EDITIA A VI-A, CHISINAU / IASI-2014// SPECTACOL EXTRAORDINAR ANASTASIA LAZARIUC LA ARENA PALAS MALL DIN IASI de MIHAI MARIN în ediţia by http://confluente.ro/Mihai_marin_1400692437.html [Corola-blog/BlogPost/363236_a_364565]
-
lupta cu necunoscutul: cuvântul ne amintește valoarea sa de creație, de transport și de revelație. Un moment de liniște și continuitate a călătoriei: Quo vadis Domine? Mihaela CRISTESCU Sydney, Australia 11 august Referință Bibliografică: Mihaela CRISTESCU - TAINA SCRISULUI (29) - ARS POETICA / Mihaela Cristescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 598, Anul II, 20 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihaela Cristescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ARS POETICA de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 by http://confluente.ro/Mihaela_cristescu_taina_scrisului_29_mihaela_cristescu_1345521643.html [Corola-blog/BlogPost/355018_a_356347]
-
să domine. Acest fenomen îl regăsim și în continua transformare a genurilor literare. Cunoaștem cu toții că genurile literare există. Dar ce ne dezvăluie existența lor, dacă nu ne spune o caracteristică esențială a fenomenului literar? În expunerile moderne referitoare la poetica din antichitate și din perioada iluminismului nu se contestă existența genurilor literare, dar ea nu este explicit, ci numai subînțeleasă ca o premisă tacită. Benedetto Croce avea neîncredere în rostul delimitării genurilor. Unitatea tuturor operelor poetice este dată prin unitatea
UNITATEA GENURILOR LITERARE ESTE DAT[Ă DE UNITATEA OPERELOR LITERARE, ESEU DE AL by http://confluente.ro/al_florin_tene_1415372871.html [Corola-blog/BlogPost/369125_a_370454]
-
păstrat adjectivul „judiciar”, sau pe acela - și cu valente filosofice - de „judicios”], iar în alte locuri va folosi - dupa stabilizarea terminologiei logice tradiționale, o dată cu apariția Logicii lui Titu Maiorescu - termenul judecată. Să fie, oare, cel mai mare creator de limbă poetica românească atât de nesigur și ezitant în transpunerea ideilor filosofice kantiene în limba română? Cum este posibil ca Eminescu să folosească o terminologie atât de ciudată, uneori rebarbativa, lăsând a se înțelege că am avea nevoie de o reîntoarcere la
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? by http://uzp.org.ro/cum-gandim-azi-cu-eminescu-traducerea-si-talmacirea-operelor-filosofice/ [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
limbă filosofica, al lui Eminescu, nu ar fi fost atenuat, inhibat sau „domesticit” de tendința contrară de uniformizare, simplificare și unificare terminologica, ce a condus, în mod inevitabil, si la o sărăcire a vocabularului filosofic. Desigur, invenția și creația lexicala poetica nu sunt și nu pot fi un substitut pentru gândirea filosofica autentică, dar lecția eminesciana ne arată că acest impuls originar, creator de termeni și de limbaj este „instinctul filosofic cel bun” (Noica), ce ne ajută să dezvoltăm un limbaj
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? by http://uzp.org.ro/cum-gandim-azi-cu-eminescu-traducerea-si-talmacirea-operelor-filosofice/ [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
deprins taine ale actoriei și pesemne a avut tot de la ea și germenul înclinațiilor acestora și al pasiunii, iar pastelurile cuvântului în care-a zugrăvit cronicarul Ioan Chirilă pe Nadia Comăneci sunt vii grăitoare a reperului din care izvorăște nesecabil poetica incurabilă a acestui artist. O lămurire categorică și în plus în această privință mai e și faptul că Ioan Chirilă (născut la 25 octombrie 1925) își are originile în sudul Basarabiei, la Cairaclia, Ismail. Or, cine nu știe că în
TUDOR CHIRILĂ. TREPTE DE TEMPORALITATE ÎN EFECTUL MUZICAL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1444386943.html [Corola-blog/BlogPost/343204_a_344533]
-
în dinamica sincronică a mâinilor și trupurilor, asemănător cu o mare în valuri! Tudor Chirilă este cântăreț, este poet, este actor. Așadar e un artist complex, cu un apreciabil potențial artistic. Este un interpret în asentimentul actualei generații care transgresează poetica și lirica muzicii spre o libertate și flexibitate de acorduri și mesaj specifice unor trepte temporale caracterizate de viteză și febrilitate, dar uniforme ca efect sonor cu muzica dintotdeauna! S-a născut la 28 mai 1974, în București, este actor
TUDOR CHIRILĂ. TREPTE DE TEMPORALITATE ÎN EFECTUL MUZICAL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1444386943.html [Corola-blog/BlogPost/343204_a_344533]
-
și miraculoasă dintre vis și materie, care definește poezia: „O lume tainică, nespusă, / Ne-a mângâiat cu dorul ei, / Ne-am preschimbat în albii nori / Și-n flori... doar cu parfum de tei”. Poezia În vara din tine... este Ars poetica lui Gheorghe A STROIA și vă rog să o învățați pe dinafară ! Ioan LILA, FRANCE *** Frânturi de Gânduri! Gânduri, speranțe, vise! Slovă, cuvânt, entitate! Copilărie, iubire, anotimp! Mamă, timp, viață! Țară și Divinitate! Așa aș traduce poezia lui George Stroia
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1493281177.html [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
în „Poétique de la reverie”, Paris, PUF, 1974, p. 13), este „o stare, o stare de suflet”, una în care se instaurează poezia ca loc ce face vizibil visătorul și lumea sa: „pe scurt, în toată puterea cuvântului, reveria poetizează visătorul”. Poetica implicită a volumului aduce la acreditare ideea de stare. În „Tendință”, visul este văzut ca „Imagine cu linii fabuloase/a ceva odată vizualizat/o stare după care să te iei”. În „Exteriorizare” se vorbește despre „starea casnică”, iar în „În
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
poezie român al momentului, în orice caz cel mai sensibil și cu cea mai rafinată capacitate de individualizare) intuiește că volumul de față „ar putea însemna și o schimbare a modului (...) de a aborda poezia”. Am spune mai mult: în poetica sa explicită, Dan Ionescu vizează să schimbe cu fiecare carte poziționarea față de obiectul poetic și limbajul de punere în undă lirică a experienței estetice interne, lucru ce se observă și în cărțile anterioare („Biblioteca într-o alocuțiune”, 1995; „Altceva de
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
Acasa > Literatura > Evaluari > POETICA TIMPULUI REAL DIN TRANSCENDENTUL IMAGINAR Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 407 din 11 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Cronică de Al.Florin ȚENE GÂNDURI DESPRE AUTOR ÎNAINTE DE A VORBI DESPRE ULTIMA SA CARTE. Despre scriitoarea Elisabeta Iosif
POETICA TIMPULUI REAL DIN TRANSCENDENTUL IMAGINAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 by http://confluente.ro/Poetica_timpului_real_din_transcendentul_al_florin_tene_1328956196.html [Corola-blog/BlogPost/346747_a_348076]
-
emisiuni la radio,organizator de instructive acțiuni culturale, toate aceste întregesc portretul președintelui filialei București a Ligii Scriitorilor Români, care și-a consacrat întreaga viață promovării culturii române și a literaturii.Deocamdată, las să vorbească textul despre ultima sa carte. Poetica timpului real din transcendentul imaginar Volumul de poezii primit de la scriitoarea Elisabeta Iosif, într-un moment de vibrantă manifestare culturală ce a avut loc la București, am început să-l citesc în tren pe drumul de întoarcere spre Clujul meu
POETICA TIMPULUI REAL DIN TRANSCENDENTUL IMAGINAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 by http://confluente.ro/Poetica_timpului_real_din_transcendentul_al_florin_tene_1328956196.html [Corola-blog/BlogPost/346747_a_348076]
-
gândesc la aforismul lui Bogdan-Petriceicu Hașdeu, care spunea: “ Cele mai bune cărți nu sunt tocmai acelea care ne învață, ci acelea care ne fac a cugeta peste cele cuprinse în ele“. Și acum mai cuget ... Al. Florin ȚENE Referință Bibliografică: Poetica timpului real din transcendentul imaginar / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 407, Anul II, 11 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
POETICA TIMPULUI REAL DIN TRANSCENDENTUL IMAGINAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 by http://confluente.ro/Poetica_timpului_real_din_transcendentul_al_florin_tene_1328956196.html [Corola-blog/BlogPost/346747_a_348076]
-
GEORGE CALCAN- ANUL ȘARPELUI GLYKON Ce se întâmplă când un poet intelectual intră într-o zonă creativă ardentă? Acumulările sale, erudiția, reperele artistice, metafizica sau meditația, pot exploda liric în versuri memorabile. Cred că acest “boom” s-a iscat în poetica scriitorului băcăuan Theodor George Calcan pentru că atunci când am început să citesc cartea sa “Anul șarpelui Glykon” (editura ateneul scriitorilor, 2015), am intrat într-o fervoare lirică rară. Cartea este un gen de geometrie superioară cu fraza stilizată până la esențe și
THEODOR GEORGE CALCAN- ANUL ŞARPELUI GLYKON de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1432097450.html [Corola-blog/BlogPost/367701_a_369030]
-
esențe și ce m-a făcut să continui lectura aceasta, acută și inflamatoare emoției, constă în originalitatea unitară și plină de prospețime, într-o logoree susținută matur, rafinată, recurentă ideatic dar subtilă liric totodată. Două planuri se absorb reciproc în poetica lui Theodor George Calcan. Unul ține poate “de livresc” (Calistrat Costin în prefața volumului) și al doilea plan, cel metafizic, expus dilatat, tensionat, în permanență pe sinusoida liric- prozaic. Un eu liric descătușat, un eu liric pendulând între marile proleme
THEODOR GEORGE CALCAN- ANUL ŞARPELUI GLYKON de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1432097450.html [Corola-blog/BlogPost/367701_a_369030]
-
Dorcescu Recent, a apărut cartea de versuri a profesorului doctor, Eugen Dorcescu: N I R V A N A- o p o s t b i o g r a f i e - Olimpiei-Octavia. In memoriam EDITURA MIRTON; Timișoara, 2014 Poetica iubirii nu are timp și spațiu, nu are cronologie și locuiește eternitatea odată cu umanitatea. Marile iubiri, transcrise de-a lungul vremurilor, s-au citit pe două planuri metafizice, etern-efemer, destin-suferință umană, poetul covârșindu-și existența prin conexiune cu infinitul, contemplate-
NIRVANA- EUGEN DORCESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1427460766.html [Corola-blog/BlogPost/377116_a_378445]
-
spirituală cea mai înaltă, starea de fericire nepământeană, acolo “unde nu e nici întristare, nici suspin”, o stare dată doar inițiaților în tainele evoluției spirituale, de fapt, apogeul iubirii ca sentiment conștientizat profund. Nirvana, dincolo de viață și moarte, este și poetica lui Eugen Dorcescu în momentele de durere deznădăjduită a pierderii marii și unicei sale iubiri... “Un gând, ce mă purta vibrând. Te căutam, te căutam, Zbor lângă dor adăugând. Te căutam. Și-mi petreceam Eternitatea căutând. “ (Prolog (Nirvana)) Sunt puțini
NIRVANA- EUGEN DORCESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1427460766.html [Corola-blog/BlogPost/377116_a_378445]
-
mugurii de azi nu vor încolți într-o grădină cu sol veritabil, așa cum se ocupă să se întâmple talentata și harnica artistă Maria Șalaru, mâine vom asculta ceea ce lăsăm să crească sub încuviințarea noastră: muzică asurzitoare, discordantă, degenerată, subculturală, cu poetica și mătasea melodiei lăsate de strămoși în mina cu zăcământ, sfâșiate...! Tot astfel s-ar întâmpla și cu istoria României noastre dacă ar fi lăsată la îndemâna ignoranților. Iar de aceea, și în această privință, rolul artistei profesoare Maria Șalaru este
MARIA ŞALARU CU „BOBOCEII” DE LA BACĂU ÎNFLORESC GRĂDINA PALATULUI ELISABETA LA 10 MAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1494913490.html [Corola-blog/BlogPost/347124_a_348453]
-
50), Muntele gândea în ape, Requiem la înmormântarea unui munte etc. -, se constituie într-o „coadă de cometă lirică“ având ca nucleu Epica magna / Operele imperfecte. XX. Treaptă pentru „rafinăria epicului“: Seama poeziei (1984). Într-un tristih liber, intitulat Ars poetica, din ciclul postum, de cincizeci de poeme, publicat în 1984, Seama poeziei (AmNS, 119 - 143), tristih ce «se dedică lui Ion Pop», criticul literar, poezia, consideră Nichita Stănescu, există nu „într-o limbă anume“, ci „într-un suflet anume“; cu
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]