907 matches
-
în lupte, despre constatările făcute de mine privind armata sovietică, traiul de prin colhozuri ș.a. Cam astea, altceva n-aveam pe suflet. Ceva se întâmplase totuși. Într-una din zilele următoare, ducându-mă spre Crețișoara, unde familia mea avea un pogon de pământ, îmi iese în cale ticălosul de Titi Pătrășescu, fiul căpitanului de jandarmi care schingiuise moșnenii rucăreni în 1911 în timpul răscoalei moșnenilor rucăreni împotriva marilor boieri locali, între ei fiind și tatăl meu. El era șef de cabinet al
INVITAT LA COOPERRATIVA...VIGILENŢEI DE PARTID ŞI DE STAT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364733_a_366062]
-
și că vrea să mă tragă de limbă. Era informator, probabil plătit, pe statele Securității. Îmi pusese în cârcă faptul că, în drumul meu spre Cârțișoara, m-aș fi întâlnit cu băieții lui Fabrici, un italian care avea grădină alături de pogonul nostru, dar cu care nu schimbasem nicio vorbă și nici nu ne cunoscusem. Băieții lui Fabrici, funcționari la mină și muincitori acolo ceruseră să plece în Italia și un timp securitartea fusese pe urmele lor. “Uite hârtie și stilou, scrie
INVITAT LA COOPERRATIVA...VIGILENŢEI DE PARTID ŞI DE STAT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364733_a_366062]
-
s-a măritat cu Costel Aldea, pâinea lui Dumnezeu, învățator în comuna lui, Valea Teancului. Costel a murit tânăr de inima. Vasile Olărescu avea avere mare în Gura Nișcov și nu știu cum de cumpărase o sfoară de moșioară de 50 de pogoane în comuna Făurei din județul Brăila. El a împărțit averea lui în 8 și a dat la toți copii lui parte frățească, atât în Gura Nișcov, cât și în Făurei, unde mamii i-a revenit o livadă și o bucată
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
Brăila. El a împărțit averea lui în 8 și a dat la toți copii lui parte frățească, atât în Gura Nișcov, cât și în Făurei, unde mamii i-a revenit o livadă și o bucată de pământ arabil de 7 pogoane, plus în Gura Nișcov, o vie de viță altoită și o livadă mică de pruni de țuică. Gheorghe fiindcă nu a fost bun la carte s-a dus la Făurei și administra loturile de pământ ale fraților și surorilor și
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
la cinematograf. Stă așa și se uită la viața ei, ca și cum ar fi superofertă de amintiri. Vede cât de tare e bătută și de tac-su și de mă-sa, să-l ia pe Nicuță de bărbat, că are zece pogoane în Bărăgan. E mai scund decât ea. Și iar o bate. Îl vede pe Mihai, cât de înalt și frumos e. Iar o bate și tac-su și mă-sa. Îl vede pe Mihai, acum e boier de oraș. Maior
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
în sală toți copiii. Patru fete și trei băieți. Întreaga avere evidențiată în acte era considerabilă: două case a câte patru camere, fiecare cu terenul aferent, la care se adăugau curțile și grădinile pe suprafețe aproape egale de câte un pogon fiecare, plus 14 hectare de teren agricol situate în comuna... din județul Ilfov. Toate amănuntele au fost evidențiate și avocatul reclamantului, atunci când a avut dreptul de a se exprima, conform procedurilor legale, a cerut împărțirea în cote părți egale, pentru
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
struguri a fost bună iar producția de aproape 400000 vedre (o vadră = 10 ocă) întrecea cu 50000 vedre nevoile de consum. Reveneau în medie cam 150 ocă vin de familie 721, aceasta în condițiile în care productivitatea medie a unui pogon de vie era de cca. 400 ocă. Dar acestea sunt cifrele medii. În realitate, după cum se poate constata și din tabel, în cuprinsul județului existau mari diferențe între diferite plăși și zone, atât sub raportul producției cât și al consumului
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
Seveerin, Pretura plășii Bâcleș, dosar 5315/1832, f. 54).224 726 .Ibidem, Prefectura județului Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 379, 398, 416, 430, 432 ș.a. 727 .De altfel, un deceniu mai târziu, Ion Ionescu de la Brad înregistra peste 25.662 pogoane reprezentând suprafața grădinilor. (Ion Ionescu, op. cit., p. 120-121). 728 .Mite Măneanu, Unele date cu privire la dezvoltarea viticulturii și pomiculturii Mehedințiului în perioada Regulamentului Organic, în “Museum” - Studii pe comunicări de istorie și etnografie, Golești-Argeș, 1978, p. 331-337.225 Referință Bibliografică: Mite
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
rămân tot mai mult în afara satelor 710. Sub raportul întinderii suprafețelor ocupate cu vii în județul Mehedinți trebuie să arătăm că în urma calculelor făcute, luând ca bază producția de vin obținută în întreg județul 711, precum și productivitatea medie a unui pogon de vie712 se poate aprecia că acestea se apropiau de 10-12000 pogoane în cele 7 plăși cât avea atunci județul Mehedinți 713. Suprafața este importantă ilustrând însemnătatea pe care acest sector economic îl avea în cadrul economiei agrare. Cu toate că documentele ne
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
cu vii în județul Mehedinți trebuie să arătăm că în urma calculelor făcute, luând ca bază producția de vin obținută în întreg județul 711, precum și productivitatea medie a unui pogon de vie712 se poate aprecia că acestea se apropiau de 10-12000 pogoane în cele 7 plăși cât avea atunci județul Mehedinți 713. Suprafața este importantă ilustrând însemnătatea pe care acest sector economic îl avea în cadrul economiei agrare. Cu toate că documentele ne oferă unele date în legătură cu cantitățile de vin produse în fiecare plasă, datorită
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
se pot aprecia cu siguranță suprafețele pe zone și plăși. Se poate stabili totuși că peste 60 la sută suprafața cultivată cu viță de vie în județul Mehedinți se afla în partea de sud a acestuia și anume între 400-900 pogoane, iar în plaiul Cloșani viile lipseau aproape cu totul 714. Conform acelorași criterii în cazul livezilor cu pomi situați pare a fi inversă - plasa Baia și în general zona nordică și centrală a județului dispunând de cele mai mari suprafețe
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
plătească în bani. Se stipula de asemeni ca vinul sau rachiul obținut să poată fi vândut decât cele dinainte de 1831, obligații determinate și de faptul că Drincea și Oprișoru erau podgorii vechi unde productivitatea și deci venitul obținut de la un pogon de vie era mai mare ca în alte părți. Datorită unor asemenea greutăți precum și a altor cauze nu de puține ori țăranii își lăsau viile în părăsire ceea ce nemulțumeau pe arendașii și proprietarii care nu puteau percepe otaștină. Un caz
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
Nicolae Chipurici, Despre viticultură în Mehedinți după anul 1864, în “Mehedinți - cultură și civilizație”, IV, Tr. Severin, 1982, p. 187-194.217 703 .Ibidem, fond Tribunalul județului Mehedinți, dosar 2811/1831, f. 18-20. 704 .Încă din 1719, la Drincea existau 40 pogoane vie. (Șerban Papacostea, Oltenia sub stăpânirea austriacă, București, Editura Academiei, 1971, p. 72). 705 Arh. St. Drobeta Turnu Severin, fond Pretura plășii Bâcleș, dosar 5326/1832. 706 .Ibidem, fond Tribunalul județului Mehedinți, dosar 5013/1835, f. 1.218 707 .Ibidem
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
711 .Se ia ca bază producția de 400000 de vedre de vin a anului 1833 (Arh. St. Drobeta Turnu Severin, Prefectura județului Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 430). 712 .Acestea pot fi apreciate în anii buni la 40 vedre de pogon (Ibidem, fond Pretura plășii Bâcleș, dosar 5326/1832, f. 4-5).219 713 .Suprafața stabilită prin calcul se apropie de cea reală dacă ținem seama și de suma dată pentru anul 1859-1860 de Ion Ionescu de la brad (13403 pogoane aceasta în
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
vedre de pogon (Ibidem, fond Pretura plășii Bâcleș, dosar 5326/1832, f. 4-5).219 713 .Suprafața stabilită prin calcul se apropie de cea reală dacă ținem seama și de suma dată pentru anul 1859-1860 de Ion Ionescu de la brad (13403 pogoane aceasta în cazul unui județ mișcorat după 1838 mai ales în părțile sudice și estice (Vezi Ion Ionescu, Agricultura română din județul Mehedinți, București, 1868, p. 120-121). 714 .După calculele noastre în această plasă existau în jur de 6-7000 pogoane
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
pogoane aceasta în cazul unui județ mișcorat după 1838 mai ales în părțile sudice și estice (Vezi Ion Ionescu, Agricultura română din județul Mehedinți, București, 1868, p. 120-121). 714 .După calculele noastre în această plasă existau în jur de 6-7000 pogoane vie. Pentru calcularea acestor suprafețe au fost folosite sursele: Arh. St. Drobeta Turnu Severin, fond Prefectura județului Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 379, 391, 398, 402, 411, 416, 430, 432, și fond Pretura plășii Bâcleș dosar 5326/1832, f. 4-5
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
alta mănăstirilor Arnota,Tismana, Cozia, Frăsinei, dintr-un lemn, Sfântului Gheorghe, marilor boieri Eminescu și Bălcescu, dar Doina pandurului Gheorghe și a răzeșului Ion este admirabilă, fără egal: „Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,/ Nu pentru pătule, nu pentru pogoane,/ Ci pentru văzduhul tău liber de mâine/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Pentru sângele neamului tău curs prin șanțuri,/ Pentru cântecul tău, țintuit în piroane,/ Pentru lacrima soarelui tău pus în lanțuri,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Nu
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
unul, din cele mai importante monumente din Europa. După alegerea sa ca domn al României, 1866, principele Carol I, vizitează Sinaia fiind fascinat de frumusețea locurilor. Domnitorul hotărăște să se zidească castelul, într-un loc pitoresc, cumpărând terenul (1000 de pogoane). Arhitecții Johannes Schultz și Karel Liman, fac din acest edificiu un ,,sediu’’al noii dinastii. Au lucrat la construcția lui, circa 300 de muncitori, fiind supravegheați de aproape, de chiar domnitorul Carol. Acești muncitori erau de toate neamurile: români salahori
REŞEDINŢA REGALĂ, A REGILOR ROMÂNIEI de CARMEN MARIN în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350643_a_351972]
-
31( 1861) 1831 , f. 361-364.Încât pe timpul vizitei din 11865 a lui Ioan Ionescu de la Brad ( după secularizare nu mai cuprindea decât trei tipuri de moșie 2-3 dintr-un munte ,n hotarul Austriei , moșia Vatra Schitului , cu muntele Ilovâțu 1000 pogoane și o parte din moșia Izvoru Bârzii cf. Ion Ionescu de la Brad, Agricultura română din județul Mehedinți , București , 1868, p.604-505. Referință Bibliografică: Dr.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR / Varvara Magdalena
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
ăștia! Nu vezi cum se uită la mine? Plătesc eu, bă!”. Și a plătit de câteva ori Vasile, dar nu a realizat câți dușmani și‑a făcut prin gesturile sale filantropice. Cei cu adevărat nevoiași, care au avut cândva un pogon‑două de pământ, erau lipsiți de perspecti-vă. Sărăcia lor de ieri trecea prin timp la fel de‑ntunecată precum erau și fețele lor dezgustate de gândul cu grija zilei de mâine. Îl priveau chiorâș pe Vasile, până mai ieri „om de treabă
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
generală, o grădiniță, un magazin alimentar... După alți trei ani de petiții, contestații și procese în primă instanță, care au secătuit bugetul, liniștea și speranțele familiei, Vasile a mai primit act de proprietate pe o bucată de pământ de un pogon și câțiva ari, lângă școala generală construită pe pământurile ce au aparținut cândva neamului Breazu. Pe acea suprafață era o mică livadă întreținută de elevi și cadrele didactice care, fără alte obligații, beneficiau de recolta de fructe și de posibilitatea
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
după ce trecuseră 10 ani de la căsătorie. Locuiau împreună cu părinții lui Vasile, în casa acestora, din care plecaseră cele două surori ale lui după ce s‑au măritat. Toți patru munceau în CAP‑ul din localitate. Grădina de aproape o jumătate de pogon era singura avere pe care o aveau. Pe vremuri, până la colectivizarea forțată a agriculturii, ai lu’ Breazu fuseseră oameni cu stare și cunoscuți în toată comuna. Aveau pământuri și acareturi, animale de tracțiune și altele pentru lapte și lână, aveau
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
pe lângă acapararea imobiliară a industriei și serviciilor, și agricultura românească reprezintă o importantă țintă pentru evreii de pretutindeni. Ion Marin, directorul publicației Ultima Oră, scria în aprilie 1998: " În Bărăgan, pământul se vinde pe nimic. Cu 2-3 milioane de lei pogonul, uneori nici atât, 200-300, maximum 400 de dolari. În vreme ce, în țările civilizate, prețul pământului, nici pe departe atât de roditor, este de zece până la o sută de ori mai mare. Preț pe care l-ar merita și pământul românesc, dacă tot
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
politicile antieconomice și antinaționale au condus la deprecierea acestui bun fundamental al unei nații, până la valori execrabile, inimaginabile, de 200-300 dolari hectarul! Prețul unei biciclete mai bune sau al unui cal mai prost. Sau, ca să fim și mai exacți, un pogon de pământ în Bărăgan a ajuns să coste cât un porc de o sută de kile, vândut în târg la Slobozia. Este o bătaie de joc la care nu credeam că se va ajunge. Joi, 9 aprilie 1998, la Antena
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
construcții și foc, parte fâneață, dar cel mai mult pentru grâu și porumb. Toate acestea îi sporise averea, pe care n-o visase s-o aibă în toată copilăria și adolescența sa. Așa că venirea legionarilor nu-l surprinsese. „Omul și pogonul” prinsese inimile tuturor acelora care nu și-a păstrat pământul ce le fusese dat, din lene sau din prostie. S-au purtat frumos cu el. Șeful cuibului legionar de la ei se nimeri a fi feciorul domnului învățător Rugină. Școlit la
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]