139 matches
-
cu Sfinția Sa Mitrop. țării chir Filaret și cu amăndoi episcopii și cu alti zece arhierei străini, aducăndu-să din București pănă aici, s-au așăzat într-acest mormânt cu mare cinste și cu multă jale dă norodu, păcum Măriia Sa au pohtit, pentru vecinica pomenire” (Nicolae Iorga, Inscripții..., fasc. I, pp. 70-71). 596. Vezi Nicolae Iorga, Inscripții..., vol. II, pp. 71 și urm. 597. Nu s-a pierdut tradiția (o reține Constantin Gane în Trecute vieți...) potrivit căreia Maria Cantacuzino ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fi fost "că nu este obiceiul creștinilor să puie tot dintr-un neam domni, sau crai, sau împărați, ci din alegerea țării să se puie, că pot fi și oameni răi dintr-un neam, pe care obștea nu-i va pohti [...] că ar fi domni samavolnici, să facă ce vor vrea sau rău sau bine și nimeni să nu-i oprească, aceasta este obiceiu rău, păgânesc, care, noi fiind creștini, nu vom da, că vom avea păcat." Cum vedem, anonimul nostru
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
fete din destul, gineri, nurori așăjderea, cinste mare și în boieriea lui, și în domniia lui, ci au domnit nici o lipsă nu va fi avut. Și acest domn ar fi putut să zică cuvintele lui Solomon că orice i-au pohtit inima nu i-au lipsit. Acestea și ca acestea văzând înaintea ochilor lui, numai să veseliea". Dar efortul de a nu provoca destinul, de a menține cu orice preț un echilibru fragil, este total iluzoriu; deși dintre toate cel mai
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
Dacia de către romani? La 896, când se așază ungurii în Ardeal? Pe vremea lui Ștefan cel Mare, când "provincia moldovenească" mușca binișor din Polonia, Ucraina și Bulgaria de azi? La 1601, când Mihai Viteazul își face cunoscută "pohta ce-a pohtit"? în timpul fanarioților? La anul 1859? Sau cumva în perioada pre-Versailles? Până vor sosi precizările de rigoare, probabil că va trebui să ne mulțumim fie cu ideea a trei "provincii istorice" (respectiv, Transilvania, Țara Românească și Moldova), fie a unei infinități
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
generoasă și candidă" simte că îl însoțește "tutelar". Ne amintim ce spusese acela: "Dar cum puteam, ochi având, să nu văd, văzând să nu iau aminte, luând aminte să nu aseamăn, asemănând să nu judec binele și să nu-l pohtesc arătat compatrioților mei". Nici călătorul din zilele noastre nu se poate opri să compare, să admire ce vede, dar să se și amărască pentru cât de mult am rămas în urmă, mai puțin încrezător decât luminatul boier de odinioară în
Un jurnal din "Epoca de Aur" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8243_a_9568]
-
al Televiziunii, frisonat, poate, și-acum de amintirea acelei acțiuni de defenestrare din dramaticul iunie 1990, a rămas cu frica de a mai tulbura orice ape, mai ales, într-un guvern monolitic, în care domnia sa a căpătat ce și-a pohtit. Așa că, la orice întrebare-reproș privind acceptarea resemnată, în fiece an, a acelui ridicol procent din buget pentru cultură a răspuns cam în maniera: Atât se poate. Punct. Drept urmare, mari proiecte culturale de reabilitare a unor obiective din patrimoniul național - ca să
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
Kerane, cîine cu dinți strepeziți, ghebos cu coaste îndoite, amar de blestemele-ți smintite și de cuvintele-ți cu șerpi mocniți. Zbîrcitura de bărbat cu melci în barbă, izmenitule cu sclifoseli mirositoare, nici o femeie și nici un barbat nu te-au pohtit degrabă și nu te-au frămîntat între coapsele lor cu ardoare. Kerane, stafiditule cu păr balcîz, cu ochi scîrțiind a saciz, cu gura topită că o molusca hidoasa, mișcîndu-ți limba a lehamite unsuroasa! Kerane, du-te-nvrăjbit la Haidoș, în hăul de
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
cât mingile de tenis Pe clăbăț, sau în ogradă? Bașca, mult mai grea-i năpasta (Și nici mandea nu o iartă!!!), Pen' că trece iarna asta Fără damf de tzuică fiartă. Totuși, cine poartă vina Dacă fi-va, bunăoară, Cum pohtea baragladina: An cu două veri și-o vară!? Azi, nu-i de șagă! Azi nu-i de șagă! Ninge hotărât, Instaurând hermine colilii; Deci nu cu fluturi pasageri, încât M-am dumurit că ninge cu felii. Nu câte-un fulg
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]
-
mai ușor se mișcă el printre contradicții. Dl Pleșu înșiră cîteva legate de atitudinea celui care a scris Iubiți-vă pe tunuri! față de defuncta și mereu via securitate. Nimic nu pare a-i descuraja d-lui Păunescu pohta ce-a pohtit de a susține astăzi una, mîine, alta, după cum se rotește morișca intereselor d-sale personale și politice. Securitatea este cînd o instituție ca oricare alta - de profil - din toate țările lumii, cînd una care-i poluează pe cei ce se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16059_a_17384]
-
A atașa unor reprezentanți ai fărâmițatului sistem feudal intenții patriotice "inventate" abia în secolul al nouăsprezecelea e nu numai contraproductiv, ci și ridicol. Oricâtă imaginație aș avea, nu descifrez în faimoasa aserțiune a banului Craiovei, "Asta-i pohta ce-am pohtit!", altceva decât satisfacția seniorului din Evul Mediu că a mai adăugat proprietăților de până atunci noi teritorii! Poate sunt și eu o victimă - sigur sunt! - a unei educații anume, dar, cu orice sforțare, nu pot identifica ideea de "patriotism" cu
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
conotație patriotică. A vedea în astfel de gesturi simboluri ale romanismului adânc e hazardat și profund prostesc. Să ne mirăm că argumentelor de acest fel istoricii unguri le contrapun oricând zeci și sute de exemple în care principi maghiari "au pohtit" și ei cu succes la Transilvania? Ne încăpățânam să alergăm pe o pistă primejdioasa, căutând scandalul cu lumânarea, înfundându-ne din minciună în minciună. N-ar fi mai simplu și mai eficient să recunoaștem că istoria noastră n-a fost
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
auditoriul său, cuantificată verbal, reține în mod legitim atenția cercetătorului literar, fie măcar din rațiuni pragmatice. Dincolo de toposul "captatio benevolentiae", maniera variată în care Antim se raportează explicit la cei care-l ascultau implică strategii estetice. Iată un exemplu: "Aș pohti însă aceste cuvinte să le întinz ca o masă desfătată înaintea dragostei voastre și să vă fac un ospăț sufletesc, după putință, puind în loc de bucate, cu multe feliuri de bunătăți drese, cuvîntul cel de bună vestire și, în loc de băutură veselitoare
Antim Ivireanul - "Să vă fiu de mîngîiere..." by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/14930_a_16255]
-
viteaz și nărăvaș, După orice biruință Înălța câte-un lăcaș. Vreau să-mi spuneți: ce moșneag S-a făcut precum un zid, Înfruntând pe Baiazid Și lăsându-l fără steag? El prea mult nu a domnit, Doar o pohtă a pohtit: Într-o țară să adune Toate țările străbune. Toate cărțile ne spun Că era și drept și bun, Nu avea pe nimeni pică, Însă dacă te prindea Umblând cu ocaua mică, El pe loc te pedepsea. Spun cu foarte bun
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
împodobit cu harnașament voievodal și zâmbi mulțumit. Punerea în scenă era perfectă; înghiți saliva care-i umpluse gura și se hotărî să-și joace până la capăt rolul. Intră semeț și trecu în față în rândul marilor dregători. — Logofete, noi cu toții pohtim să ne fii domn, răsunară bolțile Mitropoliei. Dar de ce aș vrea eu domnia, de vreme ce ca un domn sunt la casa mea? Nu doresc să fiu, răspunse marele logofăt, așteptând să fie rugat. Și rugămintea veni: — Ne rugăm, nu lăsa țara
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
încercate. Își lăsă ochii în jos spre boierii care aștepteau: — Boieri dumneavoastră, bine știți că eu am fost la casa mea ca un domn, am trăit cum am vrut, nimic nu mi-a lipsit și domnia aceasta eu nu o pohtesc, ci dumneavoastră m-ați pohtit și, fără voia mea, m-ați pus domn în vremi ca acestea tulburate, înconjurați de oști de vrăjmași; ci dar acum iar vă întreb: este-vă cu voia tuturor? — Toți vrem, toți pohtim! Dacă pohtiți
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
jos spre boierii care aștepteau: — Boieri dumneavoastră, bine știți că eu am fost la casa mea ca un domn, am trăit cum am vrut, nimic nu mi-a lipsit și domnia aceasta eu nu o pohtesc, ci dumneavoastră m-ați pohtit și, fără voia mea, m-ați pus domn în vremi ca acestea tulburate, înconjurați de oști de vrăjmași; ci dar acum iar vă întreb: este-vă cu voia tuturor? — Toți vrem, toți pohtim! Dacă pohtiți toți, mi-e voia și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nu o pohtesc, ci dumneavoastră m-ați pohtit și, fără voia mea, m-ați pus domn în vremi ca acestea tulburate, înconjurați de oști de vrăjmași; ci dar acum iar vă întreb: este-vă cu voia tuturor? — Toți vrem, toți pohtim! Dacă pohtiți toți, mi-e voia și mie să-mi dați un jurământ înaintea lui Hristos că veți fi cu dreptate și, de va veni vreo primejdie domniei mele despre vreo parte, să stați cu mine toți. — Jurăm, jurăm! Din
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pohtesc, ci dumneavoastră m-ați pohtit și, fără voia mea, m-ați pus domn în vremi ca acestea tulburate, înconjurați de oști de vrăjmași; ci dar acum iar vă întreb: este-vă cu voia tuturor? — Toți vrem, toți pohtim! Dacă pohtiți toți, mi-e voia și mie să-mi dați un jurământ înaintea lui Hristos că veți fi cu dreptate și, de va veni vreo primejdie domniei mele despre vreo parte, să stați cu mine toți. — Jurăm, jurăm! Din rândul boierilor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
îi înmână mitropolitului documentul. — Nu mă prea ajută vederea, așa că mă rog măriei tale s-o citească. Brâncoveanu luă înapoi pergamentul și începu să citească. Pe măsură ce înainta în text, vocea creștea în intensitate: — „Fiind Șerban Vodă om mânios și silnic, pohtea să fie toate după părerea lui. Pentru care a cerut de la mitropolit și i-a și dat scrisoarea diatei și a luat-o precum i-a fost voia.” Brâncoveanu ridică privirea spre Theodosie, trase aer în piept și continuă. „Și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
va trimite, ca să fie acele diate întru nimic, nu va căuta că i-am fost duhovnic și măriei sale, ci tocmai cu ocna mă va pedepsi. Deci, temându-mă de urgie și de ură năprasnică, i-am făcut scrisoarea precum a pohtit. Care scrisoare a mea dacă s-ar mai ivi vreodată la vreunii de-ai lui Șerban Vodă, ca să-și facă dreptate cu dânsa, de acea scrisoare să nu se ție seama, că de mare nevoie și de groază am făcut
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în corturile celor drepți, unde strălucește lumina cea deapururea a dumnezeieștii Lui Măriri. Și de vreme ce între celelalte faceri de bine sunt folositoare cererile Sfintei Biserici și rugăciunile celor credincioși, pentru ca fiștecare creștin să câștige fericirea cea neschimbată, pentru aceasta vă pohtesc pe toți preasfințiților arhierei, cuvioșilor ieromonahi, cucernicilor preoți, cinstiților boieri și pe tot norodul ce vă aflați de față, să ziceți cu un glas și cu inimă, toți deodată, Dumnezeu să o ierte și să o fericească pe roaba lui
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
supranumit „cel Cumplit”, am aflat din „Letopisețul łării Moldovei” al lui Grigore Ureche, care, vorbind despre el, spune: „Văzându Ioan vodă tocmala și făgăduința mare și jurământul tare de la turci că-i vor face pe voie de toate,... cum au pohtit el, s-au gătitu să meargă la pașa, în tabăra turcească... ș-au luat iertăciune și însuși... la tabăra turcească au mersu. Acolo dacă l-au dobânditu, cu multă mânie l-au mustrat și l-au dat de viu, de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Puteam să strig în gura mare că nu voiu altceva decât liberalism. De când așteptam să spun asta în spațiul public și să fac oficial filosofie așa cum o făceam pe ascuns. Ba chiar să modelez curriculumul național după pohta ce am pohtit. Deschid manualul. Nici urmă de gând femeiesc în el. Deschid tot ce am publicat între ’90 și ’92. La fel. Nici o clipă nu mi-am bătut capul că ignor total orice idee filosofică, morală sau politica femeiască, nici dacă există
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
în grațiile șefilor, cât și pe cea politică: egalitatea de șanse. Propune un liberalism yoghin în locul celui politic. Niciodată nu am fost mai convinsă că, dacă vrem stat de drept, femeile nu mai trebuie să depindă de „pohta ce a pohtit-o” șeful, ci de legi și politici publice. Sexismul este discriminare fundațională și trebuie consemnat ca atare în legea antidiscriminare. Proporția minimă pentru echilibrul de gen este de 40%. Nici unul dintre sexe nu trebuie să scadă sub acest procent de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
acela s-a dovedit a fi cel de la bun Început. Dar ți-ai găsit să rostească vreun cuvânt de scuză, măcar de părere de rău... Nimic! Ba, când m-am liberat, unul din ăsta - mă ura, de parcă i-aș fi pohtit ibovnica - zice: «Lasă, că până la urmă tot punem laba pe tine și te-nfundăm!» Că mă Înfundă!, nu că au să afle adevărul-adevărat... Așa am fost eu primit În țara mea... Tata râde, nechează galben. Știu că vine ceva și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]