158 matches
-
animal și până la poarta cerului, cimitirul din vârful dealului. Intri pe poarta masivă, sculptată în lemn, poartă zdravănă și înaltă, de casă ardelenească, și pășești în curtea pavată cu pietre de râu, a căror rotunjime și albeață jucăușă netezesc gândurile. Poiata găinilor și grajdul vitelor se găsesc în stânga, cum intri pe poartă, lângă magazia de lemne. În dreapta, sub casă, două pivnițe în care sunt ferecate esențele tari ale acestui paradis - sub formă de compoturi, gemuri, zacuști, slănină, cârnați, vin și țuică
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
său „Din vremuri grele”, arăta „îngrămădeala” în care au trăit orfanii din septembrie 1916 și până în mai 1917: „orfanii așezându‐se într‐un atelier, fost pe vremuri grajd, în care dormeau, luau masa și făceau și școală. Bucătăria era în poiata găinilor, iar celelalte lucruri, averea copiilor, grămădită pe unde s‐a putut...” Foto: Mihai Lupescu, directorul Orfelinatului „Pr. Ferdinand” Zorleni, folclorist, membru al Academiei Bârlădene, colaborator al folcloristului Simion Florea Marian. * Calendarul Tutova pe anul 1888 Conținea pe lângă materia calendaristică
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
culturii. Cultura, livrescul, sunt semnul heraldic al acestei generații, al cărei merit principal constă în faptul că a adus cultura, prestigiul acesteia, în scrisul său. Lista foarte restrânsă a prozatorilor optzeciști basarabeni, dintre care îi menționez doar pe Mihai Ștefan (Poiată) și Vitalie Ciobanu, îi conține și pe poeții Nicolae Popa, Vasile Gârneț si Vlad Neagoe. Proza acestor autori se distinge prin inserțiuni culturale și livrești, printr-o alternanță de planuri narative cu elemente de parodie și bri(colaj) textual. Dar
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
a se bate ori pentru ciocălăii și babele de păpușoi cu boabele încă în lapte . Vizita la Moș Costache, de fapt la învățătorul Costache Buraga, din Dăneștii dea apă și mâncare, sau să le facă curățenie în grajd și în poiată. Mai avea și de tăiat lemne. După ce tăia lemnele, eu cu Florica și cu Gheorghe le căram în casă. Toți trei eram îmbrăcați în cămăși de ,,americă“ făcute de mama, cusute de mâna ei cea fermecată, aveam capetele descoperite și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
apa" din față se lăsau niște "ferestruici", numite "cahle" sau "fumare" care foloseau la evacuarea fumului din pod. 60 Gospodăria țărănească tradițională din Bucovina era formată din "casa mare", "căsuța", "staulul" împărțit în grajd și cămară (numită uneori și grăjduț), poiata pentru păsări, "standoala" (șură pentru lemne și magazie), și fântâna. Aceste construcții erau așezate una lângă alta, în formă de patrulater care era completat de o îngrădire numită "zaplaz", construit din bârne rotunde sau în patru laturi, cu acoperiș de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cineva ouă și le ia într-o basma, apoi nu e bine a lega basmaua, căci la din contra, din acele ouă nu vor ieși pui. Cînd pui ouă de rață noaptea, rațele cînd vor fi mari se ouă în poiată*; de le pui ziua, se ouă pe-afară. Cînd găinile fac ouă mici, părăsite, e semn de sărăcie și se zice că diavolul a călcat găinile. Ouăle părăsite nu este bine a le mînca, ci a le da peste casă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pișca (a) - a vătăma plămădeală - aluat pentru pîine plînsoare - boală la copii cu insom nii și plîns poamă - strugure poci (a) - a sluți pocit - flecar, deocheat pocriș - capac podbal - podbeal, podral, plantă podeală - tavan pogace - turtă de mă lai/grîu poiată - bucătărie de vară pol - monedă rusească polog - iarbă cosită întinsă pe brazdă popchișor - plantă porumbel - păducel, arbust sălbatic posteucă - lemn cu care se ridică și se sprijină carul potlog - bucată de piele veche poziție (femeie în) - însărcinată prelucă - dumbravă pricaz
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vatra, hornul, cuptorul și celelalte elemente de decor păstrează o anume mireasmă ancestrală, rurală; tot așa este și curtea lui Stan, descrisă într-o lungă enumerare în "Povestea lui Stan Pățitul": "Ce suri și ocoale pentru boi și vaci, perdea pentruoi, poieți pentru păsări, cotețe pentru porci,hambare pentru grâu și câte alte lucruri de gospodărie ...". Tot în real se încadrează și tabloul etnografic, autorul evocând ocupații, scene de familie și datini specifice acestui orizont rural.O asemenea scenă de familie este
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
grijă, hăi. Ascultă ce ți-oi spune eu să faci. Saveta simți că o lăsau picioarele, iar ochii căutau a întuneric. Se lăsă cerul roșu, iar frigul aducea pe gospodari în case. Porcii erau bine înfundați în paie, iar din poiată nu se auzea nici un zgomot. Liniștea îi amorțise trupul. Se întinse în pat. O cuprinse visul și o purta în brațele sale. - Savetă, da’ tu vrei să te măriți? - Apoi de, tătucă, știu și eu? Mata ce spui? - ...să
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
lu’ nea Miluță, cea despre care la o nuntă a râs tot satul când a auzit ce îi cântă Mariana. La vecina mea săraca De trei zile rage vaca Nimulsă și nemâncată Da’ vecina mea-i rujată. Stau găinile în poiată Iar ea pe pat cocoțată și-i grădina nelucrată Da’ cucoana soț își cată. A plecat în miez de noapte, ca o hoață. Di n-ar mai rămâne numele ei în sat. - Ce zici acolo, Areto? Se auzi glasul Ilenii
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Dumnezeu sunteți Să plătiți balerine și țiitori s-aveți, O, diplomați cu graiul politicos și sec, Lumea cea pingelită o duceți de urechi. Îmi place axiomul cel tacit, ființi spurcate: Popoarele există spre a fi înșelate. {EminescuOpIV 222} ANTROPOMORFISM În poiata tăinuită ca-n umbroasă zăhăstrie, Trăia puica cea moțată cu penetul de omăt; Nu-i cucoș în toat-ograda, ce de-iubire căpiet, S-urmărească insolenter innocenta ei junie. 5Ce cochetă e copila, cu ce grație ea îmblă? Și ce stele
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
o ție de aripă; Ea se smulge și aleargă tremurândă într-o clipă, Printre gard privește dulce l-arătarea lui păgână. {EminescuOpIV 224} Iar bătrâna cruce-și face cu-a ei labă și gîndește: Tinereță, tinereță! și oftând intră-n poiată; Apărată de-ntuneric ipocrita cea șireată Pe un pui nevrîsnic încă alterată-l pricăjește. Unde este învățatul cu talent fonognomonic Să compue un compendiu despre blândele impresii, Ce un sunet numa-l naște în simțirile miresei, Cum un cucurigu poate
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și să-i joace dulcea glumă. "Tu! - ea zise - ce frumos ești, rege-al lumei de găine. "Eu te iert! amoru-ți dulce ca și miros de garofă" Și ca-n vechile tragedii el răspunde-n antistrofă: "Tu ești Venus în poiată, ochii tăi cerești lumine". Din istoria puicuței asta-i partea cea întîie, Asta e icoana scump-a săptămînelor de miere; "Poezia-i intervalu-ntre plăcere și plăcere - Optimist filosofează cu cucoșul, ce-o tămâie. {EminescuOpIV 227} Dar curând al ei caracter
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
la 14 ani, viața-i părea infinită. Dar, oare bunicii n-or fi gândit la fel când erau copii?!“ Asta-l îngrijora uneori. Un consătean murise în somn. Se culcase seara, după ce dăduse mâncare și apă animalelor casei, după ce închisese poiata păsărilor și se- nchinase, într-un târziu. Dimineața următoare, cineva, alarmat de vitele care mugeau în grajd, bătuse-n poartă, bătuse la ușa lui, degeaba. Câinele urla încontinuu și, asta-i dăduse fiori. L-au găsit mort în propriul pat
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
După ce dedicase câteva cincinale farmacopeei montane, familia Bibiloni izbutise să treacă dincolo de fruntariile orașului Catamarca, avansând până la Bancalari. Acolo văzuse lumina zilei poetul. Prima Învățătoare i-a fost Natura: pe de o parte, legumele din quinta părintească, pe de alta, poiatele din vecini, pe care copilul le-a vizitat de nenumărate ori, În nopți fără lună, Înarmat cu o undiță lungă, pentru pescuitul găinilor. După solide studii primare la Km. 24, poetul a revenit la glie; a cunoscut benefica și virila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
veacul acesta, și viața oamenilor prea puțin s’ar despărți de dobitocul cel mut. Că face jupânița cea năprasnică nește În adeveriu giocuri cu cuvintele ca cu bărbații de-a giur Împregiuriul. Înfuriată pe Buduca c-a apucat el o poiată „cu fruntea Înaltă și frumoasă” s-o beștelească pă prin gazetă, Îi zice dela obraz bucă-n sus, buci În jos, dară giaba Își zguduie dicționaru’ de limbă frumoasă cinste cui te-a scris, că văz că Florica nu știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
politețe, ca un fel de tertip nerelevant, o excentricitate, o eschivare șireată de la ceea ce ar trebui să fie adevărul firesc: influențe literare și teorii ale ficțiunii, precum și toată grămada aceea de gunoi pur intelectual În care găinilor și cocoșilor din poiata facultății le place atât de mult să scurme. Nu Încape discuție că asemenea probleme fac parte din adevăr, Însă ele nu reprezintă Întregul adevăr, după cum copacul pe care-l vedem deasupra solului nu reprezintă Întregul copac. Chiar dacă discutăm despre natură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
s-a opus: "Nu schimb nicio listă!". Intervenția lui Floareș îi viza pe Duțu Buțureanu și pe alți trei absolvenți. Floareș a forțat și a obținut ce voia fără voința ASC! Atunci, fără acest abuz, trebuia să fi intrat Ion Poiată, Teodor Stamate și alții. S. B.: Deci miza era mare și nici funcția de lider acolo nu era lipsită de riscuri. Cum reușeau unii profesori totuși să-și împingă în funcții la ASC copiii? Pentru că erau niște alegeri, trebuiau să
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
293 Platon, Maria, 227 Platon, Marița, 283 Pleșca,Maria, 64 Pleșu, Andrei, 402, 488 Podaru, Vasile, 220, 221 Podoleanu, Adrian, 88 Poede, Gheorghe, 100, 171, 180, 181, 222, 225, 229, 264, 314, 330, 400 Poghirc, Pompiliu, 121 Pohoață, Ion, 229 Poiată, Ion, 167 Pop, Augustin Z.N., 421 Pop, Ioan, 131 Pop, Iuliu, 301 Pop, Rodica, 160 Pop, Valer, 120 Pop, Valeriu, 223 Popa, Alexandru, 122, 136, 222 Popa, Cornel, 449 Popa, Dimitrie, 492 Popa, Dorin, 417, 450, 453 Popa, Eugen
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
sale, care aștepta u la ușa casei mici și, aplecându se spre ele, le șopti porunci prip ite. Pe când oaspeții suiau în casa cea mare, domn ul abate de Marenne auzi cârcâiri de spaimă și bătăi de a ripă în poiată și-l gâdilă o ascuțită plăcere, uitând cu desăvârșire filosofia și sentimentul milei. Gospodina împresură numaidecât, în odaie, pe cei doi oaspeți de soi și pe Turculeț, oaspetele deosebit al șătrarului cu care avea el o vorbă; le împinse scaune
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
atunci, nimeni nu a mai îndrăznit să fure în satul meu. Până acum, când lumea s-a stricat detot. Tinerii vor să plece la turci, la nemți, în Italia și vor bani de drum repede. Și iau taurul omului din poiată...” Uitarea poveștii „Oamenii se plâng pe-aici că le fură animalele, porumbul din hambare și nimeni nu cade...” „Ei, dacă aș fi eu acum în cizme... Jăratic ar mânca! Este unul aici, Șiulică al lui Cataroi, tot așa-l cheamă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
argilos și a faptului că drumurile nu erau pietruite, în timpul ploilor circulația era mult îngreuiată și drumurile chiar impracticabile. în asemenea situații se circula printre grădini. Din cele mai vechi timpuri, gospodăriile țăranilor erau alcătuite din casa de locuit, șura, poiata pentru păsări, sâsâiacul pentru porumb și uneori cotețul pentru porci. De obicei casele se construiau din furci de stejar care erau pârlite și îngropate în pământ, fără niciun fel de temelie, de furci erau prinse brâiele și după aceste brâie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
chirpici excludea scheletul de lemn și a dus la economisirea materialului lemnos. O gospodărie țărănească la începutul sec. al XX-lea mai avea șura fără geamuri sau cu geamuri foarte mici, cu o singură încăpere pentru toate animalele țăranului, o poiată mică cu o ușă după mărimea ei prin care se intra „pe brânci, un coșar din nuiele de răchită pentru depozitatul porumbului, o iesle tot din nuiele de răchită pentru hrănirea animalelor mari, așezate afară în mijlocul ocolului de vite, un
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de politețe, folosit pentru a se adresa unui bărbat. Pârcălab - dregător mai mare peste un ținut, cu atribuțiuni de castelan al cetății și de judecător. Comandant de cetate în evul mediu, mai marele unui sat sau comune, primar. Podli - lângă . Poiată - adăpost pentru păsările de curte. Pricuț - cot de sat ( parte de sat). Privilegiu - avantaj, înlesnire sau drept care se acordă în urma unei persoane, unui grup social. Ragilă - unealtă formată dintr-o scândură în care se află înfipți dinți de fier prin
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
locuința tip bordei, se ajunsese la locuința cu o cameră, că reia i se mai adăugase o sală, un fel de antreu, lângă el a apărut altă cameră, ca să fie casa cu două camere, iar pe lângă locuința întemeiată a venit poiata pentru animale, pentru boii și vacile din curte, perdeaua oilor, coștereața păsărilor, coșarul de porumb, hambarul pentru restul cerealelor, zămnicul pentru conserve. Dar locuința predominantă a rămas camera, indiferent de întinderea casei, de numărul camerelor și a membrilor familiei, țăranul-miner
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]