4,267 matches
-
cu precădere, pentru a face studiu de caz, În privința lui Mircea Eliade, a istoriei În care a crescut și din care a ieșit din 1940. În expozeul său, eliadistul american se arată sincer interesat de dezbaterile medicului român canadian, deoarece polemicile sale nu sunt cu morile de vânt, ci cu detractori plătiți sau rău intenționați, ca să-și asigure o ipotetică rămânere și după dispariție, agățându-se de pulpana veșniciei lui Mircea Eliade. Dintre nenumărații violatori ai adevărului istoric - și moral, ori
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
nu ca la o turmă, ci ca la starea civilă) se oprește doar la câțiva din spațiile limbilor engleză, franceză și română. De pe meterezele unei juste aprecieri, cu cei selectați, procedează diferit. Cu cei care scriu În spiritul adevărului oficiază polemici cordiale, iar celorlalți, le oferă tăieturi chirurgicale, deoarece falsurile și blamurile aruncate cu anasâna asupra omului Eliade au devenit patologie. Tumora neadevărului, dirijismul politicianist al comuniștilor, prin via Italia, ca să Împiedice oficialitățile de la Stockholm să-i ofere savantului Premiul Nobel
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
și retorici lingvistice. Cercetătorul canadian s-a impus ca un real analist pentru o cazuistică În care nu se balansează adevăruri, deoarece acestea trebuie expuse rațional și logic. Ceea ce s-a și obținut În finalul cărții, provenită din articole, studii, polemici, În parte, publicate și În România. Scuzele domniei sale pentru unele inabilități de exprimare În limba română devin neglijabile, fiind pierdute În oferta de argumente, multe memorabile, făcând ca lucrarea În apărarea lui Mircea Eliade să devină una de referință și
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
englezești, deloc uzuală la noi înainte de război, Streinu este, probabil, singurul critic important al vremii care știe limba lui Shakespeare, din care a și tradus, ceilalți fiind îndeosebi francofili sau, ca G. Călinescu, italienizanți). Sau reluarea Amintirilor lui Creangă în polemică pe față cu G. Călinescu, dintr-un unghi mult mai puțin mitizant și din care dimensiunile fabulos homerice ale humuleșteanului, așa cum le măsurase Călinescu, devin aproape normale, dacă nu de-a binelea realiste. În sfîrșit, în capitolul ce-i revine
La centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15185_a_16510]
-
Anul 1990 a însemnat de altfel trezirea literaturii române extrem-contemporane în fața unui canon rigid care necesita un asemenea tip de atac organizat. Listele de autori se dovedesc eficiente în astfel de cazuri. însă discuția nu poate rămîne la nivelul unei polemici de tipul "sînt sau nu pe listă". Glumind, acest mod de a vedea lucrurile aduce puțin cu listele care se făceau la cozile pentru carne sau lapte, în alte vremuri. Nu conta foarte mult "ce se dădea", important era să
Iașiul subteran by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15241_a_16566]
-
tot mai atrasă de durități lexicale gratuite. Toate acestea vin pe linia ludicilor noștri Dimov-Brumaru-Foarță. Dar acest trubadur este un om ca oricare altul și - fără să știu dacă a citit cartea lui H-R. și fără să doresc redeschiderea unei polemici plină de pasionalitate - acest trubadur este, fără voia lui, un “om recent”, ca cei mai mulți dintre noi (și aici Mușina, care-și acceptă lumea recentă, se deosebește de cei trei poeți amintiți, este varianta lor hard). Or, din fericire, pentru poet
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
de lectură, sînt efectul inepuizabilei capacități de combinare a formei cilindrice, adică a tubului. În substratul acestui proiect pot fi identificate două atitudini diferite care trimit direct la spațiul limbajului și la modalitățile de construcție a imaginii; mai întîi, una polemică, de ordin moral, vizînd recuperarea în expresie a unor moduli principial inerți și, în al doilea rînd, una afirmativă, a cărei finalitate este tocmai acreditarea ideii generatoare. Performanța lui Andrei Mănescu, pornind de la aceste observații, constă în bogăția și în
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
Deși e cuprins de lanțuri Dan este legat sufleteșe de calul său“) și alta de care se face responsabil un profesor (“Mîine la matematică să nu te prind fără caiet de dictando “). l Cine se plîngea că ducem lipsă de polemici nu știa ce vorbește. În numărul din august al craiovenelor “Ramuri”, dl Daniel Cristea-Enache vine cu o replică vehementă și în bună parte întemeiată la un articol, tot din “Ramuri”, semnat de dl Alexandru George (numai întîmplarea face să ne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
un culoar destul de sterp din critica românescă (despre târgovișteni există, de exemplu, două cărți dedicate în exclusivitate, respectiv În exercițiul ficțiunii de Mihai Dragolea și Literatura română față cu postmodernismul de Ion Buzera), întrucât lipsesc monografii, studii de forță sau polemici pe marginea acestor nume. Astfel, Ion Bogdan Lefter deplânge în repetate rânduri situația autorilor pe care îi discută pentru puținul interes care li se acordă de către critica literară; el pierde însă din vedere faptul că suita de articole scrise la
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
de cultură generală și la eleganța și accesibilitatea discursului. Scandal în Spania Apărut la Madrid, la Editura El Cobre (a cărei coproprietară este Miriam Tey, cunoscută feministă, directoarea Institutului Femeii), volumul de proză Todas putas de Hernán Migoya a stîrnit polemici violente, feministele cerînd retragerea lui din librării. Lăsînd la o parte titlul Toate curve, ele l-au acuzat pe Migoya că în prima povestire a culegerii, El Violador, face apologia violului. „Nu-i adevărat”, a răspuns scriitorul. “Pentru mine cuvîntul
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
toți se plâng de „obsedanții” cincizeci de ani, nimeni nu-și face „mea culpa” (nici nu au de ce, ca și politicienii), poemele publicate sunt de multe ori foarte bune, uneori sunt îngrozitoare (vivisecții și disecții fără acoperire artistică), nu există polemici serioase pe marginea unor cărți noi, dar există polemici cu „cuțitul pe masă” din varii motive, uneori puerile, mai apar și „mamuți” ce vorbesc evlavios ori academic despre soarta literaturii române. Ce lipsește presei literare actuale? Dacă ar fi vorba
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13609_a_14934]
-
nu-și face „mea culpa” (nici nu au de ce, ca și politicienii), poemele publicate sunt de multe ori foarte bune, uneori sunt îngrozitoare (vivisecții și disecții fără acoperire artistică), nu există polemici serioase pe marginea unor cărți noi, dar există polemici cu „cuțitul pe masă” din varii motive, uneori puerile, mai apar și „mamuți” ce vorbesc evlavios ori academic despre soarta literaturii române. Ce lipsește presei literare actuale? Dacă ar fi vorba de un om, am spune că îi lipsește carisma
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13609_a_14934]
-
române. Ce lipsește presei literare actuale? Dacă ar fi vorba de un om, am spune că îi lipsește carisma. O prospețime, un umor de calitate și extrem de acid față de ceea ce se petrece în România în toate „câmpurile”, inclusiv al literaturii, polemici profesioniste, de idei, renunțarea la tonul lugubru al celor care, este adevărat, au suferit în anii 1945-1989. Viitorul literaturii nu se hrănește din vaiete. De asemenea, publicațiile au nevoie de o permanentă înnoire a colaboratorilor. Desigur, titularii de rubrici sunt
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13609_a_14934]
-
pe alocuri și în volumul pe care îl comentez. Sumarul e divers, ca să nu spun cam eteroclit. El conține analize substanțiale ca acelea despre contemporani, precum N. Breban, George Cușnarencu, Mircea Cărtărescu, despre mari personalități foarte discutate în cadrul unor înfierbântate polemici, ca Emil Cioran (Schimbarea la față a României), interviuri, sinteze critice asupra întâlnirilor scriitoricești de la Neptun din anii din urmă, analize politice, scrisori, una trimisă de autor lui Dumitru Țepeneag și una primită de la Ov.S. Crohmălniceanu. În spațiul însemnărilor de
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
-șef al revistei „Viața Românească”, director al Editurii didactice și pedagogice (post care însemna o „retrogradare”), profesor universitar, o voce cu autoritate și multă vreme cu trecere la înaltele foruri de partid. S. Damian ține să remarce la el pasiunea polemicii, în care avea o măiestrie de talmudist, lua atitudine „contra huliganismului sau contra excesului de dogme proletcultiste”, fără să ni se precizeze când. În nici un caz în epoca lui Dej, când Croh. s-a înscris printre teoreticienii realismului socialist, fapt
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
s-ar fi ivit că o reacție antijunimista, nu stă în picioare, deoarece Hașdeu și-a cristalizat concepția anterior, prin intermediul unor publicații precum Din Moldova, Lumină, Foita de istorie și literatura, Foaia de istorie română. Luînd în discuție portofoliul de polemici ale Junimii, Z. Ornea acorda rolul de căpetenie disputei acesteia cu Contemporanul: Eroarea această de percepție, comentează Ovidiu Pecican, s-ar putea datora epocii în care a fost realizată investigația, cînd stalinismul abia fusese înlocuit de mică perioadă de «liberalizare
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
al corectitudinii politice, aducând în scenă cu precădere homosexuali, handicapaț, nimfomane, alcoolici ș.a.m.d. într-o scatofilie generalizată." l Cum literatura nu țîșnește doar din epidermic și afectiv, ci și din conflictele de idei, avem mare nevoie acum de polemici literare de substanță, și nu de certuri interpersonale născute din resentimente și frustrări - mai crede criticul. Bun, asta-i partea așa-zicînd de creațe, dar mai există și alte aspecte importante, de "producțe": instituța agentului literar - care lipsește deocamdată și mai
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
nașterii, și în plină degringoladă a democrației românești, Lovinescu nu concepe seria sa de volume consacrată lui Maiorescu, contemporanilor și urmașilor săi (care nu sînt junii corupți de fascism, ci criticii literari democrați și europeni în gîndire) ca pe o polemică indirectă cu autohtoniștii, paseiștii, iraționaliștii și legionarii vremii? Ca să-l arborezi ca pe un astfel de stindard, nu era îndefinitiv nevoie ca Maiorescu să reprezinte exact opusul gîndirii la modă în cercurile extremiste, fie de dreapta, fie de stînga?
Adevăratul Maiorescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13833_a_15158]
-
apoi retras lui Vintilă Horia, ca urmare a dezvăluirilor legate de trecutul său de simpatizant legionar, succesul neașteptat în Franța al cărților lui C.V. Gheorghiu și episodul traducerii romanului Ora 25 în franțuzește, fuga lui Petru Dumitriu în Occident și polemicile care i-au succedat privitoare la opera sa, profilul moral și dilemele existențiale ale Marthei Bibescu, cariera autoritară a Monicăi Lovinescu și grava agresiune instrumentată de Ceaușescu personal căreia i-a căzut victimă și multe altele; cititorii vor gusta cu
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
tragem de la Rîm, cum credea naivul Grigore Ureche, ci romanii se trag din noi. Dl Săvescu are bani, dar nici o competență istorică ori lingvistică. Nu se poate polemiza cu d-sa. Așa că dl Codreanu se abține și d-sa de la polemică: din păcate, nu fiindcă a constatat că trăsnăile napoleonice nu merită atenție, ci fiindcă i se pare mai potrivit să compătimească împreună cu autorul lor. l Din BUCOVINA LITERAR| de la Suceava (nr. 3-4), reținem ancheta pe tema polemicii, versurile dlui Gh.
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
d-sa de la polemică: din păcate, nu fiindcă a constatat că trăsnăile napoleonice nu merită atenție, ci fiindcă i se pare mai potrivit să compătimească împreună cu autorul lor. l Din BUCOVINA LITERAR| de la Suceava (nr. 3-4), reținem ancheta pe tema polemicii, versurile dlui Gh. Grigurcu, interviul acordat de dl Cornel Moraru și articolul dlui Gh. Tohăneanu intitulat Cîntecul obîrșiei. Cine vrea să știe cum a ajuns h în poziție inițială să se răspîndească în limba română, după ce acela latinesc s-a
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
revista găzduiește două texte ale poetului și jurnalistului Ion Zubașcu (faimosul cantautor de la Cenaclul "Flacăra" de pe vremuri), pe care ziarul la care dl Zubașcu lucrează le-a refuzat. Cel puțin așa ne spune intuiția. Articolele dlui Zubașcu ar pune, dincolo de polemica directă, zice nota redacțională din Observator, "probleme de inte- res mai general pentru lumea culturală românească actuală". Reluîndu-ne respirația după cele trei adjective care se succed vertiginos, să vedem care sînt problemele cu pricina. Ele sînt: reproducerea de către noi a
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
Rodica Zafiu Cînd același obiect e descris din perspective metodologice foarte diferite, dinspre paradigme care își au fiecare propria tradiție de cercetare, sînt firești tensiunile și mefiențele. Oricum, în asemenea cazuri e mai puțin probabilă polemica, fiind mai caracteristică ignorarea reciprocă. Interpretările pe care Constantin Noica le-a dat unora dintre cuvintele românești în sistemul său ontologic au fost primite cu o anumită ( justificată) rezervă în tabăra lingvistică. De fapt, filozoful a anticipat această reacție și
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
a avut o contribuție esențială la întreținerea mirajului. Fiecare și-a asociat numele cu invitarea unor mari artiști. Fiecare s-a însoțit cu un mare regizor care a adus suflu nou, experiențe, modalități de a vedea lumea, viața și teatrul, polemici, dialog, tensiune. Fiecare a inventat forme de seducție a publicului. Fiecare își leagă numele și existența de spații, de locuri noi care au intrat în circuitul și conștiința festivalului. Fiecare dintre ei a dus povestea mai departe. Fiecare a știut
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
ia atitudine față de o afirmație a colegei sale de la "Europa liberă", Monica Lovinescu, potrivit căreia, tinerii au învățat de la Tudor Vianu nu numai estetica, ci și "cum poți practica duplicitatea și ignora etica, de fapt". Acesta este cazul tipic de polemică în care toată lumea are dreptate. Îl poți înțelege pe Gelu Ionescu atunci când spune că Tudor Vianu nu a fost cel mai mare ticălos al epocii și că, în fond, nimic din ce a primit de la regimul comunist nu era nemeritat
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]