553 matches
-
ť " (înghițituri mici de beatitutine cînd dai click pe femeia hipnotică). Mareele verbului de cosmică ambiție comunică oscilația între limitat și ilimitat, între vremelnic și etern precum o nostalgie a unei fixări mereu amînate. Cîte o notă patetică țîșnește din polifonia imagistică a cărei subsecventă aspirație recuperatoare e zădărnicită chiar de diversificarea metaforică. Restituția coeziunii originare rămîne o himeră: "pentru că literele întotdeauna se șterg dar nu și chemarea lor / pentru că lucrul cel mai greu de uitat este pădurea de gînduri / care
Între natură și artificiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7222_a_8547]
-
clopoței, exclamații și strigăte... Dacă țesătura lor n-ar fi atât de densă iar culoarea n-ar fi deliberat "arhaizantă", imaginile ambientale ar putea trece drept decupaje din lumea sonoră a satului maramureșean din totdeauna. În a treia categorie intră polifoniile de evenimente sonore - muzici și/sau ambianțe cu compoziții variate (unele din ele polifonice prin ele însele), suprapuse în cele mai "savante" chipuri. Categoria pune în evidență două branșe: cea a muzicilor sincronizate cu intenția clară a coagulării lor într-
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
intenția clară a coagulării lor într-un tot (cu aceeași pulsație, în același ton), ca în scenele 6 și 12; și cea a muzicilor în dezacord deliberat sub toate aspectele (cu pulsații și în tonuri diferite), ca în scena 8. Polifoniile de evenimente sonore (sau pluri-muzicile) le pun de obicei interpreților academici serioase probleme de execuție, fiindcă îi obligă să-și execute partitura fără a se lăsa bruiați, dar și fără a ignora partitura celorlalți, pentru a păstra controlul asupra efectului
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
Vera Șandor observa că trăirea evenimentelor are loc simultan, "în chip de revelație, ca la visători", ceea ce permite ca romanul să poată fi citit începând de oriunde, chiar de la ultima pagină. Coerența - atâta câtă este - e asigurată de forța viziunii, polifonia poematică, de concretețea molipsitoare a halucinațiilor și fantasmelor, printre care obsesia morții ocupă un loc central. Moartea, sub orice formă și-ar face simțită prezența, exercită asupra omului pierdut atracția ultimei întrebări fără răspuns, este marele mister în fața căruia vălurile
Un picaro al lumii dezvrăjite by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/8825_a_10150]
-
de comedie veritabilă. "OO!" este o formă de inițiere. Deopotrivă a actorilor din trupă, dar și a fiecăruia dintre cei care privesc. Este, la început, un concert pe două voci de cor. Din fiecare, se desprind vocile protagoniștilor din noi. Polifonia. Fiecare actor învață să se descopere, să-și ia în mîini trupul, glasul, ochii, personajul, învață ce este studiul, repetiția și întîmplarea, învață să-și asculte cu o ureche ritmul interior, iar cu cealaltă, pe al celuilalt/ceilalți. Tot astfel
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
sul nome di Tristan Tzara pentru pian) ne introduce în atmosfera celei de a doua școli vieneze bazată pe câteva principii componistice sacrosancte, printre care și variațiunile de structură; Viorel Munteanu (Invocazioni pentru clarinet solo) mizează în ambele piese pe polifonia latentă de care este capabil acest atât de mobil și suplu instrument; Doru Popovici (In memoriam Tristan Tzara pentru violoncel și pian) șochează prin simplitatea scriiturii omofone, un fel de organum paralel, sedus parcă din literatura secolului 13; Mihail Vîrtosu
Muzici pentru Tristan Tzara by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9340_a_10665]
-
urma să inaugureze un destin nu tocmai comun. După aproape patru decenii, poemele de atunci nu par a avea nici un rid, iar ceea ce a scris Adrian Popescu până în ziua de azi n-a făcut decât să le prelungească, în armonioase polifonii, inconfundabilul ton fundamental. Mi-a plăcut, ani de zile, să citez, cu diverse ocazii, multe dintre versurile acelui ciclu de neuitat și, mai ales, unul de luminos ecou platonician: "Odată am știut să zbor, odată, / Dovadă n-am, dar îmi
Adrian Popescu - 60 Căutând "Înțelesul minunii" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/9623_a_10948]
-
analiză ale lui W. Graeser (Bach Kunst der Fuge) și M.-A. Souchay (Das Thema in der Fuge Bachs), Dan Voiculescu oferă o manieră de investigație aflată în siajul celor exersate cândva de doi dintre cei mai fideli interpreți ai polifoniei bachiene. "Continuând metodele lui L. Czaczkes și S. Toduță, analizele pe care le propunem se desfășoară sub forma liniară, pe tot atâtea benzi câte voci are fuga. în fiecare bandă sunt redate prin simboluri grafice elementele polifonice, pe când în exteriorul
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9662_a_10987]
-
și în numele egalității, al desființării proprietății private, al lichidării diferențelor dintre clase, devin înșiși stăpâni absoluți peste sat. Criticii care au comentat romanul înainte de Revoluție nu puteau, din cauza cenzurii vigilente, să pună punctul pe i. Iar structura lui deschisă și polifonia îi ajutau s-o facă. Exprimau prin aluzii și perifraze, ori prin limitări ale perspectivei la o anumită perioadă istorică (obsedantul deceniu, "era ticăloșilor" despre care vorbește, prin intermediul lui Victor Petrini, Marin Preda), adevărul sângelui în care e scăldat F.
Oameni de piatră (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9704_a_11029]
-
Karmei (1997) este la fel de frapantă ca belgianca "niponă" Amelie Nothomb, cu care are în comun o energie a demitizării Orientului. Alexa Gavril Bâle publică romanul etno-psihologic America de dincolo de gard (2003). Proza aceasta are un firesc, o acuratețe și o polifonie cum de la " Cuptorul de pâine" al lui Mircea Nedelciu eu n-am mai citit. Alexa Gavril Bâle atestă și o mondializare a rurarului carpatic - fără precedent în scrisul nostru, cred. Uneori simt totuși o neadecvare (trecătoare?) între noi și veac
Vasile Andru "Vedetele sunt mașini de făcut bani" by Angela Baciu-Moise () [Corola-journal/Journalistic/9730_a_11055]
-
analiză ale lui W. Graeser (Bachs Kunst der Fuge) și M.-A. Souchay (Das Thema in der Fuge Bachs), Dan Voiculescu oferă o manieră de investigație aflată în siajul celor exersate cândva de doi dintre cei mai fideli interpreți ai polifoniei bachiene. "Continuând metodele lui L. Czaczkes și S. Toduță, analizele pe care le propunem se desfășoară sub formă liniară, pe tot atâtea benzi câte voci are fuga. în fiecare bandă sunt redate prin simboluri grafice elementele polifonice, pe când în exteriorul
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9756_a_11081]
-
stau la baza tăvălugului direcționat spre distrugere. Cimitirele își salvară orgoliul terfelit, îngropându-și morții în picioare. Pe 4m2 încăpeau patru morți bătuți ca țărușii în pământ. La un mormânt se odihneau, astfel, patru familii îndoliate, prilej de o nouă polifonie, dar și de o nouă... sindrofie! Lăcomia inventivității se transmise ca un flagel și stuparilor. Concurența acerbă i-a învrăjbit împotriva bibliei naturii. Stupii nu mai aveau forma paralelipipedică și nici ramele din interior: totul era cilindric. Economia de spațiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
întrepătrunderea intimă a surselor, anume cântul popular și cântarea de strană, psaltică. Cântarea monodică prin semnificațiile spirituale ale acesteia, prin specificitatea ei intonațională de natură modală, se află la originile demersului componistic. Marile unisonuri corale sunt momente ale comuniunii spirituale. Polifonia corurilor ample are la bază cântul monodic. Rezultă, în felul ei, o gândire simfonică ce nu insistă nici asupra aspectului dezvoltător și nici asupra celui expozitiv înglobându-le, însă, în parte, pe ambele. Atât polifonia dar și aspectul omofon-armonic, pe
Concerte pascale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7392_a_8717]
-
sunt momente ale comuniunii spirituale. Polifonia corurilor ample are la bază cântul monodic. Rezultă, în felul ei, o gândire simfonică ce nu insistă nici asupra aspectului dezvoltător și nici asupra celui expozitiv înglobându-le, însă, în parte, pe ambele. Atât polifonia dar și aspectul omofon-armonic, pe de-o parte, cât și recitativul, declamația intonată, pe de alta, pornesc de la această relație originală dintre cântarea psaltică și filonul cântului popular. Aspecte caracteristice ale baladei, ale doinei, devin elemente constitutive ale recitativului, unitate
Concerte pascale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7392_a_8717]
-
de creație populare, tensiunea unică a interpretării Mariei Tănase, o duce pe coregrafă către dimensiunea filozofică a folclorului românesc, către sondarea valorilor sale inițiatice. Prin împletirea firească între zicerile actorilor și „zicerile dansatorilor" care pornesc de la ecuația sunet-silabă-gest și ating polifonia de rară poezie a frazei dansante, coregrafiile induc o practică subtilă și tonifiantă și poartă transparențele sufletești ale creatoarei. Coregrafiile semnate de Miriam Răducanu însoțite de cuvânt, de poezie, de muzică clasică ori contemporană echivalează cu o reflecție despre lume
Miriam Răducanu la aniversare by Raluca Ianegic () [Corola-journal/Journalistic/6795_a_8120]
-
discursul tensionat, expresionist-metafizic al lui Ion Mureșan și Ioan Es. Pop, de la tiradele expansivului Mihail Gălățanu la șerpuirile surprinzătoare ale lui Eugen Suciu și Lucian Vasilescu, ascultătorii au parcurs un univers poetic în continuă metamorfoză. Pe lângă această idee a unei polifonii artistice prinse în formula turnirului cavaleresc, organizatorii au plusat cu cea, la fel de inspirată, a selectării tinerilor poeți tocmai de către mai vârstnicii lor colegi. Fiecare autor consacrat a avut dreptul de a opta pentru un autor din noua generație. Ileana Mălăncioiu
Turnir poetic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7819_a_9144]
-
să contribui și eu cu ceva la/ formarea omului nou, bogdaproste/ muncitorii de la fabrica de unelte și scule/ prefabricate care m-au aplaudat... zău !" (34, pag. 29) Fiecare vers dintre cele reproduse aici se poate preta unui exercițiu de decodare. Polifonia lui Monoran decurge nu din atitudini, ci din fraze, întotdeauna întrerupte pe parcurs câte un reziduu al limbajului de toate zilele. Când scrie, testimonial, cuc, el se gândește, pe jumătate, la frecventa, în argou, formulare stereotipă. Când aduce, în sprijinul
O motocicletă parcată sub piele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7659_a_8984]
-
părți înlocuibile". E o perspectivă ce se va deschide și spre artele plastice, care se vor vrea și ele "reîntoarse în viață", dinamizate de un nou avânt vital, opuse oricăror convenții moștenite. Sau către creația muzicală, pusă sub semnul unei polifonii și poliritmii libere, înnoite. Lumea tipografiei nu va fi nici ea ocolită, căci dispunerea în pagină a textului va înregistra consecințele acelorași îndemnuri la înscrierea în fluxul energic al realității timpurilor noi. Exemplele ar putea fi înmulțite. Dar aceste manifeste
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
sprijinul Primăriei Municipiului Botoșani, al Consiliului Local Botoșani și al Fundației Culturale Hyperion-C.B. am omis să spun. Ce mă interesa, în primul rând, era s-ajung mai repede la comentarea cărții. Nici acum nu vreau altceva Petre Stoica, așadar. Polifonia nopții. O antologie care conține exclusiv poeme din volumele de maturitate ale autorului. Începând cu Copleșit de glorie (1980). Îi urmează Prognoză meteorologică (1981), Întrebare retorică (1983), Numai dulceața porumbelor (1985), Tango și alte dansuri (1989), Piața Tien An Men
O antologie și jumătate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5737_a_7062]
-
bătrânului (2000) și Vizita maestrului de vânătoare (2002). Oricât de substanțială, selecția aceasta e, prin forța lucrurilor, sărăcăcioasă. Până la începutul deceniului al nouălea, Petre Stoica publicase totuși paisprezece volume de versuri. Datorită lor se impusese în generația lui. Din ele, Polifonia nopții nu reține nici un rând. Traiectoria operei apare, deci, dintru-nceput, înjumătățită. Nu e un reproș. E o constatare. Am mai spus-o, rolul unei antologii e acela de a decupa din operă conturul unei noi viziuni critice. Tot ce
O antologie și jumătate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5737_a_7062]
-
reproș. E o constatare. Am mai spus-o, rolul unei antologii e acela de a decupa din operă conturul unei noi viziuni critice. Tot ce contează e să fie plauzibilă. Ei bine, este ? Eu cred că da Așa cum se prezintă, Polifonia nopții ia startul în forță. Interviurile și paginile de Jurnal (cum se numesc, numerotate, câteva dintre poemele de aici) asigură o bună deschidere cărții. Petre Stoica e copleșit de glorie chiar în anul în care tinerii poeți ai generației optzeci
O antologie și jumătate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5737_a_7062]
-
acestei idei. Petre Stoica e un poet a cărui misiune se încheie abia atunci când cititorii cărților lui ridică ochii de pe foaie. Nu mai devreme. Democrația nu e doar a limbajului. E și a lecturii. Neobservând, în foarte avizata postfață a Polifoniei nopții, această înclinație spre dialog, Cornel Ungureanu comite o eroare. Poate singura. Criticul timișorean consideră, deci, volumul Piața Tien An Men II mai degrabă o concesie făcută de autor jurnalismului militant decât un act de poezie autentică. Tocmai că nu
O antologie și jumătate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5737_a_7062]
-
cu exces de imagini suprapuse, producând un involuntar efect comic: „a transformat România întreagă în parcul său de distracții, răsucind și contorsionând într-un montagne-russe amețitor legea fundamentală și aruncând în tunelul groazei pe milioanele de cetățeni din această țară". Polifonia caracteristică discursului politic românesc culminează cu un argotism: finalul textului condamnă vehement „continuarea prăduirii națiunii". Termenul prăduire provine din verbul argotic a prădui. Faptul că este un nume de acțiune format cu sufixul -re, și nu cu echivalentul său -eală
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
pasiunea viețuirii pe scenă. În teatrul de cameră este aproape imposibil să minți. Creatorul este expus, din punctul acesta de vedere, este mai singur în fața tuturor, el și arta lui. În acest spectacol mi se pare că am descoperit o polifonie artistică emoționantă, am ascultat și am privit, de fapt, patru povești, patru tonuri, patru tipuri diferite de confesiune și de provocare artistică. Arta regizorului Alexandru Tocilescu a fost aceea de a incita la acest tip de introspecție, la acest tip
Iluzia sfârșitului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6156_a_7481]
-
o face referitor la locul muzicii în „Orestia”; nu este un comentariu sonor al întâmplărilor tragediei. Peste milenii, compozitorul construiește un contrasubiect pentru textul dramatic al lui Eschyl. Acesta devine o parte structurală a limbajului muzical-dramatic. Așa cum Bach însuși, în cadrul polifoniei sale, aduce o împlinire consubstanțială a relației dintre subiect și contrasubiect. Cu decenii în urmă l-am întâlnit pe Aurel Stroe în Conservatorul bucureștean, în primii ani ai studenției, la mijlocul anilor ’60, atunci când maestrul terminase ale sale „Arcade”; „acel unghi
Aurel Stroe pe „Calea Lactee“, scrisă pentru el de Nichita Stănescu – pagini de jurnal prezentate de Ana Trestieni – by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5406_a_6731]