1,208 matches
-
va fi termopolimerizat în cuptor special cu microunde timp de 20 min., la presiune de 5,5 bari. Elementul cheie al acestui sistem îl reprezintă indubitabil acest biomaterial injectabil în stare plastică, ce se întărește rapid sub influența energiei electromagnetice. Polimerizarea cu microunde este net superioară celorlalte tipuri de polimerizări, asigurând o întărire totală și uniformă a materialului. Mecanismul de acțiune al microundelor se bazează pe creșterea energiei interne a pastei polimerice prin creșterea agitației moleculare și încălzirea consecutivă a materialului
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
de 20 min., la presiune de 5,5 bari. Elementul cheie al acestui sistem îl reprezintă indubitabil acest biomaterial injectabil în stare plastică, ce se întărește rapid sub influența energiei electromagnetice. Polimerizarea cu microunde este net superioară celorlalte tipuri de polimerizări, asigurând o întărire totală și uniformă a materialului. Mecanismul de acțiune al microundelor se bazează pe creșterea energiei interne a pastei polimerice prin creșterea agitației moleculare și încălzirea consecutivă a materialului. Trebuie menționat faptul că această căldură este utilizată de
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
a materialului. Mecanismul de acțiune al microundelor se bazează pe creșterea energiei interne a pastei polimerice prin creșterea agitației moleculare și încălzirea consecutivă a materialului. Trebuie menționat faptul că această căldură este utilizată de rășină pentru declanșarea propriei reacții de polimerizare, confruntându-ne de fapt cu o termopolimerizare. În urma unui studiu comparativ, realizat de Ballesteros J.C. și colab. (1999), între trei tehnici de polimerizare: polimerizarea cu micro-unde (tehnica KIMURA), termopolimerizarea clasică și polimerizarea după prealabila injectare a materialului acrilic, s-au
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
a materialului. Trebuie menționat faptul că această căldură este utilizată de rășină pentru declanșarea propriei reacții de polimerizare, confruntându-ne de fapt cu o termopolimerizare. În urma unui studiu comparativ, realizat de Ballesteros J.C. și colab. (1999), între trei tehnici de polimerizare: polimerizarea cu micro-unde (tehnica KIMURA), termopolimerizarea clasică și polimerizarea după prealabila injectare a materialului acrilic, s-au constatat cele mai nefavorabile rezultate privind interfața dinți artificiali-rășină, întinderea și profunzimea maximă a hiatusurilor la interfața dinte-rășină precum și prezența polilor la suprafața
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
materialului. Trebuie menționat faptul că această căldură este utilizată de rășină pentru declanșarea propriei reacții de polimerizare, confruntându-ne de fapt cu o termopolimerizare. În urma unui studiu comparativ, realizat de Ballesteros J.C. și colab. (1999), între trei tehnici de polimerizare: polimerizarea cu micro-unde (tehnica KIMURA), termopolimerizarea clasică și polimerizarea după prealabila injectare a materialului acrilic, s-au constatat cele mai nefavorabile rezultate privind interfața dinți artificiali-rășină, întinderea și profunzimea maximă a hiatusurilor la interfața dinte-rășină precum și prezența polilor la suprafața rășinii
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
utilizată de rășină pentru declanșarea propriei reacții de polimerizare, confruntându-ne de fapt cu o termopolimerizare. În urma unui studiu comparativ, realizat de Ballesteros J.C. și colab. (1999), între trei tehnici de polimerizare: polimerizarea cu micro-unde (tehnica KIMURA), termopolimerizarea clasică și polimerizarea după prealabila injectare a materialului acrilic, s-au constatat cele mai nefavorabile rezultate privind interfața dinți artificiali-rășină, întinderea și profunzimea maximă a hiatusurilor la interfața dinte-rășină precum și prezența polilor la suprafața rășinii în cazul polimerizării cu microunde. Rezultatele nefavorabile nu
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
tehnica KIMURA), termopolimerizarea clasică și polimerizarea după prealabila injectare a materialului acrilic, s-au constatat cele mai nefavorabile rezultate privind interfața dinți artificiali-rășină, întinderea și profunzimea maximă a hiatusurilor la interfața dinte-rășină precum și prezența polilor la suprafața rășinii în cazul polimerizării cu microunde. Rezultatele nefavorabile nu s-au datorat tipului de polimerizare propriu-zisă, ci presiunii insuficiente, nefavorabile adeziunii rășinii la dinte. Prezența porozităților remarcate în cazul polimerizării la microunde, cât și în tehnica clasică de termobaropolimerizare, se explică prin inserarea manuală
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
acrilic, s-au constatat cele mai nefavorabile rezultate privind interfața dinți artificiali-rășină, întinderea și profunzimea maximă a hiatusurilor la interfața dinte-rășină precum și prezența polilor la suprafața rășinii în cazul polimerizării cu microunde. Rezultatele nefavorabile nu s-au datorat tipului de polimerizare propriu-zisă, ci presiunii insuficiente, nefavorabile adeziunii rășinii la dinte. Prezența porozităților remarcate în cazul polimerizării la microunde, cât și în tehnica clasică de termobaropolimerizare, se explică prin inserarea manuală a rășinii în tipar, ceea ce atrage încorporarea unor bule de aer
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
maximă a hiatusurilor la interfața dinte-rășină precum și prezența polilor la suprafața rășinii în cazul polimerizării cu microunde. Rezultatele nefavorabile nu s-au datorat tipului de polimerizare propriu-zisă, ci presiunii insuficiente, nefavorabile adeziunii rășinii la dinte. Prezența porozităților remarcate în cazul polimerizării la microunde, cât și în tehnica clasică de termobaropolimerizare, se explică prin inserarea manuală a rășinii în tipar, ceea ce atrage încorporarea unor bule de aer. Se conturează concluzia că asocierea dintre tehnica de injectare a pastei polimerice și polimerizarea cu
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
cazul polimerizării la microunde, cât și în tehnica clasică de termobaropolimerizare, se explică prin inserarea manuală a rășinii în tipar, ceea ce atrage încorporarea unor bule de aer. Se conturează concluzia că asocierea dintre tehnica de injectare a pastei polimerice și polimerizarea cu microunde este benefică. Rășini acrilice de tip fluid Această categorie de rășini are avantajul că piesa protetică poate fi eliberată din tiparul flexibil de hidrocoloid într-un timp foarte scurt, cu un efort minim, finisările ulterioare ale protezei fiind
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
realizat o perfecționare a tehnicii, materializată prin utilizarea unei rășini acrilice de tip fluid termo-polimerizabilă într-un tipar de hidrocoloid, sub influența duală a vidului răspunzător de adaptarea bazei protezei la tipar și a presiunii ce diminuă efectul contracției de polimerizare (Romînu, 2003). Rășini acrilice rapid termopolimerizabile Aceste materiale au fost elaborate în scopul reducerii timpului necesar polimerizării bazelor protezelor totale. Din punct de vedere chimic, aceste rășini aparțin clasei de acrilați hibrizi. Polimerizarea se realizează prin introducerea chiuvetei în apă
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
tipar de hidrocoloid, sub influența duală a vidului răspunzător de adaptarea bazei protezei la tipar și a presiunii ce diminuă efectul contracției de polimerizare (Romînu, 2003). Rășini acrilice rapid termopolimerizabile Aceste materiale au fost elaborate în scopul reducerii timpului necesar polimerizării bazelor protezelor totale. Din punct de vedere chimic, aceste rășini aparțin clasei de acrilați hibrizi. Polimerizarea se realizează prin introducerea chiuvetei în apă clocotindă timp de 20 min. Sistemul de inițiere este reprezentat de o variantă hibridă între cea utilizată
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
a presiunii ce diminuă efectul contracției de polimerizare (Romînu, 2003). Rășini acrilice rapid termopolimerizabile Aceste materiale au fost elaborate în scopul reducerii timpului necesar polimerizării bazelor protezelor totale. Din punct de vedere chimic, aceste rășini aparțin clasei de acrilați hibrizi. Polimerizarea se realizează prin introducerea chiuvetei în apă clocotindă timp de 20 min. Sistemul de inițiere este reprezentat de o variantă hibridă între cea utilizată la rășinile acrilice autopolimerizabile și cele termopolimerizabile convenționale, conducând la o polimerizare rapidă fără apariția porozităților
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
clasei de acrilați hibrizi. Polimerizarea se realizează prin introducerea chiuvetei în apă clocotindă timp de 20 min. Sistemul de inițiere este reprezentat de o variantă hibridă între cea utilizată la rășinile acrilice autopolimerizabile și cele termopolimerizabile convenționale, conducând la o polimerizare rapidă fără apariția porozităților, deziderat deosebit de important cu impact în ce privește rezistența și estetica protezei totale (Craig, 2001). Copolimerii vinil-acrilici Aceste materiale sunt termo-polimerizabile, putând fi utilizate atât prin tehnica clasică, cât și prin injectare. Sunt livrate în sisteme bicomponente compuse
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
bicomponente compuse din pulbere și lichid. Pulberea este reprezentată de un copolimer obținut din clorură și acetat de vinil, în timp ce lichidul este metilmetacrilatul. Ulterior saturării pulberii cu lichid, se obține o pastă omogenă ce se introduce în tipar. Regimul de polimerizare este identic cu cel aplicat în vederea obținerii polimetil metacrilatului. După finalizarea procesului de polimerizare, se obține o structură corespunzătoare din punct de vedere biomecanic, restabilind în egală măsură și funcția fizionomică, compu-nându-se din polimetilmetacrilat, compoziția majoritară revenindu-le copolimerilor vinilacrilici
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
clorură și acetat de vinil, în timp ce lichidul este metilmetacrilatul. Ulterior saturării pulberii cu lichid, se obține o pastă omogenă ce se introduce în tipar. Regimul de polimerizare este identic cu cel aplicat în vederea obținerii polimetil metacrilatului. După finalizarea procesului de polimerizare, se obține o structură corespunzătoare din punct de vedere biomecanic, restabilind în egală măsură și funcția fizionomică, compu-nându-se din polimetilmetacrilat, compoziția majoritară revenindu-le copolimerilor vinilacrilici (Bratu, 1994). Rășini fotopolimerizabile pentru realizarea protezelor parțiale mobilizabile Fotopolimerizarea a cuprins considerabil atât
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
monomeri de rășini acrilice cu masă moleculară mare. Fotoinițiatorul, reprezentat în cazul acestor tipuri de rășini de camforchinonă, este activat de sursele de lumină care au aceeași lungime de undă și intensitate cu sursele de lumină utilizate în cabinetul stomatologic. Polimerizarea finală se realizează cu ajutorul unei surse de lumină specială foarte puternică. Rășinile colorate, precum și cele utilizate în rebazări, se găsesc livrate sub formă monocomponentă în ambalaje ermetice protejate de lumină. Referitor la rezistența straturilor superficiale ale bazelor pieselor protetice totale
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
acțiunea acizilor, dar sensibilă la acțiunea agenților oxidanți, ca un material de încrustare a țesutului vegetal, alcătuită în principal din unități fenil propanice C6 - C3 polimerizate, cu un conținut ridicat de grupări metoxil. Lignina este un polimer natural rezultat prin polimerizarea dehidrogenativă inițiată enzimatic, a trei precursori principali: alcoolii coniferilic, sinapic și cumaric. Conform unei alte definiții, lignina este considerată drept componentul chimic principal al lemnului, care în condițiile reacției de oxidare cu nitrobenzen în 7 mediul alcalin, la temperatura de
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
1973Ă. De asemenea, Sakakibara (1980Ă, a propus un model structural pentru lignina de foioase pe baza studiului produșilor de hidroliză și de hidrogenoliză. Glasser 10 (1974, 1976Ă și Feldman și colab. (1986Ă, prin elaborarea proceselor de simulare pe calculator a polimerizării dehidrogenative prezintă un ultim model structural pentru lignină, alcătuit din 96 de unități fenil propanice. Ligninele din plantele anuale se caracterizează printr-o structură specifică și pentru exemplificare în figura 4 este prezentat un fragment caracteristic pentru polimerul aromatic separat
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
Bjorkman, se poate extrage peste 50% din lignină. În aceste condiții de extragere are loc o rupere a legăturilor chimice dintre unitățile fenil propanice, ceea ce determină o solubilitate ridicată a fragmentelor de lignină. Masa moleculară Folosind teoria lui Flory asupra polimerizării trifuncționale într-un sens invers, cel al depolimerizării, s-a constatat că la degradarea unei rețele polimerice tridimensionale există o anumită tendință de evoluție a maselor moleculare ale fragmentelor obținute. Moleculele mici devin în timpul degradării mai repede solubile, pe când cele
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
sub acțiunea metiltransferazei se transformă succesiv în acizii ferulic și sinapic, prin intermediul acidului 5-hidroxiferulic. Formarea alcoolilor coniferilic și sinapic se realizează prin acțiunea succesivă a enzimelor Co A ligază, reductază și oxidoreductază asupra acidului ferulic respectiv a acidului sinapic. 2. Polimerizarea dehidrogenativă a monolignolilor Cei trei monolignoli formați pe calea acidului shikimic sub acțiunea peroxidazei suferă un proces de polimerizare, cu formarea intermediară a di-, tri-, polilignolilor și, în final, a polimerului ligninic. După lignificare, acțiunea sistemelor enzimatice 22 încetează, în
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
se realizează prin acțiunea succesivă a enzimelor Co A ligază, reductază și oxidoreductază asupra acidului ferulic respectiv a acidului sinapic. 2. Polimerizarea dehidrogenativă a monolignolilor Cei trei monolignoli formați pe calea acidului shikimic sub acțiunea peroxidazei suferă un proces de polimerizare, cu formarea intermediară a di-, tri-, polilignolilor și, în final, a polimerului ligninic. După lignificare, acțiunea sistemelor enzimatice 22 încetează, în caz contrar ar avea loc un proces de destrucție prin humifiere, similar descompunerii ligninelor în sol. Pe baza datelor
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
cu compușii carbonilici, cum ar fi spre exemplu aldehida formică. Astfel, lignina nemodificată s-a supus reacției de hidroximetilare cu aldehida formică Figura 16. Schema generală de modificare chimică a ligninei prin hidroximetilare Spre deosebire de fenoli, lignina datorită unui grad de polimerizare ridicat, conține un număr redus de grupe OH - fenolice, astfel încât puțini centri activi din inelul aromatic pot lega aldehida formică. Prin reacția de condensare a ligninei nemodificate cu aldehida formică va rezulta o structură tridimensională (rășinăă cu + 53 un număr
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
POLIDISPERSITĂȚII Pentru studiul structurii chimice și a reactivității ligninei sunt interesante de cunoscut date privind masa ei moleculară și respectiv polidispersitatea. Datorită structurii neregulate a catenelor macromoleculare de lignină, în alcătuirea cărora participă unități fenilpropanice diferențiate, noțiunea de grad de polimerizare (GPĂ nu mai poate caracteriza, ca în cazul celulozei, dimensiunile lanțului macromolecular de lignină. Din acest motiv pentru lignină se studiază mai mult masa moleculară medie. Se cunosc mai multe metode experimentale pentru determinarea acestor caracteristici ale ligninei: Cromatografia pe
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
lignina este transformată în procesul de separare sau este modificată ulterior prin reacții chimice clasice din chimia organică, specifice acestui polimer: alchilare și dezalchilare; oxialchilare; aminare; carboxilare și acilare; halogenare și nitrare; hidrogenoliză; metilare; oxidare și reducere - chimică, electrochimică, microbiologică - polimerizare; sulfometilare; sulfonare; fosforilare; grefare; formare de compozite. Caracterul adeziv al ligninei este o proprietate care permite utilizarea acesteia la fabricarea materialelor compozite sau stratificate din plăci lenoase. Se are în vedere elaborarea unei metode specifice pentru evaluarea capacității adezive, care
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]