245 matches
-
valoare În discuția despre limbă, cuvîntul valoare este folosit cu mai multe accepțiuni, două dintre acestea fiind cu utilizare mai frecventă. Pe terenul gramaticii, valoare înseamnă "funcție" (adjectiv cu valoare substantivală), iar în lexicologie "sens" sau "semnificație (valorile unui cuvînt polisemantic). Ferdinand de S a u s s u r e303 crede însă că se poate face distincție între semnificația și valoarea cuvîntului, aceasta din urmă, valoarea, fiind dată de ambianța lingvistică ce determină o anumită poziție a semnificației cuvîntului în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și nuanțe semantice) și pe „caracterul deschis al semnificației“ - producerea sensurilor este determinată și de participarea activă a lectorilor; limbajul artistic valorifică toate sferele vocabularului, toate variantele spațiotemporale sau socioprofesionale (arhaisme, regionalisme, argou, jargon, neologisme etc.), selectând mai ales termeni polisemantici care creează ambiguitatea, dezvoltând sensuri conotative; - nivelul morfosintactic se constituie ca un „spațiu intern al limbajului“ (Gérard Genette, Figuri) cu mare putere de semnificare a textului liric, în primul rând. Frecvența anumitor părți de vorbire este variabilă, determinată de rațiuni
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
urât dintre metale“, cu greutatea lui specifică mare, cu o culoare deprimantă, metalul alchimiștilor - niciodată transformat în aur - devine în textul bacovian metaforă absolută a existenței apăsătoare, cenușii, mediocre, a unei vieți iremediabil captive în materie. În același timp, substantivul polisemantic din titlu sugerează (tehnica sugestiei este o altă caracteristică a simbolismului) și actul scriiturii, prin semnificațiile sale arhaice („condei“ și „matriță pentru litere de tipar“). Repetat obsesiv în cele două strofe ale poeziei, simbolul plumbului, care figurează și decorul funerar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
parte spune multe despre o operă și o epocă aflate la intersecția atâtor tendințe manifestate către sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul veacului nostru impune o serie de nuanțări ale traducerii acestui cuvânt, care în germană este, oricum, polisemantic. Acolo unde a fost cazul, am recurs însă la astfel de nuanțări nu doar din rațiuni stilistice, ci și pentru a sublinia modulațiile unei gândiri subtile, deși cam baroce în exprimare. De altminteri, simpla urmărire a diverselor moduri în care
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
utilizarea perfectului simplu compromite efectul potențării din "încet, încet" (care în facsimil are altă intensitate a acumulării, prin absența virgulei) narațiunea heterodiegetică deschide o paranteză în care ne este prezentată fiica spătarului Tudor Mesteacăn, Maria. Presupunem că această prezență onomastică polisemantică mai putea aștepta câteva paragrafe.Ea este un pretext de suspendare a producerii dedublării. (H2b) E un moment mare, să mă cuget mai întâi gândi el [...] umbra lui începu iar a prinde conturele unei icoane în oloi, cu fruntea naltă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
tendința să tragă concluzia că eforturile de justificare nu vor avea succes din cauză că însuși conceptul de societate civilă este un termen confuz, foarte contestat, constituit din două cuvinte neclare eronat folosite. Acest tip de argument înlesnește evidențierea plauzibilă a calității polisemantice a perspectivei societății civile. În practică, totuși, se apropie de predilecția politică periculoasă de a trăda societatea civilă, de a o declara epuizată, de a ceda tentației de a căuta în altă parte salvarea publică sau privată. Și nu numai
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
ale oricărei culturi, iar structuraliștii au arătat că esența culturii este dată de relațiile și interacțiunea dintre oameni. Capitolul 2 Limba ca element al culturii și suport obiectiv al orientărilor valorice 2.1. Importanța studierii elementelor culturii "Cultura" este cuvânt polisemantic și este folosit în aproape toate domeniile de activitate ale vieții sociale, în mass-media, economie, știință, politică, religie etc. Prima impresie pe care o ai atunci când te afli în fața unei asemenea diversități semantice este că acel concept nu poate fi
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
cu valorile naționale ale statelor membre; Uniunea Europeană alocă fonduri importante pentru conservarea valorilor tradiționale; sunt dezbătute, la nivel public, problemele referitoare la modul în care inovația tehnologică afectează valorile morale etc. Conceptul de "valoare", ca și cel de "cultură", este polisemantic și este folosit în situații foarte diferite. Pentru a construi câteva repere clare de analiză a valorilor sociale, e nevoie să facem o incursiune în istoria cercetării științifice a conceptului, care este una multidisciplinară și a permis manifestarea unor perspective
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
ceea ce este exprimabil (sentimente, idei, atitudini); (b) închis, adică poate vorbi despre sine (ceea ce se întâmplă, de exemplu în cazul emoticonilor, care pot fi emiși sub formă de "string-uri" de semne n.n.); (c) precis, prin faptul că expresiile sunt polisemantice și regulile nu sunt universale (exact ca în cazul perpetratorilor fluizi n.n.); și (d) prezintă contradicții logice (ceea ce, putem afirma, se petrece adeseori în vortexul semantic al limbajului online n.n.). Aceste caracteristici ale limbajului natural în genere sunt specifice și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
mai multor forme, începînd de la rostirea clară a unui neadevăr pînă la deturnarea totală a lui (precum în dialogul celor doi ciobani: [Ciobanul 1: "Ai auzit că rușii-s pe lună?"]; [Ciobanul 2: "Toți, măi, toți?"]), de la formularea unor ambiguități polisemantice ("Am privit cum apare luna de pe deal.") pînă la confuziile terminologice (""Arbitrariul" i-a despărțit pe boxeri"), de la generalizarea abuzivă a licențelor poetice precum metonimia ("Îl știam om cu cap... ") sau sinecdoca ("Tot românul e născut poet.") pînă la substituțiile
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ireconciliabilă Între artificiu și naturalețe, Între Încercarea infructuoasă de a păstra nealterată o frăgezime efemeră și mireasma inconfundabilă dar pieritoare a ființei autentice. Este, de fapt, o sintagmă care denunță o incompatibilitate și o impostură. O altă sintagmă cu detentă polisemantică este de ziua muncii din poemul: “de ziua muncii - / uscându-se la soare / pielea unui cal”. În economia textului, sintagma pare doar o precizare a momentului cînd autorul a surprins faptul că o piele de cal se usucă la soare
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
vorba de ore, timp de tristețe. Al doilea În contextul ceasornicar care induce ideea că și ceasornicele de care s-a Îngrijit o viață ar fi Întristate de dispariția ceasornicarului. În toate cazurile de mai sus este vorba de cuvinte polisemantice. Cele două sensuri derivă unul din altul sau din același cuvînt (din familie). Unul este sensul propriu și celălalt cel figurat. Din aspectul celui plouat, ud realmente, a derivat impresia că este trist, mîhnit; din a sluji a derivat slujba
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
doar eu si vara lui Vivaldi sosește soțul - pe culoar se aude doar fuga lui Bach pân-acum credeam ca vecina-i ușoarăacum văd că-i grea Jocurile de cuvinte existente În poemele anterioare apelează la cuvinte cu două Înțelesuri (polisemantice sau omonime) care sînt prezente În text o singură dată, Într-o singură sintagmă, În care pot fi citite (actualizate) În ambele sensuri. Modalitatea mi se pare mai organică decît a acelora În care cuvîntul cu două Înțelesuri apare de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
conlocuitoare. Fenomenul poate fi desemnat prin termenul polionimie. De exemplu, Oradea, Tîrgu-Mureș, Tîrgu-Secuiesc, Sighișoara sunt numite în maghiară Nagyvárad, Marosvásárhely, Kézdivásár hely, Segesvár; Brașovul este în germană Kronstadt, Cîmpulungul era în slava veche Dlugopole. Numele de locuri nu pot fi polisemantice, dar pot fi polideictice, în sensul că pot indica referenți diferiți, în urma unor asocieri, prin incluziune spațială (teritorială), contiguitate, apartenență etc. De exemplu, Abrud numește un oraș în județul Alba, un pîrîu afluent al Arie șului și un sat în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
printr-o lovitură discretă de gong și revenirea la respirația sau expiația (?!) de la început, semn că ciclul existențial a fost reluat și, odată cu el, ”visarea întru-Ființă.” Pe o linie oarecum complementară s-a situat și piesa Doinei Rotaru, Vivarta - termen polisemantic, împrumutat din filosofia indiană, traductibil prin transfigurare, schimbare aparentă, apariție iluzorie. Pornind de la sunetele prelungi ale violoncelului, cu incrustații modulante de bocet, pe fondul isonic al celorlalte trei instrumente, muzica stabilește dintru’nceput dihotomia departe- aproape, aparent-iluzoriu. Eterofonia rezultată din
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
tip de context se folosește atât termenul de context cât și cel de cotext. Abordările pe această direcție sunt interesante În măsura În care ele explică/descriu procesul de identificare a lumii referențiale la care trimite enunțul (prin atribuirea referenților, prin dezambiguizarea cuvintelor polisemantice ș.a.) și, implicit, la configurarea semnificației literale a acestuia, pe care o vom folosi ca bază de ancorare a unor conexiuni ce ne vor duce dincolo de ea, spre/la scopul În care enunțul a fost produs. 2.1.1. Propoziția
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Dacă indicii para și non verbali, vehiculează o semnificație, aparent ușor de interpretat, lipsită, de regulă, de ambiguitate, nu același lucru se Întâmplă În cazul frazei. Aceasta este alcătuită la rândul ei dintr-un ansamblu de semne lingvistice, de regulă polisemantice, care pot trimite la referenți diferiți. La Întrebarea, firească, cum Își dă seama interpretul la care referent anume face trimitere enunțul, teoria pertinenței oferă un răspuns simplu: interpretul deduce, printr-un proces inferențial specializat, cea mai pertinentă opțiune dintre cele
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
explicitare a unei propoziții, sau mai multe? Răspunsul la aceste Întrebări este dependent de ambiguitățile semantice existente la nivelul formei logice, ambiguități care se referă la: nedeterminări referențiale (un concept poate trimite la mai mulți referenți), ambiguități semantice (cazul cuvintelor polisemantice), nederminări semantice (cazul adjectivelor care au grade de comparație) ș.a. Aceste ambiguități sunt aproape nelipsite În orice act de comunicare; fiecare opțiune semantică (pentru un anumit referent, o anumită semnificație a cuvântului, un anumit sistem de referință, pentru adjectivele gradabile
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
logică nu-l poate ajuta pe interpret să producă concluzii pertinente privind gândul care se dorește a fi vehiculat prin enunț. Forma logică conține unități lingvistice care, fie nu au conținut semantic: pronumele nehotărât cineva, demonstrativul ăsta, fie sunt ambigue, polisemantice - verbul a Întoarce. O asemenea formă logică trebuie explicitată, Îmbogățită pe baza contextului construit de către interpret. Producătorul enunțului (cineva) a fost identificat cu ușurință cu ajutorul ipotezelor furnizate de contextul fizic imediat; pentru celelalte elemente ambigue, Însă, acesta (contextul fizic imediat
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a cărei semnificație intră În aparentă contradicție cu această concluzie preliminară: așa cum meritați. În ce privește semnificația lexicală, conceptul privilegiu nu ridică probleme de ambiguitate, el Însemnând “avantaj, ..., drept sau distincție care se acordă unei persoane...; favoare; Împrejurare favorabilă” . Dacă nu este polisemantic, atunci de unde apare ambiguitatea? Competența lingvistică a lui P este mai presus de orice Îndoială (el fiind un ziarist de vârf, scriitor și analist politic). Co-textul anterior nu favorizează explicit o asemenea interpretare amenințătoare a expresiei În mod privilegiat. Cu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
petardă, pocnitoare într-o serie de termeni apreciați ca foarte expresivi, aparținând "ansamblului metaforic al exploziei" și exprimând "urâțenia fizică sau promiscuitatea umană". La nivelul utilizărilor pe care le-am semnalat, se poate observa însă că acestea sunt în realitate polisemantice. 11 Vezi nominale ca bâtă, copac, pomist, tufă (de Veneția), varză (Milică 2006: 402). 12 Există totuși unele răspunsuri afirmative, în care sunt notate exemple ca a. ochelarista de Ana, b. drogatul de Vlad, catalogate de autori ca aprecieri neutre
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
de ceea ce așteptă ei sau sunt în stare să întâmpine. Profesorul, ca și elevul dealtfel, este un rezonator. Așadar, comunicarea didactică înglobează și acele fluxuri informaționale, intenționate sau nu, verbale sau nonverbale, profilând un univers de discurs pluridirecțional, multicanal și polisemantic”. 1.4 Concluzii Prin comunicare se construiește relația dintre oameni, încrederea, respectul și buna înțelegere. Așadar, esența comunicării este apropierea dintre oameni. Este foarte important să știm să comunicăm cât mai bine cu cei din jurul nostru. De asemeni, fără comunicare
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
de ceea ce așteptă ei sau sunt în stare să întâmpine. Profesorul, ca și elevul dealtfel, este un rezonator. Așadar comunicarea didactică înglobează și acele fluxuri informaționale, intenționate sau nu, verbale sau nonverbale, profilând un univers de discurs pluridirecțional, multicanal și polisemantic. Plecând de la tipologia atitudinilor interindividuale, Jean-Claude Abric stabilește cinci reguli ale unei comunicări eficiente și de calitate : 1 să ascultăm (adică să ținem seama de punctul de vedere al celuilalt); 2 să observăm (adică să ne interesăm de tot ceea ce
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
contextual situațiile în care cele două verbe sunt sau nu substituibile și gramaticalizarea verbului a se uita > (interjecția) uite. Perspectiva folosită în lucrarea de față este în egală măsură semantică și sintactică, pornind de la observația că verbele de percepție sunt polisemantice și că există o legătură strânsă între sensurile actualizate și configurațiile sintactice la care acestea participă. Obiectivul major care a stat la baza abordării noastre a fost de a releva anumite fenomene sau trăsături semantico-sintactice caracteristice clasei formate de aceste
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pe care le considerăm utile în justificarea transferurilor semantice la care sunt supuse verbele de percepție. Semnalăm, prin referirea la mai multe analize asupra acestei clase de verbe din alte limbi, inconsecvențele și problemele care apar în abordarea sensurilor verbelor polisemantice. În ultima parte a capitolului explicăm și prezentăm câteva tipuri de transferuri semantice care se produc între câmpurile verbelor de percepție (intracategorial) sau între domeniile de percepție și alte domenii conceptuale (intercategorial). În al patrulea capitol, Structura sintactico-semantică a verbelor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]