151,580 matches
-
cea mai bună formă de administrație, la acea ce se numeste în Englitera self-government"16. Și Nicolae Fleva alege să păstreze termenul original într-un citat din Ferron pe care il tălmăcește totuși în limba română: "Națiunile sunt supuse în politica la ceea ce se numeste legea reacțiunilor. Această lege se manifestă liber în țările de self-government; nu tot astfel în țările centralizate. Pentru ce? Pentru că centralizarea da în mână guvernului prea multe puteri; acesta le conduce să facă greșeli și să
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
să persevereze într-însele. Centralizarea are ca consecință fatală candidaturile oficiale. Cu self-government se răstoarnă un guvern la fiecare 5 ani; cu centralizarea se face o revoluție la fiecare 15 sau 20 de ani"17. În 1876, Nicolae Blaremberg definește politică aventuroasa cu un termen englezesc (steeplechase): Fiind date evenimentele, fiind dată acea tendința cunoscută și generală, mi-e teamă să nu vedem deodată stabilindu-se un fel de concurență între diferiții noștri oameni politici, un fel de steeple șes în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
nevoit să suporte acidă ironie a lui Delavrancea, care observa tendința liderului junimist de a ridica discuția concretă la înălțimea "gândirii filosoficești"22. Semnalată că patologie a discursului public la începutul secolului al XX-lea, "politicianismul"23, "limbuția"24 sau "politica de vorbe"25 decurg și din insuficientă educare a patimilor, și din etichetarea imprecisa a realităților politice. Insuficient pregătiți pentru o lectură politică a vietii obișnuite, unii politicieni se definesc exclusivist, după model englezesc, ca oratori "parlamentari": P.P. Carp, Titu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
5 Lucian Blaga, Spațiul mioritic (Trilogia culturii), cap. "Influențe modelatoare și catalitice", Humanitas, București, 1994, pp.192-220. 6 Constantin Ardeleanu, Evoluția intereselor economice și politice britanice la gurile Dunării (1829-1914), Istros, Brăila, 2008; Paul Cernovodeanu, Relațiile comerciale româno-engleze în contextul politicii orientale a Mării Britanii (1803-1878), Cluj-Napoca, Dacia, 1986; Dumitru Vitcu, Modernizare și construcție statală în România. Rolul factorului alogen, Iași, Junimea, 2002; idem, Lumea românească și Balcanii în reportajele corespondenților americani de război, Iași, Junimea, 2005; idem, Relațiile româno-americane timpurii
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și România între anii 1939-1947, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1992; idem, Diplomația României. Titulescu și Marea Britanie, Moldova, Iași, 1991 (ed. a II-a 2010); Marusia Cîrstea (coord.), Relații economice româno-britanice (1919-1939), Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013; David Britton Funderburk, Politica Mării Britanii față de România (1938-1940). Studiu asupra stragiei economice și politice, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1983; Joseph F. Harrington, Relații româno-americane (1940-1990), Institutul European, Iași, 2002. 8 Sintagma political literacy ar putea fi tradusă prin "alfabetizare politică", "educație politică
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
înaintea Adunării Elective din Iași (16-17 februarie 1861), în Discursuri parlamentare din epoca Unirii. 22 septembrie 1857-14 decembrie 1861, Ediție de Vladimir Gh. Diculescu, studiu introductiv de V. Rata, Editura Științifică, București, 1959, pp. 230-308. 17 N. Fleva, Regim autocratic. Politică centralizatoare a guvernului conservator Lascăr Catargiu. Interpelare dezvoltată în ședințele din 22 și 23 februarie a Adunării Deputaților, București, Tipografia "Voința Națională", 1893, p. 57. 18 Nicolae Blaremberg, Discursul din Ședința Camerei Deputaților din 25 noiembrie 1876, în România și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
magistraturi mai independente (Ședința Camerei de la 27 noiembrie 1885), în Opere III. Discursuri parlamentare, ediție îngrijita, prefață, note și bibliografie de D. Vatamaniuc, Introducere de Eugen Simion, Fundația Națională pentru Știință și Artă-Univers Enciclopedic, București, 2006, pp. 930-945. 20 Oratorie politică românească (1847-1899), ediție îngrijita de Roxana Patraș, selecția textelor, nota asupra ediției, comentarii, prezentarea autorilor, indice de nume și bibliografia generală a temei de Roxana Patraș, în curs de apariție la Editură Universității "Alexandru Ioan Cuza". 21 Radu Rosetti, op.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
1868-1888), Editura Librăriei "Socec", București, 1907, pp. 325-339; C. Dissescu, Opiniunea publică (27 februarie 1885), Haimann, 1885, București, pp. 1-40. 24 Titu Maiorescu, Oratori, retori, limbuți, în Opere ÎI. Discursuri parlamentare, FNȘA - Univers Enciclopedic, București, pp. 686-724. 25 Simion Mehedinți,Politica de vorbe, în Omul Politic și politică de vorbe, Viața românească, București, 1920. 26 Lucian Blaga, op. cît.; Pompiliu Eliade, Influența franceză asupra spiritului public în România: originile, Institutul Cultural Român, București, 2006; Fotius, Matthieu, L' influence française sur leș
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pp. 325-339; C. Dissescu, Opiniunea publică (27 februarie 1885), Haimann, 1885, București, pp. 1-40. CASSEL, Carol A. & LO, Celia, Theories of Political Literacy, în "Political Behaviour", vol. 19, nr. 4, 1997, pp. 317-352. CERNOVODEANU, Paul, Relațiile comerciale româno-engleze în contextul politicii orientale a Mării Britanii (1803-1878), Cluj-Napoca, Dacia, 1986. CÎRSTEA, Marusia (coord.), Relații economice româno-britanice (1919-1939), Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013. CONVERSE, Philip E., The nature of belief systems în mass publics, în David E. Apter (ed.), Ideology and Discontent, Freepress
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Didactica și Pedagogica, București, 1992. DOBRINESCU, Valeriu Florin, Diplomația României. Titulescu și Marea Britanie, Moldova, Iași, 1991 (ed. a II-a 2010). ELIADE, Pompiliu, Influența franceză asupra spiritului public în România: originile, Institutul Cultural Român, București, 2006. FLEVA, N., Regim autocratic. Politică centralizatoare a guvernului conservator Lascăr Catargiu. Interpelare dezvoltată în ședințele din 22 și 23 februarie a Adunării Deputaților, București, Tipografia "Voința Națională", 1893. FOTIUS Matthieu, L' influence française sur leș grands orateurs politiques roumains de la seconde moitié de 19-eme siècle
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dezvoltată în ședințele din 22 și 23 februarie a Adunării Deputaților, București, Tipografia "Voința Națională", 1893. FOTIUS Matthieu, L' influence française sur leș grands orateurs politiques roumains de la seconde moitié de 19-eme siècle (1857-1900), f.e., București. FUNDERBURK, David Britton, Politica Mării Britanii față de România (1938-1940). Studiu asupra stragiei economice și politice, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1983. HARRINGTON, Joseph F., Relații româno-americane (1940-1990), Institutul European, Iași, 2002. KNOBLAUCH, C. H. & BRANNON, Lil, Critical Teaching and the Idea of Literacy, Portsmouth
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
prefață, note și bibliografie de D. Vatamaniuc, Introducere de Eugen Simion, Fundația Națională pentru Știință și Artă-Univers Enciclopedic, București, 2006, pp. 930-945. MAIORESCU, Titu, "Oratori, retori, limbuți", în Opere ÎI. Discursuri parlamentare, FNȘA - Univers Enciclopedic, București, pp. 686-724. MEHEDINȚI, Simion, "Politica de vorbe", în Omul Politic și politică de vorbe, Viața românească, București, 1920. MILL, John Stuart, Disertație asupra libertății, traducere de Carola Ungath, Independence Roumaine, București, 1902. MILL, John Stuart, Dissertations and discussions political, philosophical and historical, vol. 1-3, Longman
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ofițeri ONU sau ai altor organizații internaționale sau regionale trimiși în zone de încălcare masivă și gravă a drepturilor omului sau în zone confruntate cu calamități naturale/ provocate de om). La sfârșitul anilor '80 însă, tendința reformista și pro-socială din politicile Băncii Mondiale s-a schimbat în favoarea unei linii de gandire similare cu cea a FMI (axarea pe planurile de ajustare structurală, ceea ce a însemnat o abandonare a vocației sale inițiale, de finanțare de proiecte)22. În acest context, alte organizații
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
viața de pe planetă, pentru calitatea mediului înconjurător și pentru păstrarea și transmiterea unui mediu sănătos, curat și ne-modificat ireversibil sau grav, catre generațiile viitoare, reprezintă responsabilități de primă importantă ale omului secolului XXI. În acest context, în cadrul măsurilor și politicilor speciale pe care statele secolului XXI vor fi nevoite să le adopte cu privire la protecția mediului înconjurător (pe baza legăturii directe dintre securitatea umană și securitatea mediului), față de avântul noilor tehnologii (în special, al noilor forme de războaie, cum ar fi
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
securitatea umană și securitatea mediului), față de avântul noilor tehnologii (în special, al noilor forme de războaie, cum ar fi războaiele meteorologice, economice, având un impact negativ direct asupra calității mediului înconjurător și asupra distribuției resurselor planetei), se vor număra și politicile și măsurile adoptate pentru gestionarea stresului negativ excesiv apărut asupra ființelor umane ca urmare a acestor confruntări ne-convenționale (războaiele meteorologice, războaiele economice)24 pentru controlul resurselor planetei (apă, resurse strategice, petrol, aur, metale rare, pământ arabil etc.). Stresul negativ
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
provocărilor neconvenționale și cu impact transfrontalier, asupra societății globale, datorită folosirii tehnologiilor militare neconvenționale, în cadrul unor tipuri de războaie și conflicte care, nici ele nu au primit o reglementare juridică internațională (precum războaiele meteorologice). Probleme care interesează direct conceptul (și politicile naționale, regionale și internaționale dezvoltate din acestă) de "dezvoltare durabilă", precum efectele exploziei demografice din anumite regiuni ale globului și presiunea realizată de acest fenomen asupra distribuției și împărțirii echitabile a resurselor planetei (de unde se nasc raporturile economice și sociale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
distribuția inechitabila a resurselor planetei, modelul societății de consum și capitaliste, bazate pe obținere de profit fără adăugarea dimensiunii responsabile față de mediu, etice și sociale, duc la dezechilibre directe între condiția umană, calitatea vieții, respectarea reală a drepturilor omului și politicile pro-corporatiste, pro-consumiste, nepreocupate de protecția mediului și a drepturilor omului (corporațiile, ca actori non-statali, considerând că protecția drepturilor omului ar fi obligația exclusivă a statelor și nu a lor)27. Consecințele recunoașterii conexiunii intrinseci dintre dezvoltarea durabilă și dreptul omului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
generațiile viitoare să se confrunte cu o societate bazată pe teroare și mizerie, pe involuție civilizațională, pe lipsa resurselor prime necesare supraviețuirii și sporirii gradului de confort al civilizației umane ori să se confrunte cu situații (generate de opțiunile și politicile iresponsabile sau pro-consumiste din prezent, ale umanității contemporane) care le-ar diminua sau le-ar afecta grav, iremediabil, beneficiul drepturilor omului așa cum sunt ele garantate în prezent. Concepția actuala asupra drepturilor omului (așa cum transpare din Declarația Universală a Drepturilor Omului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
avea în vedere și dezvolta juridic, un conținut juridic corespunzător), considerăm că situațiile de stres negativ excesiv incidente în viitor, cu rădăcini în situația globală contemporană, cărora statele lumii secolului XXI ar trebui să le ofere o gestionare adecvată prin politicile și măsurile lor, ar putea fi: - criză alimentară din prezent (afectând Sudul sub-dezvoltat)31; - super-calamități cu impact global (provocate de mână omului sau naturale): accidente nucleare în lanț, războaie cu arme nucleare sau chimice sau de distrugere în masă etc.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
modelului societății consumiste și extinderea să la nivel global, fără dezvoltarea unor dimensiuni de echilibrare (etice, de reciclare a deșeurilor, de transparentizare a informațiilor privind produsele și serviciile de pe piață, de responsabilizare a corporațiilor și guvernelor în sensul adoptării unor politici ecologiste). Toate aceste situații de risc extrem și global, precum și altele, deoarece lista nu este nicidecum epuizata, ar putea duce la generarea unor stări de stres negativ excesiv la adresa oamenilor din viitor și la adresa generațiilor viitoare, afectând dezvoltarea umanității în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
abordări, constatăm că practic toți musulmanii pioși declară la unison că "Islamul e un mod cuprinzător de viață care reunește componentele religioase, politice, economice legale și sociale într-un tot unitar" și că "nu există nicio distincție între religie și politica în Islam"35. E încă o utopie a societății perfecte, la care nu se poate ajunge decât prin lupta (jihad, adică lupta atât împotriva necredincioșilor, cât și împotriva propriilor slăbiciuni), exact ca în teoria marxista. Islamul este din wa dawla
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
destul de dificil de răspuns la întrebarea dacă în prezent are loc doar o radicalizare a Islamului sau o islamizare a radicalilor. Cel mai probabil, e vorba de ambele. Ținând cont că Europa bogată va rămâne un punct de atracție prin politicile sociale generoase, de faptul că sporul natural al populației musulmane este mai mare și de un posibil fenomen de islamizare la generația a doua, este aproape ironic, față de teama occidentalilor când aud cuvinte precum "jihad", ca Europa ar putea deveni
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
manipulare a opiniei publice au fost aplicate pe întrega perioadă a regimului comunist cu obiectivul de a menține a-l menține la putere. Ioana Cristea DRĂGULIN Notă 1 Vezi Raluca Ioana Horea și Marinela Istrate, "Rolul presei scrise în promovarea politicii pronataliste în ultimii ani ai regimului comunist", în Alină Hurubean (coord), Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată, Editura Institutul European, Iași, 2015, p. 146. Paradigmă cosmopolita: o introducere (The cosmopolite paradigm: an introduction) Ciprian Nițu, Cosmopolitismul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
menține a-l menține la putere. Ioana Cristea DRĂGULIN Notă 1 Vezi Raluca Ioana Horea și Marinela Istrate, "Rolul presei scrise în promovarea politicii pronataliste în ultimii ani ai regimului comunist", în Alină Hurubean (coord), Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată, Editura Institutul European, Iași, 2015, p. 146. Paradigmă cosmopolita: o introducere (The cosmopolite paradigm: an introduction) Ciprian Nițu, Cosmopolitismul. Către o nouă paradigmă în teoria politică, Editura Adenium, Iași, 2014 Construită pe o ireproșabila structura științifică
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Astfel, pentru nivelul întâi de analiză, principiul fundamental al cosmopolitismului rezidă în considerarea tuturor ființelor umane ca fiind egale din punct de vedere moral. La cel de-al doilea nivel de analiză, ipoteze că autonomia individuală și responsabilitatea morală și politica globală a indivizilor, nelimitată de grupurile particulare din care fac parte - conturează un set de probleme specifice cosmopolitismului. În sfârșit, soluțiile propuse de cosmopolitism constau în instituții internaționale competențe, care să ofere o mai mare consistentă dreptului internațional, estompând astfel
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]