168 matches
-
Bărbații ar trebui să verifice degetele partenerelor pentru a vedea dacă există urmele de cerneală specială folosită pentru vot. Dacă nu văd urme de cerneală, atunci bărbații ar trebui să instituie un embargo pe sex cu soțiile lor", a subliniat politiciana.
PEDEAPSĂ: Femeile care nu votează să nu mai aibă parte de sex, propune o politicieană din Zimbabwe () [Corola-journal/Journalistic/68450_a_69775]
-
CNA a decis, joi, amendarea postului Antena 1 cu 70.000 de lei pentru emisiunea "Un show păcătos" din 9 mai în care Corneliu Vadim Tudor a declanșat scandalul la adresa fostei membre PRM, Anca Cârcu, cunoscută sub numele de ”Sexy Politiciana”. Cazul respectiv a mai fost discutat de CNA în data de 28 mai, dar fără să se ajungă la o decizie din cauza că nicio propunere nu a întrunit numărul de voturi, scrie . Președintele PRM a reacționat, după ce fosta peremistă l-
Capatos, amendat de CNA cu 70.000 de lei pentru emisiunea cu Vadim by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78412_a_79737]
-
Exilul românesc și-a făcut datoria, nume celebre au denunțat exacțiunile, șiruri întregi de patrioți români din străinătate și-au sacrificat viața - fără că, în Occident, să cadă o lacrima peste cumplitele noastre realități. Intrăm - ca și în mizerabilele pertractări politiciene de azi din România - în algoritmul echilibrelor Occident-Rusia sovietică, ce sacrifică pe cei mici. Știe oare cineva, astăzi, ceea ce a relatat dl. Cicerone Ionitoiu, ca partizanii parașutați din Statele Unite (acolo existau cîmpuri de antrenament!) erau așteptați în locul de aterizare fixat
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
(; născută "Sevil Geambec") este o politiciană română de etnie turcă, membră a Partidului Social Democrat, care a făcut parte din Guvernul Ponta (4). Este strănepoată după mamă a cunoscutului istoric turc născut în România, Kemal Karpat. A absolvit Academia de Studii Economice, Facultatea de Planificare Economică
Sevil Shhaideh () [Corola-website/Science/337322_a_338651]
-
(n. 20 martie 1969) este o diplomată, filologă și politiciană din Republica Moldova, ex-viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova din mai 2013 până la 20 ianuarie 2016. Din 22 iunie până la 30 iulie 2015 a fost prim-ministru interimar al Republicii Moldova. Este licențiată în filologie engleză și
Natalia Gherman () [Corola-website/Science/324481_a_325810]
-
sus. Legătura dintre pornografie și politică nu e încă la fel de strânsă la noi. Dar nici nu lipsește. Într-o manieră încă naivă (ah, eufemismele acestea!), am constatat-o de curând cu ocazia interesului scabros arătat de o jurnalistă desuurilor unei politiciene. De aici, la folosirea, și altfel decât ca o banală încercare de discreditare, și până la șantaj nu e decât un pas. Vorba lui Talleyrand: le Pas de Calais. Cât despre ascultări, microfoane și camere, să auzim numai de bine! Chiar dacă
Pornografie și politică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5344_a_6669]
-
Covrig Roxana Fostul ministru al Transporturilor Anca Boagiu o atacă pe Ramona Mănescu. "Nu sunt suficiente broșa, eșarfa sau părul strâns în coc ca să reprezinți cu succes interesele României!", a scris politiciana Boagiu, pe blogul personal. Ea s-a referit la verificările din ROMATSA: "doamna ministru Mănescu, sub pretextul controlului asupra vinovăției ROMATSA la accident, a cerut dosarele tuturor angajaților la verificare, fie ei portari, șoferi sau orice angajat care nu a
Boagiu o atacă pe Mănescu: Urmează epurarea politică la ROMATSA by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/32839_a_34164]
-
sus sunt absolut netrebnice; cu aceasta se 'nsărcinează săruri acido - fosforice și alcaline, cari fac serviciul gratis, fără remiză și fără dobânzi la dobânzi, și-l fac de-ar esista perceptori ori nu, de-ar fi ori n-ar fi politiciani, gazetari, proroci și alte soiuri de creștini. Țăranul este singurul care contribuie la această producțiune, căci arând pământul, [î]l face capabil de-a absorbi dementele ce-i trebuiesc din aer și din apă și de a le combina în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sus sunt absolut netrebnice; cu aceasta se 'nsărcinează săruri acido - fosforice și alcaline, cari fac serviciul gratis, fără remiză și fără dobânzi la dobânzi, și-l fac de-ar esista perceptori ori nu, de-ar fi ori n-ar fi politiciani, gazetari, proroci și alte soiuri de creștini. Țăranul este singurul care contribuie la această producțiune, căci arând pământul, [î]l face capabil de-a absorbi dementele ce-i trebuiesc din aer și din apă și de a le combina în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care foaia guvernamentală a rostit-o acum doi ani ar trebui s-o menție și astăzi. Pentru cel care observă substituția zilnică a elementelor române prin elemente străine, care vede cum totul ne scapă din mână și că advocații și politicianii noștri sunt cu desăvârșire prinși de curentul de-a înstrăina prin toate mijloacele țara lor, pentru acela perspectiva unui viitor mai bun pentru poporul românesc nu există. Rămas îndărăt din cauza nestatorniciei istoriei sale, trebuind să deprindă a priori și prin
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
repede. E drept, la un anumit punct procesul se oprește, dar abia după acumularea a vreo 80-100 de kilograme. Și, cum ziceam, e și mai trist să îl vezi la niște biete femei, care au vrut și ele să devină politiciene - că, de, bărbatul poate fi un pic mai gras ca dracul, dar femeia... ah, femeia! Nu-i mai mare jalea să vezi că o tânără zglobie și plină de energie reformistă ajunge după un an sau doi o namilă obosită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
Jugaru, Liliana Popescu, Doina Ștefănescu, Ursula Vogel, Renate Weber. Feministelor românce deschizătoare de drumuri și minți din trecut: Calypso Botez, Alexandrina Cantacuzino, Eugenia Ianculescu, Sofia Nădejde, Eleonora Stratilescu, Alice Voinescu, Adela Xenopol și din prezent: autoarelor: Anca Manolache, Ștefania Mihăilescu, politicienei Mona Muscă. Jurnalistelor solidare cu feminismul cultural și politic: Gabriela Adameșteanu și Rodica Palade. Feministelor care aparțin deja lumii marilor teoreticiene și m-au marcat profund: Simone de Beauvoir, Mary Daly, Carol Gilligan, Gerda Lerner, Kate Millett, Susan Moller Okin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Popescu, Antoaneta Ciochircă, Mihaela Râbu, Anca Jugaru, Romina Surugiu, Dina Loghin, Cristina Ilinca, Elena Bălan, Despina Dascălu, Monica Munteanu, Cristina Ștefan, Maria Bucur, Eniko Maghiary Vincze, Doina Dimitriu, Adriana Băban, Mihaela Frunză, Eniko Demeni, Olivia Toderean, Ana Bulai. Selectez și politiciene din această „familie”: Smaranda Dobrescu, Mona Muscă, Paula Ivănescu, Minodora Cliveti. Aceste femei nu sunt matern și marital cu nimic diferite, statistic vorbind, față de media obișnuită a femeilor educate și profesioniste. Copiii lor sunt băieți și fete, nu doar fete
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
mai acceptat și mai popular decât feminismul. L-am întâlnit, așa cum de multe ori îl mai întâlnesc și astăzi, răspândit ca sarea în bucate, în rândul femeilor vizibile, dar și a celor care ies din anonimat, sunt profesioniste bune, artiste, politiciene, ziariste, managere. Ca să existe în sfera publică, ele devin doar persoane, își uită identitatea de gen. Alteori fac eforturi supraomenești să pară suprafemei, demonstrând cum pot ele să exceleze în toate, de la profesie la maternitate și bucătărie. Dacă nu le
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
în pubertatea) democrației. Poate nu este nevoie să o faci explicit. Este de preferat să acționezi ca o feministă (sau ca un profeminist), decât să sporovăi demagogic despre acestea. Ceea ce se întâmplă în România lui 2001 este un fapt îmbucurător: politicienele încep să părăsească unilateralitatea politicianului și să acționeze în direcția legislației care ușurează condiția femeilor. Unele dintre ele ies din pura „masculinitate” a politicii, privind la semenele lor marginale, împovărate de dubla zi de muncă și de „monopolul” pe practica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
a politicii, privind la semenele lor marginale, împovărate de dubla zi de muncă și de „monopolul” pe practica de creștere a copiilor, la femeile adesea sărace, bătute, traficate, violate, folosite ca unelte de vânzare pentru fantezii sexuale. Cu alte cuvinte, politicienele preiau treptat agenda nedreptății și discriminării de gen. Ele încep să se orienteze asupra aspectelor „victimiste” ale feminismului. Este poate timpul ca celelalte femei, privilegiate față de semenele lor prin status, profesie, bani, influență, să sprijine cealaltă față a procesului de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
nu de „drepți” și combaterea corupției sunt și politici pentru femei. Nu femeile sunt campioanele clientelismului și corupției ca să se supere pe ministra Justiției. Politica românească mai beneficiază de o feministă convertită în timp de la liberalismul orb la diferențe: este politiciana cea mai orientată către cetățeni din Parlamentul României: Mona Muscă, fosta ministră a Culturii, fostă vicepreședintă a PNL. Poate de aceea a fost pedepsită de propriul partid ca din poziția: cea mai populară dintre liberali să fie forțată să plece
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
în carieră, societate civilă, prin respectul public de care se bucură, prin integritate și, mai ales, fiindcă poartă cu ele un aer inconfundabil de femei libere și demne. Dar „Maricica” rămâne încă atât de singură politic. Ea are nevoie de politiciene și politicieni cu trei ochi deschiși, nu cu ochii legați, de politicieni care să îi pună problemele pe agenda politică, nu să o îmbrobodească electoral și să abandoneze până la următorul tur. Ea încă îi mai așteaptă. Revista 22, nr. 182
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
politică, actualități, afaceri). Norocul reabilitării numerice vine din pagina destinată flagrantului (17 nume) și vieții internaționale (19 nume). Curentul nominalizează 170 de bărbați și 39 de femei. Repartizarea lor diferă însă: cele mai multe românce nominalizate nu sunt delicvente, ci actrițe, scriitoare, politiciene. Este drept și că ziarul are o rubrică Femina, în care își poate aglomera femeile de carieră. 2. Cu ce trebuie să atragi atenția ziariștilor români, dacă se întâmplă să te fi născut femeie? Iată câteva oportunități, în ordinea frecvenței
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
contra naturii și încalci tabuurile sex-rolului; - Să fii anexa unui bărbat important (personaj politic, om de afaceri, vedetă artistică sau sportivă). Dacă în această calitate ești tăcută și frumoasă, este bine. Dacă îl influențezi, devii în genere malefică; - Să devii politiciană sau măcar comentatoare a politicii. Dar atunci riști să te compare jurnaliștii cu toate femeile malefice din istoria României, să te insulte că îți permiți să îmbătrânești, că ești subiectivă în tot ceea ce faci, sau că ai ajuns acolo prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
supuse. Bărbații sunt „generoși” și „serioși” (plătesc și se țin de cuvânt); - VIP-urile masculine sunt politicieni, oameni de afaceri, fotbaliști, oameni de cultură. VIP-urile feminine sunt vedete: cântărețe, top-modele, sportive, prezentatoare, soții de politicieni în proporție egală cu politicienele; - Bărbații nu au relații politice cu femeile, nici ca alese, nici ca alegătoare. Ele apar însă uneori în clipuri de campanie zâmbind candidatului protector, pline de speranță; - Ziarelor le pasă puțin de sănătatea fizică și psihică, de educație, de administrația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
agenda politică a problematicii de gen este o altă soluție. În acest cadru, important este cum sunt reprezentate interesele femeilor și ă de ce nu ă de către cine. Dacă există o corelare semnificativă între poziția în societate și sexul unei persoane, politicienele ar trebui să reprezinte și interesele femeilor din România. Cum canalele principale de recrutare a candidaților pentru funcții reprezentative sunt partidele politice, care este rolul organizațiilor de femei în cadrul partidelor politice, cum participă femeile la activitățile desfășurate, dacă sprijină organizațiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
la conturarea părții leului contribuie și stereotipurile. Între modul stereotip în care mass-media le prezintă pe femei și participarea scăzută a acestora la viața politică există o legătură. Totodată, realizatorii și producătorii de televiziune nu se înghesuie nici să invite politiciene. Dar, dacă „a fi în talk-show înseamnă a fi în politică”, cum sunt reprezentate femeile din viața politică românească în cadrul talk-show-urilor politice? Autoarea acestei analize încearcă să descopere, printre altele, și dacă „politicienele din România folosesc talk-show-ul politic în favoarea lor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
televiziune nu se înghesuie nici să invite politiciene. Dar, dacă „a fi în talk-show înseamnă a fi în politică”, cum sunt reprezentate femeile din viața politică românească în cadrul talk-show-urilor politice? Autoarea acestei analize încearcă să descopere, printre altele, și dacă „politicienele din România folosesc talk-show-ul politic în favoarea lor pentru a câștiga notorietate și legitimitate sau sunt folosite de talk-show ca vehicule de audiență sau ca sparing partners (parteneri de antrenament) pentru bărbații politicieni”. Autoarele și autorii studiilor incluse în volum își
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
Londra, 2001. Lerner, Gerda, The Creation of Patriarchy, Oxford University Press, Oxford, 1986. Loghin, Dina, Egalitatea de șanse între femei și bărbați în implementarea politicilor publice în România, PNUD România, 2005. Miroiu, Mihaela, Introducere în feminismul politic. Mic ghid pentru politiciene și politicieni, PNUD România, 2005. Moscovici, Serge (coord.), Psychologie sociale, PUF, Paris, 1984. Neculau, Adrian, Psihologia câmpului social. Reprezentările sociale, Editura Polirom, Iași, 1997. Pasti, Vladimir, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003. ștefan, Cristina, Familia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]