466 matches
-
nici o altă religie, apariția unei veritabile ideologii religioase, care, în lipsa unor linii politico-ideologice coerente, se extinde asupra întregului spațiu sociocultural, sub diferite forme radicale ale Islamului politic. Ca și în situația cauzelor etnice și confesionale ale conflictelor, și factorii genetici politico-ideologici și cei confesional-ideologici pot acționa singular (exclusiv o categorie de factori) sau conjugat în procesul de declanșare a unei stări conflictuale. De asemenea, trebuie subliniat faptul că toate aceste disensiuni interne de factură politico sau confesional-ideologică, au fost abil exploatate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
la bază un conflict frontalier, ci reprezintă mai degrabă un duel politico diplomatic între principalii actanți ai spațiului arab, exponenți ai celor două curente ideologice diferite care polarizează lumea arabă, respectiv cel al puritanismului islamist-wahhabit și cel laic moderat. Divergențele politico-ideologice menționate, maschează însă rivalitățile tradiționale dintre cei doi giganți arabi, în lupta lor pentru adjudecarea rolului de lider al lumii arabe. Fiecare încearcă să-și asigure supremația în universul arab pe filiera câte unuia din curentele specificate, cu corolarul lor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
întîistătătorul Stelei. Preacucernicul mirean care cu o mînă se închină și cu cealaltă numără banii a spus că mîine, în derby-ul din Giulești, Dumnezeu trebuie să fie negreșit stelist. În replică, fostul ateu de la UTC, preocupat pe vremuri de pregătirea politico-ideologică a tineretului, a zis că postește toată săptămîna premergătoare meciului, sperînd într-un ajutor divin de ultim moment, bazat pe îndreptarea păcătosului, nu neapărat pe pedepsirea lui. Cît timp înțelegi credința ca pe un act de pomană publică și, dacă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
alege un moment istoric mai prost pentru a renunța la comunism, suprasolicitând aceste resurse. În acel moment, cea mai mare parte a lor era deja angajată în „colonizarea” altor regiuni ale lumii. Singurul avantaj competitiv de care dispuneau era cel politico-ideologic. Însă acest avantaj avea să se dovedească și de scurtă durată, și un cuțit cu două tăișuri. Perioada de după al doilea război mondial a fost dominată de o ideologie a Occidentului construită după principiul „cetății asediate”. Occidentul se percepea pe
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de o parte, și de absorbție a resurselor dinspre economia națională către cele mai dezvoltate regiuni ale economiei capitaliste, pe de altă parte. Dacă tratăm această realitate mai degrabă ideologic, putem obține nenumărate exemple și puternice argumente în favoarea unui naționalism politico-ideologic. Dacă o tratăm mai degrabă științific, atunci putem defini perspectivele acestei a doua variante de dezvoltare, selectivă, a societății românești, care nu implică decât o integrare limitată și parțială a acesteia în lumea dezvoltată a Uniunii Europene. Într-o asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în condițiile lipsei aproape totale de capital, cuplată cu lipsa unei politici clare de suport financiar pentru capitalizarea noilor ferme cu șanse de dezvoltare, a întârziat relansarea agriculturii. O politică paranoică împotriva oricărei forme de cooperativizare, bazată exclusiv pe rațiuni politico-ideologice, și nu pe pragmatism, a adâncit criza agriculturii. Lipsa de protecție a sistemelor agricole colective moștenite a fost un alt factor distructiv. Exemplul cel mai relevant este cel al sistemului de irigații, care a fost abandonat, lăsat pradă unei jefuiri
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Dialog Social. Acest grup a fost un extrem de activ critic al guvernărilor dintre 1990 și 1996 și susținător al CDR pentru câștigarea alegerilor în 1996. Eșecul guvernării CDR a creat o confuzie profundă în programul formațiunilor „civice”, marginalizând opțiunile lor politico-ideologice. Mesajului lor, puternic ideologic și moralist, dar deficitar din punct de vedere constructiv, dă semne că intră într-o fază de epuizare. „Revoluționarii” ca un grup socialtc "„Revoluționarii” ca un grup social" Factorul motor și foarte vizibil al Revoluției l-
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
sau poate nu în primul rând, de factorul ideologic, ci și de împărtășirea extrem de puțin frecventă a informației de specialitate care circula în SUA și Europa Occidentală. Bineînțeles că lipsa de informație științifică plenară făcea parte din același masiv concern politico-ideologic în care se înscria și imposibilitatea de a publica texte pe „orice fel de subiecte” și cu „orice fel de teorii explicative”. Astfel încât nici chiar cei care erau relativ la curent cu ceea ce se petrece pe plan mondial nu se puteau
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
încurcată, Mandache sacagiul), reportaje de război (serialul Impresii de pe front), însemnări cu privire la situația militară (Vicleniile dușmanului, Bătălia de la Mărășești) și politică (Politica bulgărească, Provizorat), reflecții mobilizatoare pe teme moral-filosofice (Fatalismul, Munca, Jertfa rodnică, Altă educație). Un caracter cu vădite accente politico-ideologice naționaliste au numeroasele articole ale lui Octavian Goga (Două forțe unite: țara și frontul, Sânge și cerneală, Talpa țării, Politica ungurească ș.a.). Într-una din aceste luări de poziție, prilejuită de stingerea din viață a lui Titu Maiorescu, tribunul transilvănean
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289343_a_290672]
-
cu înglobarea vectorilor fundamentali ai economiei viitorului. Această opțiune are următoarele motivații: în primul rând, țara noastră are relații economice tradiționale cu celelalte țări europene, în pofida vici situdinilor istoriei postbelice, din cauze care s-au dovedit mai puternice decât confruntările politico-ideologice; în al doilea rând, România are mai multe elemente economice comune cu statele europene decât cu statele de pe alte continente, și, în al treilea rând, este vorba despre considerentul politic, în sensul că interesul României se află în Europa unită
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
urban, în special în statele în care noile regimuri instalate au îmbrățișat ideologia stângii naționalismului arab. Totuși, în aceste state reformele agrare derulate după 1950 și-au demonstrat rapid limitele efectelor preconizate de autorități. Ele au urmărit în principal obiective politico-ideologice, respectiv de desființare a aristocrației funciare și de creare a unei păturisociale de agricultori colectivizați atașați noilor regimuri,succesele lor economice și sociale fiind mediocre. Astfel, în urma acestor reforme rural-agrare producțiile agricole nu au crescut, nivelul de trai al ruralilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
după modelul gândirii nasseriene; formarea Republicii Arabe Unite între 1958-1961 de către Siria, Egipt și Yemen; proiectele imaginate de guvernul libian de unificare cu Tunisia în 1974, cu Ciadul prin anexiune sau de creare a “Statelor Unite Africane”. După toate aceste formule politico-ideologice încercate pe linia naționalismului panarab și eșuate lamentabil, decidenții guvernamentali arabi au pus în aplicare o alternativă organizațională economico-financiară, ce s-a tradus prin crearea diferitelor organisme economice (vezi Capitolul 3.1.2. Structuri teritoriale: rețele și organizații regionale). O
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
sacre, pământul a trecut în orizontul unor valorizări scientiste și ideologice. Magna Mater a devenit Terra. Un exemplu concludent este inventarea în 1852 de către Henri-David Thoreau a ecologiei ca știință. Pământul va face de acum încolo obiectul unor înflăcărate discursuri politico-ideologice. Desacralizarea mentalității sociale privind pământul atinge acum perfecțiunea. Apare astfel Ziua pământului, importanța protecției planetei, drepturile egale la resurse și viață ale generațiilor viitoare etc. Răsar partidele ecologiste peste tot în lume (verzii din Franța, Anglia și Spania, de exemplu
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
țăranilor. Stabilirea acestor cote pune problema evaluării recoltelor viitoare și, în 1920, apare un conflict între Direcția Centrală a Statisticii - formată din profesioniști - și Gosplan, instrument creat de Partidul Bolșevic pentru a dirija economia. Statisticile Gosplanului, larg supraestimate din rațiuni politico-ideologice, sunt reținute de către Biroul Politic și provoacă rechiziții atât de mari încât antrenează o gravă foamete. în ianuarie 1921, intelectualii ruși se mobilizează și creează un Comitet Panrus de Ajutorare a celor înfometați. Având și susținerea Bisericii ortodoxe, Comitetul face
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
voință”. într-o aluzie la Naceaev, el merge până la a afirma că „pentru a se debarasa de un membru nedemn de ea, o organizație de revoluționari adevărați nu se va da înapoi de la niciun mijloc” - legitimând deja crima cu justificare politico-ideologică. Astfel, Lenin răstoarnă concepția social-democrată* a partidului*: nu clasa muncitoare* este cea care creează, în cursul luptei de clasă, partidul, ci intelectualii revoluționari, deținători ai teoriei socialiste; bizuindu-se pe ideologia* pătrunsă în rândurile muncitorilor revoluționari și pe o organizare
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
economic se dovedește problematic dacă se face complet abstracție de cîmpul politic. Printr-o revenire la abordarea comparativă convențională, Janos Kornai propune o schemă de analiză a capitalismului similară celei elaborate tot de el privind socialismul și așează un bloc politico-ideologic la baza secvenței principale de cauzalitate care urmează regimului proprietății, celui al coordonării etc. Robert Boyer insistă pe democrație și, în general, pe nivelul politic pentru a înțelege capitalismul, diversele sale forme actuale și evoluțiile sale. În ce privește socialismul, în opoziție
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
comunicativ respectiv etc. Acești factori capătă o importanță diferită în funcție de tipul de societate/ cultură în care este valorificat un anumit idiom; de exemplu, în SUA, factorul dominant este gradul de cunoaștere, în Italia - vîrsta, clasa socială și originea, sexul, apartenența politico-ideologică; în Coreea - rangul social, vîrsta; în China - pentru unii, vîrsta, pentru alții, gradul de înrudire, statutul social etc. Ca elemente deictice și relaționale, termenii de adresare se caracterizează prin valențe specifice, dispuse prin raportare la diferite tipuri de relații (nuanțate
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de viețuitoare; / sub cea din urmă rază de soare, / un glas tăios ca o sabie / îi striga să se urce în corabie. // Dar între slăbiciuni și destine domestice / Inorogul nu voia să s-amestice” (Inorog). Chiar poeziile conjuncturale, înscrise în canonul politico-ideologic din anii ’50-’60 și devenite reprezentative pentru eșafodajul „noii literaturi”, au un substrat meditativ ce reușește să le ridice la un sens istoric mai general, metaforizarea aduce chiar a stil prețios, tot așa cum litografiile colorate ale istoriei seculare bucureștene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
de destinul securiștilor, activiștilor fostului PCR și informatorilor aruncați în malaxorul postcomunismului românesc. El realizează un portret antropologic al securistului: și asupra acestuia s-a aplicat în comunism strategia de inculcare și implementare a omului nou, prin asfixiere și bombardare politico-ideologică; un al doilea element a fost cultivarea în securiști a unei loialități pavloviene, mecanice, față de regimul comunist; în al treilea rând, securistul generic a fost marcat psihologic de posibilitatea de a deveni el însuși un hăituit în teritoriul fricii care
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
bloc, Alexandru Dobrogeanu Gherea a avut aceeași soartă cu ceilalți membri ai formațiunii politice. Cei care au fost îndepărtați din conducerea partidului s-au numit ”substituiți”. A fost obligat să rămână în Uniunea Sovietica, probabil, într-un fel de ”carantină politico-ideologică”. În perioada cât a rămas pe pământ sovietic, Alexandru Dobrogeanu Gherea s-a ocupat de traducerea în limba română a principalelor opere ale lui V. I. Lenin. În perioada cât a stat în România a cunoscut detenția, fiind acuzat de
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
Prima este cea a evenimentelor menite să atragă atenția asupra unor date semnificative pentru regimul de atunci (26 ianuarie - ziua lui Ceaușescu; 8 mai - ziua Partidului Comunist Român, 23 august - ziua insurecției armate ș.a.), asupra unor fenomene (presă studențeasca, învățământul politico-ideologic, căderea Zidului Berlinului ș.a.) și asupra unor evenimente nedorite de regim, cum a fost revoltă studenților de la Iași, din 17 februarie 1987. În acest scop, pe parcursul anului 2014, au fost organizate 30 de evenimente, ce au însemnat: dezbateri, conferințe, proiecții
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
de lecție pentru fiecare oră. În această rutină a muncii de la clasă și a redactării scrise a obiectivelor, metodelor și conținuturile a ceea urma să predai și să evaluezi a doua zi, se scurgea timpul. Cercuri metodice, cursuri de învățământ politico-ideologic, dirigenție și încă, pregătirea pentru examenul greu de definitivat. Orizontul de speranță și energiile ni se consumau în strategii de supraviețuire a familiei, apropiere de soți, soții și copii, în soluții periculoase pentru a scăpa de sarcinile nedorite, în grijile
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
subordonat secretarului de partid, dar atribuțiile au fost aceleași cu cele pe care le-am avut când am fost ales secretar al comitetului UTC și mă ocupam, alături de ceilalți membri, de educația și cultura militarilor. Nu mă ocupam de învățământ politico-ideologic. Eu, personal, veneam trei duminici la rând și făceam tot felul de activități: îi duceam la film, făceam călătorii pe hartă, călătorii în istorie etc., iar în a patra duminică eram liber, să mă duc și eu la socrul meu
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
din Pantelimon, responsabil cu propaganda era căpitanul Badea. Ne ținea seara mai mult de vorbă pe platou de ne lua disperarea. Informările le făcea căpitanul Bratu, care era secretar de partid. N.B.: Când eram comandant de pluton eu făceam învățământ politico-ideologic cu plutonul. Conspectam câteva idei și le prezentam. Nu făceam eu conspecte din alea kilometrice. Chiar am avut și un show pe tema asta la grupa de subofițeri. Unul dintre subofițeri, Amăriuței îl chema, a zis că ce le tot
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
idei și le prezentam. Nu făceam eu conspecte din alea kilometrice. Chiar am avut și un show pe tema asta la grupa de subofițeri. Unul dintre subofițeri, Amăriuței îl chema, a zis că ce le tot prezint eu la învățământ politico-ideologic, că în fiecare discurs erau aceleași probleme. Cineva, probabil dintre colegii lui, l-a turnat. Și aici o paranteză: eu am aflat că pe mine mă pâra mereu muzicantul, subordonatul meu. S.B.: Era trompetist sau ce muzicant era într-o
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]