1,123 matches
-
tabletă de Romulus Rusan intitulată Ceasul electoral e publicată cu o literă care sfidează ochiul cititorului celui mai devotat al acelei rubrici, necum al celui care nu e un fan al autorului ei din ziua de luni. Apropo de ceasul pomenit, la moaștele Sfintei Parascheva s-au înghesuit trei prezidențiabili - Iliescu, Roman și Isărescu. Înghesuială consemnată de mai toate cotidianele centrale, cu diverse accente. Cel mai exact ni s-a părut cel din CURENTUL: Liber cugetătorul Iliescu, pe urmele călugărului Vasile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
plăteau la fisc și, tot important, erau români stabili (despre ei se spunea că sînt din "Vallahi Distriktus") și nu extranei, pripășiți prin comună. Autorul nostru crede că Toader și Ștefan ar fi, de fapt, fie și moștenitorii ereditari ai pomenitei Titiana A Kranki, dacă nu decedată în 1754, își va fi împărțit pămînturile celor doi fii. dl Teodor Tanco, examinînd, atent, cum altfel?, menționarea celor două nume în anii diferiți ai conscripției (pînă prin 1762/1763), le descoperă mereu relativ
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
în rolul de secretar (!) al "Sovietului Unional" (pe toată Uniunea Sovietică - n.n.), al Studenților și Aspiranților Români, aflîndu-se la studii în U.R.S.S., "organism sovietic situat în subordinea Komsomolului" care, la rîndu-i, ținea, firește, și de reputatul KGB. La data pomenită mai marele Komsomolului este un vechi bolșevic, Aleksandr Nikolaevici Șelepin care, între anii 1952-1958, funcționează ca prim-secretar al C.C. al Komsomolului, iar în perioada 1958-1961 ajunge președintele Comitetului Securității Statului (KGB)... Născut în 1918, Șelepin moare după 1981, fără
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
Din dezvoltarea tuturor punctelor de vedere exprimate de atîția cărturari valoroși am dispus de o rețea de observații stimulatoare. Ea mi-a permis să-mi constitui necesara bază pe al cărei temei am sesizat transformarea simbolismului (cel puțin în cazurile pomenite, dar și în alte cîteva nu mai puțin semnificative). Și o dată cu transformarea simbolismului - apariția plină de fantezie, de acuitate antididactică, de civism al sensibilității expresioniste ca o modalitate distinctă de a scoate de la periferia înțelegerii pendularea între suferință și refuzul
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
identitate - Rădeni, împărțit în două de graniță, aflat jumătate în județul Iași și jumătate în Ungheni - sunt ceva mai disipate, mai incerte stilistic. Senzație ce se datorează, poate, și absenței din cuprinsul lor a unor personaje capabile - în tradiția "ficțională" pomenită mai sus - să coaguleze materialul filmelor (iată-l spre exemplu pe Mihai Dolgan, conducatorul formației "Noroc", povestind însuflețit, într-un emoționant - adesea comic - prezent al memoriei afective, despre un nemaivăzut succes muzical - citește "dezgheț temporar": "Dintr-o dată, lumea umblă ca
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
meticuloasă. Montarea scenică a oratoriului "Matthäus Passion" este o probă temerară, arareori desăvârșită. Spectacolul chiar iscusit imaginat ("ochiul care vede" - "urechea care aude"), pe care am avut norocul să-l întâlnesc în drumul meu la Berlin, mi-a amintit de pomenita mai veche împrejurare. Pe de o parte, ambele reprezentări arată cu mijloace diferite și în scopuri diferențiate, că secolul XX a rămas, de la primele instanțe ale judecății estetice lansate curând după 1900, fidel "Reîntoarcerii la Bach". Misiune cultivată cu mereu
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
textului avut în vedere posedă frecvent un caracter familiar-jucăuș. Scriind astfel pînă-n ultimele sale zile de viață, criticul pare fără vîrstă, dedat unui joc �absolut": Volumul e prevăzut și cu o "Bibliografie selectivă" la fel de neconstrîns întocmită, căci dacă e prezent pomenitul Husserl, lipsesc în schimb Jaspers și Heidegger, ultimii meritînd a figura tot atît de îndreptățit ca și Virgil Mazilescu sau Radu G. Țeposu, ambii tencuiți în text cu căpețele de vers sau cu formule oarecare servind ca ingrediente". Exegetul vîrstnic
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
de cenzură pentru că valida promoția textualistă, iar Eugen Simion este înfierat pentru că nu s-a ocupat de textualiști înainte de '89. Astfel se impinge în derizoriu o problemă gravă, aceea a eticii criticului în general. Pentru că oricare ar fi păcatele academicianului pomenit, nu faptul că n-a pariat pe textualism e problema. N-am observat nicăieri în această carte apărută la Editura Pontica în 2000 mențiunea "reeditare". Această tristă surpriză se repetă de prea multe ori în ultimul timp. încercînd să trec
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
mai apărut și anume acum doi ani. O lectură în oglindă arată cum textele despre poeți sînt pur și simplu mutate dintr-o parte în alta. Ceea ce trecea drept simplă și sumară introducere la o selecție de texte în antologia pomenită, devine aici, prin simplă voință tipografică, pretins capitol de istorie literară. Teoria expusă la început nu e de fapt nici ea nouă, decît în primele două pagini și jumătate, restul fiind tot o operație de permutare între elementele aceleiași mulțimi
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
se află în proprietatea unei firme din Petroșani la care prefectul e acționar. * Ocupat să pună capăt scandalului provocat de ministrul Culturii cu încercarea sa de a-l demite pe Lucian Pintilie de la conducerea Studioului de Creație Cinematografică al ministerului pomenit, premierul n-o fi avut timp să-și avertizeze prefectul să se astîmpere sau să-l dea jos din funcție dacă refuză. Fiindcă și acest proiect cultural, ca și proiectul demiterii lui Pintilie riscă să provoace un scandal internațional. * Ministrul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
cu poezia au ceva desuet, enervant, bătrînicios, sînt făcute parcă spre deliciul unei sensibilități literare cu totul demodate. Intertextualitatea e și ea mult exploatată, nu fără farmec, cu o lipsă de gravitate care face textul simpatic - o modă în cenaclul pomenit, e suficient să ne gîndim la Sorin Gherguț, de pildă. Simona Tache nu are umorul nebun al acestuia, dar reușește colaje interesante. Toate poemele sînt impregnate de o acută realitate, o realitate imediată, prezentă prin aspectele ei derizorii, datată cu ajutorul
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
drumul brusc la ușa liftului spunându-mi: - Lăsați-o ușor. Johnny cântă! Pianul se auzea, cred, până în stradă reluând obsedant o temă rebelă care nu se vroia dominată și care își prelungea rezistența până după miezul nopții. Ar mai trebui pomenit aici nea Marin, vecinul de la etajul 4, mecanic de avioane de vânătoare în al doilea război mondial, controlor sever al moralității maestrului cât și mulți alți locuitori de garsoniere din blocul unde Johnny Răducanu își face veacul. " Blocul nou" iată
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
Pare o sintagmă fără sens pentru un marginal. Autorii tineri erau din ce în ce mai greu publicați. Textele apăreau cu foarte mari întîrzieri. între marginalizare forțată și marginalitate asumată ar putea exista o sinonimie. Bodiu proclamă mult prea răspicat (deși enumeră toate nuanțele pomenite aici) subversiunea politică a optzeciștilor. Cel puțin acum, lucrurile nu se mai văd așa de clar. Pe cît de răspicat era protestul (și sînt, slavă domnului, multe texte care să-l confirme), pe atît de problematic era impactul acelor proteste
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
organic, de regat armonios, și blestemată să-și urmeze destinul republican, impus de ruși și de slugile lor dejiste, ceaușiste și... nomina odiosa. Ce dezordine! Lesne explicabilă, dacă - prin adeziunea ignară a populației - urmașii în linie dreaptă ai celor sus pomeniți se simt ca peștii în apa lor. Cu nostalgia dezordinii planificate, în care, la adăpostul patern al liderilor neocomuniști de azi, pescuitorii în aceeași apă smîrcoasă prosperă gras, cu mimarea șmecherească a aderării la valorile de piață ale Occidentului, dar
Ordinea - dezordinea by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16154_a_17479]
-
pictură era aici enorm. N-am practicat. De obicei, sculpturile pictorilor sînt transferuri fidele ale picturii lor. Nu văd cum aș opera acest transfer în cazul tentelor mele plate. O sculptură adosată nu mi-ar surîde. Titlul interviului tău, deja pomenit, sună "În rest: viață liberă și cruntă. Merită s-o trăiești". Îmi asum această bucurie imensă că acum unsprezece ani s-a întîmplat ce s-a întîmplat. Nu mai poate veni nimeni în atelier să-mi spună: pictează așa! nu
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
nivelul cel mai general (fără a coborî așadar în descrierea componentelor sau a performanțelor particulare) mașina e supusă unei evaluări în care se manifestă anumite preferințe lexicale expresive. Opoziția mașină (foarte) bună / (foarte) proastă se exprimă azi, în registrul stilistic pomenit, ca opoziție între mașina adevărată, bengoasă, supărată și cea rablagită (rablă, jaf). Enumerarea e desigur parțială - dar cred că respectă tendințele statistice ale uzului. Inovațiile mai interesante mi se par cele din din sfera aprecierii pozitive. Evident, adevărat nu e
"Mașini supărate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16174_a_17499]
-
tinerețe. O funcție importantă la revista de literatură Luceafărul (acesta ar fi punctul de vedere extraestetic) l-a îndemnat probabil să facă pasul hotărîtor. Și iată că, după cîteva volume de versuri, haiku-uri și altele, elanul cultural al autorului pomenit culminează într-o monografie. Nu e nevoie de simț critic, ci de ceva bun simț, ca să eviți laudele exagerate aduse unui romancier care totuși înseamnă prea puțin în istoria recentă a literaturii noastre. Însă victima Roșioru este complet hipnotizată de
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
alese (1955), apoi Vârstele anului (1957); Dialogul vântului cu marea (1957); Sărbătorile zilnice (1961); Spectacol în aer liber (1961); Să ne facem daruri (1963). În ce măsură aceste volume poartă pecetea epocii în care au fost scrise? Ultimele cinci volume de care pomeniți reprezintă "întoarcerea poetului la uneltele sale". După un ocol de aproximativ opt ani dat mie însămi, cuvintele, metaforele atâta vreme interzise reveneau în forță. " Se dăduse drumul la dragoste" era expresia tragi-comică a perioadei. Desigur, unele sechele se mai pot
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
Italia s-au descurcat parcă mai bine în secolele trecute, țările pe care le pomenește (marele) Yannaras, au avut mai mult de luptat cu sine, între ele, cu lumea înconjurătoare, din afară. Unde nu sunt de acord este că țările pomenite ar fi fost singurele care au avut de suferit, printr-o specificitate a lor. Nu cred că stau astfel lucrurile: altele și alții au avut propria lor specificitate, pe care au năzuit s-o protejeze, sau, dimpotrivă, de care au
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
s-o fi citind?). Și, apoi, Humanitas nu i-a publicat doar pe Eliade, Cioran, Noica, dar și pe cei pe care Tamás însuși îi consideră rara avis ai autocriticii, Boia și Patapievici. Biografia lui Stalin scrisă de Suvarin, și pomenită polemic de Iorgulescu, n-a apărut tot la Humanitas? Ca și atîția dintre corifeii gîndirii liberale, democratice și critice din secolul nostru. Îmi pare rău, dar nu înțeleg această orbire, nici la Tamás, nici la unii din autorii replicilor, care
G.M. Tamás față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16366_a_17691]
-
cînd o distribuție cuprinde, într-o majoritate zdrobitoare, valori actoricești? Cum rareori mai avem șansa să vedem asta, fiecare trăiește, în răstimpuri, din amintiri, din selecția operată de memoria afectivă. Teatrul de Comedie a scos, cu prilejul aniversării mai sus pomenite, un caiețel, modest și total nereprezentativ, care conține, în ordine cronologică, stagiunile și spectacolele din 1961 și pînă astăzi. Un material util care ar fi putut fi, însă, anexa unei monografii serioase, unui document profesionist pe care istoria acestei instituții
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
fie tufiș, fie fire de iarbă, și dacă au viața lor organică, vor avea și puterea de a trăi." A vedea în natura supusă rațiunii un lucru negativ înseamnă, desigur, numai un aspect al chestiunii. Nemulțumirea față de constrângerile mai sus pomenite e însoțită de "dorul de codru" - și, la romantici, de fascinația ruinelor, nu numai pentru că sunt vestigiile unui trecut plin de mister, ci și pentru că reprezintă cea mai bună dovadă că natura își recucerește drepturile. Fără a insista asupra vechii
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
Pavel Șușară N.B. Din acest text a fost publicat un fragment într-unul din numerele mai vechi ale României literare. Cum acel fragment a stîrnit atunci numeroase reacții, reiau acum textul în integralitatea lui, măcar și numai pentru a oferi pomenitelor reacții, fie și tardiv, o justificare mai consistentă. (P.Ș) După propriile-i mărturisiri 1, Camil Ressu provine dintr-o familie macedoneană, originară din regiunea Epirului, care se refugiază la Iași curînd după 1800, din pricina persecuțiilor la care sînt supuși
Camil Ressu, la o nouă privire (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16514_a_17839]
-
evident, munca, dar includ corupția. Modelul cel mai la îndemînă, în cea de-a doua direcție, îl oferă aleșii de toate culorile din ultimul deceniu. Ei toți ar trebui să știe că nu sînt deloc originali. Aceeași anormalitate, mai sus pomenită, conduce la o preferință cel puțin ciudată pentru niște oameni care susțin - verbal - cultul muncii, aceea de a aștepta să ți se dea. Pentru că, nu-i așa, dacă viața este atît de grea astăzi și aici, românii n-au nici o
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
Ultimul episod în această înverșunată confruntare verbală îl reprezintă articolul lui Dan Botta Despre alte încercări de mistificare literară, publicat în a doua parte a volumului său Cazul Blaga, nereluat ulterior nici într-o culegere de scrieri și nici în pomenita antologie Plagiatul la români. El este o lungă ruminație a acelorași argumente, învinuiri și insinuări ineficiente (pare că un rănit își pansează rănile). De aceea nu-l voi rezuma, pentru că m-ar obliga la repetări, ci doar voi selecta câteva
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]