1,123 matches
-
puțini în vremuri mai vechi, din ce în ce mai mulți în vremurile noastre, români sau originari din România, ce au alcătuit astfel comunități cu o prezență din ce în ce mai marcantă în diversele țări din zonă (Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca, Olanda, în afară de cele două țări anglo-saxone pomenite mai înainte). Incontestabil că prezența cea mai numeroasă actuală a românilor în perimetrul nordic este cea din spațiul anglo-saxon și în primul rând din Marea Britanie (nu există date statistice, însă se consideră că acolo s-au stabilit cel puțin 25
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
mulți ani după 1989) a început să mai slăbească prin anii ’70, odată cu revenirea în presă a unor intelectuali, scriitori, jurnaliști de carieră, din trecut, iar fizionomia spirituală a acestora a început să se facă simțită în publicații. La emisiunea pomenită am ascultat câțiva colegi de la „Casa Scînteii”, un publicist comentator la „Scînteia tineretului” și un publicist comentator la „Scînteia”, care în acele timpuri reușeau să practice, totuși o gazetărie de calitate; erau apreciați și citiți, deoarece articolele, anchetele, eseurile lor
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
ia mințile Scuturând întunecimile rele, negre-ale spaimei, În brațele soarelui săgetând păsările amețitoare, Spuneți-mi, este rodiul nebun cel care-n pieptul lucrurilor aripi deschide În pieptul visărilor noastre profunde, este rodiul nebun? Și-acum, Măriile-Voastre, poeți ai Eladei, puțini pomeniți și prea mulți nepomeniți aici, vă poftesc să alegeți și voi cel puțin un vers din cartea mea Toamnă clasică, publicată când aveam 75 de ani. Iar dacă nu-l găsiți, aș fi bucuros să parcurgeți de la un capăt la
Din nou despre poeții greci by Ion Brad [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
chiar sak „soare“ (vezi lista). Ungurii zic rácsap, după noi cf. ainian čup „soare“, ér cf. armean ar „soare“, üt cf. sum. Utu; lovitură e szurás de la sura „soare“. Turcii zic vurmak „a lovi“, unde vur se compară cu vera pomenit s.v. sus (verus, veredus, verna, veru etc.) cf. și vula / *vura în figiană. Pentru engl. hit „a lovi“ propunem abhaz Hayt „soare“, hottu „soare“ (dravid.), hi „soare“ în japoneză. Soarele lovește cu săgețile sale (razele). Engl. smash „a lovi cu
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1431412351.html [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
și pline de semnificații, la îndemână. Crezând că ne-am achitat de „cota de recunoștință” pe care cei de azi i-o datorăm, fie și numai pentru că, numele familiei și viței de neam din care ne tragem noi rucărenii, sunt pomenite (și) datorită râvnei sale dezinteresate !... „Potentații” zilei („mărimi politice locale” și „finanțatorii” propriilor interese) i-au promis subvenționarea editării celor zece volume de manuscrise rucărene, la care lucrase cu migală zeci de ani și care urma să fie locul tuturor
DOI ANI DE LA ETERNITATEA PROFESORULUI GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Doi_ani_de_la_eternitatea_profesorului_gheorghe_parnuta.html [Corola-blog/BlogPost/341736_a_343065]
-
american, în sec. XIX și în Australia. „Cum au ajuns țiganii în Europa? - intervine Dumitru Sinu -. Iată ce am găsit eu în căutările mele: în 1419 - a apărut un cortegiu fabulos de țigani în Boemia, de unde li se trage numele pomenit, apoi în Ungaria și unii dintre ei au continuat drumul spre orașele din nordul Germaniei; aveau niște cai foarte frumoși, dresați; în 1422 - coboară caravane în Italia; italienii i-au botezat zingaris; în 1422 - apar și în Paris, dansau și
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_am_fost_prieteni_o_viata_dar_n_am_stiut_ca_e_tigan_capitolul_xxiv_.html [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
regiune autonomă în care cetățenii vor fi egali”, ca și cum ar ști domnia sa ceva cum că în restul țării nu prea suntem. Sau că nu prea e evidentă această egalitate de vreme ce, nici măcar normele de aplicare ale unei Legi cum e cea pomenită, nu au ajuns să o prevadă. Fapt pentru care m-am gândit că luarea la cunoștință a obligației sale privind Legea respectivă are măcar vreun ecou în documentul despre prezumptiva autonomie care se vede că l-a preocupat într-atâta
POATE SEPARATISMUL GARANTA UNITATEA NOASTRĂ PRIN LIMBĂ? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1411730099.html [Corola-blog/BlogPost/367800_a_369129]
-
timp optim pentru că lutul să nu se întărească, a concurat la limitarea pomelnicului la cele mai importante persoane în viață cel mai probabil comanditarii pomelnicului, și cele mai apropiate rude sau cunoscuți dintre cele decedate, ceilalți care ar fi trebuit pomeniți sunt trecuți într-un cuvânt la și toți . Acesta a fost scris în data sau pentru data de 30 mai 1829, ( de remarcat că 30 mai 1829 a căzut într-o zi de sâmbătă), când ar fi trebuit citit, iar
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_ch_varvara_magdalena_maneanu_1368101725.html [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
care nu-i cunosc pe teme politice din cauză că, la noi, cultura politică este încă în tranziție: între comunism - în care toată lumea tăcea și o cultură politică democratică - în care lumea poate să vorbească liber”. Dar, când se dă acea mult pomenita „spagă”, ea se dă în mod discret, politicos, atunci gestul mârlănesc este exclus din formulă; cel care dă și cel care primește, devin protocolari. Sigur că spiritul critic trebuie să existe, dar, în lipsa unei clarități a situației, cu atât mai
ORDINEA ȘI HAOSUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1476973516.html [Corola-blog/BlogPost/374093_a_375422]
-
IERUSALIM M-am apropiat prea mult de ghetuțele depozitate la Muzeul Yad Vashem mi-e imposibil să mai ridic privirea rămân agățată de detalii, de nume de lumini pâlpâitoare: sunt milioane de Nume (z”l) ca o Niagară Toți trebuie pomeniți, cei arși, gazați...împușcați, masacrați de bestii! există o durere a foamei a foamei... a foamei... unii își înghițeau transpirația în loc de apă ... în drum spre Auschwitz m-am apropiat să număr ghetuțe, cărți ... numai trupurile lipseau, aveau doar un Nume
POEME – ESPRESSO DUBLU LA HAIFA (1) de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/bianca_marcovici_1463023067.html [Corola-blog/BlogPost/366125_a_367454]
-
anume? -Vezi moneda asta de argint? spuse Maydan. E a ta dacă îți aduci aminte ce ai văzut în ziua aceea. -Păi să mă gândesc, se încrunta hangiul. Au fost tot felul de prăpădiți pe aici care nici nu merită pomeniți, dar dacă îmi aduc bine aminte a fost aici un grup de studenți cu profesorul lor și au sărbătorit ceva, cu mult vin și mâncare din belșug. În rest v-am spus...niște prăpădiți și sărăntoci -Erau greci studenții? -Păi
AL CINCELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1447789358.html [Corola-blog/BlogPost/374906_a_376235]
-
Sfântului Apostol Andrei, cel ce ne-a încreștinat, iar pe 1 decembrie este Ziua noastră Națională. Care sunt provocările creștinismului de astăzi și cum acționează Biserica pentru rezolvarea lor? Sunt multe provocările care stau astăzi în fața Bisericii. Cea mai des pomenită este secularizarea, adică o oarecare îndepărtare a oamenilor de preocupările religioase. „Secularizare" vine de la „seculum", de la veacul acesta. Omul este foarte legat de cele trecătoare, de cele pământești, de cele seculare. Omul devine tributar banului, trupului, demnităților. Iată cele trei
Sfântul Andrei. Mitropolitul Clujului, despre PROVOCĂRILE creștinismului de azi by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101621_a_102913]
-
Duminica Rusaliilor, numită și Duminica Pogorârii Duhului Sfânt sau a Cincizecimii. Femeile nu au voie să toarcă În ziua praznicului, femeile nu au voie să tricoteze sau să toarcă, pentru că toți colacii dați de pomană nu vor ajunge la cei pomeniți, și „se întorc" în casa celor care i-au dăruit, spune tradiția. În ziua Moșilor de vară, femeile trebuie să respecte sărbătoarea și să nu se ocupe de treburile casnice. În tradiția populară se spune că femeile care nu respectă
MOȘII DE VARĂ. Ce NU trebuie să faci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101069_a_102361]
-
în: Ediția nr. 1738 din 04 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Duium de timp s-a scurs de-atunci... În Zilele Babei să se fi întâmplat?! Da, cum îți spun, copile! Erai de-o șchioapă. Să fi împlinit în primăvara pomenită patru-cinci ani. Sigur cinci! Mi te lăsaseră de cu seară ai tăi în grijă. Se duceau la oborul de la Novaci. Gândeau să li se lumineze acolo. Tată-tău își dorea grozav un cârlan de un an-doi, cât de scump ar
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443940172.html [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
fost cucerit de români și anexat la provincia Moesia Inferior (Bulgaria răsăriteana de azi), iar în anul 297, în timpul împăratului român Diocletian, a devenit provincie aparte, sub numele de Scythia Minor (Sciția Mică). Anexarea acestui teritoriu - inclusiv a cetăților grecești pomenite mai sus -, în cultură și formele de viață grecești și apoi române, a oferit condiții prielnice pentru predică Sfanțului Apostol Andrei. Așa cum arătăm mai sus, tradiția despre predică să în Sciția apare în câteva lucrări scrise în primele veacuri creștine
30 noiembrie – Ziua Sfântului Andrei by http://uzp.org.ro/30-noiembrie-ziua-sfantului-andrei/ [Corola-blog/BlogPost/93341_a_94633]
-
guri. Ce zici?! Hai să mâncăm! Mâi peste noapte aci, am o coșarcă nouă ce n-a ocrotit încă animale. Dormi acolo! În zori eu prind găina, tu o tai și, pe-aci ți-e drumul! Nădejde, râmnind la masa pomenită, căzu la-nvoială. Fata o luă înainte pe drumeag. El o urmă, uitând de greul raclei. Pesemne ața mă trage! frământă-n minte la iuțeală. Nu-nțelese nici el rostul gândului, dar îl slobozi fără să mai chinuie ăl cap
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1444544241.html [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
era. N-avea-mprejmuire. Zidurile cernite păreau ca date cu cenușă, ferestruicile, fără sticle... Și tot așa... Ce-nseamnă casa fără om! Lipsește mâna de bărbat! rumegă în cap firoscos. De, nu era el cruce de voinic?! În coasta casei află coșarca pomenită, adevărată vedenie de basm! Înaltă cât statul de om, acoperită cu țiglă roșie, spoită în alb strălucitor. Avea doar o ușiță dată cu galben ca de-alămâie și-o clanță ca un globuleț de sticlă. Un chenar din flori de
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1444544241.html [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
ce, nu-ți amintești când toată grupa noastră a picat la Poalelungi, excepție făcând... Dau afirmativ din cap. De fapt e o falsă aprobare... Noi două eram în serii și grupe diferite, iar Gramatica Istorică n-o făcuse cu despotul pomenit, ci cu altcineva... Și, preluând inițiativa, încetinesc să văd ce intenții are prietena. Ca și când ne-am fi înțeles, o face la dreapta și, dându-mi tinerește un puternic umăr, mă direcționează către parcul alăturat. E aprilie, deplină primăvară și o
PIAZA REA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1492925311.html [Corola-blog/BlogPost/368625_a_369954]
-
ale lui Martie, în zilele Babei, am voie să mă joc cu soarele, vântul, ploaia, zăpada, cu viața și moartea oamenilor... Cine-i curajos ca tine ajunge să capete ce crede că i se cuvine... Cum astăzi începe numărătoarea zilelor pomenite, iată urmarea. Deschide ochii! se auzi porunca vie. Cu mintea eliberată de teamă, la fel ca în clipa în care își luase avânt de pe marginea prăpastiei, se supuse îndemnului. Deschise la timp ochii pentru a vedea fantastica explozie a unui
ZILELE BABEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1425234462.html [Corola-blog/BlogPost/373016_a_374345]
-
mai important dintre soroacele de pomenire a morților, se calculează totdeauna de la moartea celui credincios. În principiu este bine ca soroacele de pomenire a celor răposați să le săvârșim exact în ziua în care ele se împlinesc, de la moartea celui pomenit. În situații speciale, deosebite sau dacă familia dorește să facă pomenirea cu mâncare de dulce, iar sorocul cade în post, sau probleme de familie ori sociale ne obligă sa nu putem săvârși pomenirea exact în ziua în care cade, atunci
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830408.html [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
ale noastre măsura./ Izvorul ești și ținta a tot ce cânt -/ Iar dacă vreodat-aș grăi vreun cuvânt/ Cum nu-ți glăsuiește scriptura,/ Ai fulgere-n cer, tu cel mare și sfânt,/ Și-nchide-mi cu fulgerul gura!"(George Coșbuc, Poetul). Pomenita mediere a poetului Coșbuc, pornind de aici, poate fi percepută în mai multe planuri, mijlocind între mitic și modern, între veacurile culturale de la începuturile istoriei omenești și cele prezente. Pe lângă această cunoaștere coșbuciană, la Blaga găsim tot o cunoaștere dar
FENOMENUL HIPERIONIC LA G.COŞBUC ŞI BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Fenomenul_hiperionic_la_g_cosbuc_si_blaga.html [Corola-blog/BlogPost/371202_a_372531]
-
Ein-Hod, orașul artiștilor pe care îl fondase, toți ceilalți sunt ignorați și uitați și în România dar și în Israel. Guvernul comunist la putere până la revoluția din 1989, ține în secret avangardele, numele artiștilor noștri dispar din nomenclatura celor studiați, pomeniți sau agreați. Așa se face că în România postbelică „Avangardele” nu sunt cercetate, iar prezervarea tezaurului cultural trece în mâna unor persoane private. În schimb, în Franța, Gherasim Luca, Benjamin Fondane, Victor Brauner etc se bucură de faimă și munca
PROBLEMA AVANGARDELOR de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1495076585.html [Corola-blog/BlogPost/376105_a_377434]
-
Acasă > Cultural > Spiritual > IOAN EVCRATA - LIVADĂ DUHOVNICEASCA (10) Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 996 din 22 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului CAPITOLUL 28 FAPTĂ MINUNATĂ A LUI AVVA IULIAN STÂLPNICUL Avva Chiril, ucenicul mai sus pomenitului avva Iulian Stâlpnicul, ne povestea următoarele: Auzind de viață și de faptele minunate ale lui avva Iulian, m-am dus împreună cu tatăl meu și cu fratele meu la el. Eu, povestește avva Chiril, zăceam de o boală de nevindecat. Nici un
LIVADA DUHOVNICEASCA (10) de ION UNTARU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1379823062.html [Corola-blog/BlogPost/360922_a_362251]
-
și altor vecini tot așa, acum toți mă ocolesc strategic.Deunăzi i-am auzit șușotind :ce i-a sărit lui nea ?.. -Ei, i-a plecat cu lerui, ler! De fapt, această aură de dilimache îmi convine. Mă scutește de refrenele pomenite. Deși...acestea, mereu se adeveresc și mă obligă să îndur cu stoicism tot ce ne-au clocit...”ăștia”. Iar fixația cu femeile noastre îmi scapără scenarii monstruoase: Văd flăcăii noștrii încropind cete de fecioare pe care le haiducesc prin toată
FRAGMENT 1 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1411934619.html [Corola-blog/BlogPost/353097_a_354426]
-
academicianului de profesorul Vasilică, actualul edil al ipătenilor fiind cel care transpune cu claritate în viață cuvintele cunoștiință și conștiință. Sigur, n-au fost uitați toți cei care au plecat din lumea cu dor în lumea fără dor, cel mai pomenit fiind academicianul Hăulică, bunul său prieten, care avea un mănunchi de calități, de aceea a îndemnat asistența ’’să faceți ceva pentru a rămâne’’. La fel de înflăcărate au fost cuvintele colaboratorului său de peste două decenii, academicianul Constantin Gh. Marinescu, care n-a
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Academicianul_ioan_haulica_omagiat_la_el_acasa_in_comuna_ieseana_ipatele.html [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]