376 matches
-
suplinitor în București, la liceele „Sf. Sava” și „Gh. Lazăr”, apoi ca profesor titular de limba și literatura germană la Seminarul Central și la Seminarul Nifon. Elev fiind, debutase în 1893, la „Gazeta de Transilvania”, cu articolul Codrul în poezia poporală română. Cooptat în 1905 de N. Iorga ca redactor la „Sămănătorul”, devine sufletul revistei, a cărei viață încearcă să o prelungească după demisia, în anul următor, a istoricului. Din 1908 devine și redactor al cotidianului „Minerva”, alături de Ioan Slavici. În
SCURTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
la curentul mitologizant latinist. Considerând literatura, în general, și folclorul, în special, drept cea mai fidelă oglindă a unei națiuni, el studiază multiplele aspecte pe care le poate revela cunoașterea creației populare (Însemnătatea literaturii române tradiționale, Românul în poezia sa poporală). Artă, însă în primul rând document, literatura populară dezvăluie fapte istorice, mitologice, lingvistice și, mai ales, viața spirituală. Psihologia unui popor fiind văzută ca obiectiv major al folcloristicii, S. întreprinde o largă descriere a caracterului românesc, așa cum transpare el din
SILASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289668_a_290997]
-
modest dascăl de țară, lipsit de talent, dar aspirând spre gloria literară. SCRIERI: Tei legănat, Sibiu, 1885; Vlad și Catrina, Sibiu, 1885. Culegeri: Din bătrâni. Gâcituri, întrebări și răspunsuri, frământări de limbă, Sibiu, 1885; Ardeleanu glumeț sau 101 de anecdote poporale, Sibiu, 1889; Folclor din Țara Moților, îngr. Ioan Felea și Mircea Popa, pref. Mircea Popa, postfață Romulus Felea, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: I. Bratu, Grigorie Sima al lui Ioan, LU, 1908, 1-2; Alexandru Ciura, Foiletoane, Beiuș, 1912, 75-79; Ion Breazu
SIMA AL LUI ION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289673_a_291002]
-
pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (Astra); din 1881 revista se mută la Sibiu. Cu unele întreruperi (în 1879, când este sistată, în 1880-1881 și în 1907-1908, când este înlocuită cu „Analele Asociațiunii” sau suplinită de „Țara noastră”, „revistă poporală” sub direcția lui Octavian Goga) și cu unele intermitențe, T. a apărut până în martie-aprilie 1945, fiind publicația cu cea mai îndelungată prezență. Redactori erau secretarii Astrei: George Barițiu (1867-1889), I. Popescu (1890-1891), Zaharia Boiu (1892-1895), C. Diaconovici (1896-1903). După 1903
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
revistei în domeniul cunoașterii și valorificării patrimoniului popular, considerat „un bun criteriu al vieții noastre naționale”. Poporul român în poezia sa, studiul lui Iosif Vulcan din 1869 descria folclorul ca depozitar al istoriei. Grigore Silași publică Românul în poezia sa poporală (1876), încercare de mitologie etnică, și Însemnătatea literaturii române tradiționale (1875), pledoarie pentru cercetarea ei ca expresie a spiritualității românești. Arhaitatea și originalitatea tradiției vorbesc despre vechimea și caracterul poporului (Din datinile vechi ale Transilvaniei, 1868). G. Barițiu reproduce balade
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
locuite de români, precum și un sistem de comunicare directă cu cititorii, prin intermediul scrisorilor adresate redacției. S-a editat, urmărindu-se în primul rând acțiunea propagandistică și de culturalizare, dar fără să se piardă din vedere aspectul financiar, și o „Bibliotecă poporală”, alcătuită din broșuri (patruzeci și șase în 1884-1887 și în 1890) în care se republicau scrierile literare tipărite mai întâi în foiletonul ziarului. T. a mai scos, așa cum făceau și gazetele de peste munți, un calendar („Calendarul poporului”), mai multe suplimente
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
arhivistic la biblioteca acestei instituții. Stăpânit de sentimentul datoriei față de lumea din care provenea, T. a început prin a publica lucrări pe care le considera utile oamenilor de la sate, precum A fost odată... (1911), o culegere de „povești și cântece poporale”, și Frunză verde... (1914), „cântece poporale din Bucovina”, dar și broșuri cu traduceri religioase. Moralizator se vrea și primul său volum de proză scurtă, Chipuri, apărut în 1912. Subiectele au în atenție destine nefericite, dar narațiunile sunt prea modeste ca
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
de sentimentul datoriei față de lumea din care provenea, T. a început prin a publica lucrări pe care le considera utile oamenilor de la sate, precum A fost odată... (1911), o culegere de „povești și cântece poporale”, și Frunză verde... (1914), „cântece poporale din Bucovina”, dar și broșuri cu traduceri religioase. Moralizator se vrea și primul său volum de proză scurtă, Chipuri, apărut în 1912. Subiectele au în atenție destine nefericite, dar narațiunile sunt prea modeste ca expresie literară. Convins de rostul moralei
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
Doina Rizea, pref. Nicolae C. Georgescu, București, 2002. Ediții: A fost odată..., Cluj, 1911; Frunză verde..., Solca, 1914; Studii și documente literare, vol. I, București, 1931 (în colaborare cu Gh. Cardaș), vol. II-XIII, București, 1932-1946; Frunză verde. Cântece și basme poporale din Bucovina, îngr. și introd. Ion Filipciuc, Câmpulung Moldovenesc, 2003. Traduceri: Friedrich Hebbel, Maria Magdalena, Cluj, 1909; Platon, Apologia lui Socrates, Cluj, 1910; Matthias Friedwagner, Mihail Sadoveanu, Cluj, 1913; Franz Grillparzer, Străbuna, Solca, 1914; Ludwig Anzengruber, Porunca a patra, București
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
jud. Teleorman, Craiova, 1910, 7-63; S. Fl. Marian, Hore și chiuituri din Bucovina, București, 1910, 30-174; Ovid Densusianu, Graiul din Țara Hațegului, București, 1915, 91-227; Ion Pop-Reteganul, 1000 doine, strigături și chiuituri ce se obișnuiesc la jocurile și petrecerile noastre poporale, ed. 4, Brașov, 1923; Ion Bârlea, Balade, colinde și bocete din Maramureș, București, 1924; Ion Bârlea, Literatură populară din Maramureș, II, îngr. Iordan Datcu, pref. Mihai Pop, București, 1968, 259-332; G. F. Ciaușanu, G. Fira, C. M. Popescu, Culegere de folclor
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
al ideii circulației și a contaminării unor motive folclorice în aria universală. Cu o informație temeinică și cu o bogată activitate de culegător, a formulat și principii cu privire la metoda de adunare și publicare a folclorului: Programa pentru adunarea materialului literaturii poporale și Despre modul de a aduna materialul literaturii populare. Cerea redarea exactă a versurilor, iar în privința prozei folclorice recomanda păstrarea nealterată a fondului, recunoscând că fiecare povestitor creează o nouă variantă. Intenționând să alcătuiască un corpus de folclor, ca oglindă
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
Boiu, Sibiu, 1895; Bocete adecă Cântări la morți, Gherla, 1897; Opșaguri cât cioplite, cât pilite și la lume împărțite, Gherla, 1897; Pintea Viteazul. Tradiții, legende și schițe istorice, Brașov, [1898]; Românul în sat și la oaste aprețiat din cântecele lui poporale, Gherla, 1899; 125 chiuituri de care strigă feciorii în joc, Gherla, f.a.; Poezii poporale. Cântece bătrânești, Sibiu, 1900; Zidirea lumei. Adam și Eva. Originea sfintei cruci și cele 12 Vineri după tradiții poporale și manuscrise vechi, Gherla, 1901; De la moară
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
pilite și la lume împărțite, Gherla, 1897; Pintea Viteazul. Tradiții, legende și schițe istorice, Brașov, [1898]; Românul în sat și la oaste aprețiat din cântecele lui poporale, Gherla, 1899; 125 chiuituri de care strigă feciorii în joc, Gherla, f.a.; Poezii poporale. Cântece bătrânești, Sibiu, 1900; Zidirea lumei. Adam și Eva. Originea sfintei cruci și cele 12 Vineri după tradiții poporale și manuscrise vechi, Gherla, 1901; De la moară. Povești și snoave, I-II, Budapesta, 1903; Povestiri din viața țăranilor, I-II Sibiu
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
și la oaste aprețiat din cântecele lui poporale, Gherla, 1899; 125 chiuituri de care strigă feciorii în joc, Gherla, f.a.; Poezii poporale. Cântece bătrânești, Sibiu, 1900; Zidirea lumei. Adam și Eva. Originea sfintei cruci și cele 12 Vineri după tradiții poporale și manuscrise vechi, Gherla, 1901; De la moară. Povești și snoave, I-II, Budapesta, 1903; Povestiri din viața țăranilor, I-II Sibiu, 1911-1913; 1000 doine, strigături și chiuituri ce se obișnuiesc la jocurile și petrecerile noastre poporale, ed. 4, Brașov, 1923
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
12 Vineri după tradiții poporale și manuscrise vechi, Gherla, 1901; De la moară. Povești și snoave, I-II, Budapesta, 1903; Povestiri din viața țăranilor, I-II Sibiu, 1911-1913; 1000 doine, strigături și chiuituri ce se obișnuiesc la jocurile și petrecerile noastre poporale, ed. 4, Brașov, 1923; Din Țara Hațegului. Povestiri, Sibiu, 1930; Munți, animale și pământ, Sibiu, 1935; Legende, povestiri și obiceiuri românești, îngr. și pref. Vasile Netea, București, 1943; Crâncu, vânătorul codrului, București, [1963]; Crăiasa zânelor. Povești ardelenești, îngr. și pref.
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
realităților românești. Apariția p. este marcată și de unele tendințe ale experienței politice și literare de la noi, începând cu epoca de la 1848 și prelungite în viața publicistică și literară a ultimei părți a veacului al XIX-lea, în care termenii „poporal”, „poporan”, „popular”, utilizați în diverse accepții, cunosc o mare utilizare. P. continuă și principiile tendenționismului în artă preluate de la „Contemporanul”, militând pentru asigurarea specificului național și respingând ideea de gratuitate, „arta pentru artă”. Se pleacă de la premisa că arta exprimă
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
Sylva. Din 1893 a scos „Deșteptarea”, gazetă destinată satului. În primii ani o redacta, aproape în întregime, singur: articolele aveau caracter instructiv (istorie, agricultură, economie), educativ și literar. După 1900, independent de voința inițiatorului ei, „Deșteptarea” a devenit ziarul Partidului Poporal Național. M. a fost membru în Societatea pentru cultura și literatura română în Bucovina. După Culturhistorische und ethnographische Skizzen über die Rumänen der Bukowina (1891), o culegere alcătuită din materialele apărute în „Rumänische Revue”, a lăsat o istorie foarte documentată
MORARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288244_a_289573]
-
pentru înnoirea literaturii și a modului de receptare a operei literare sau difuzând opinii și informații despre evenimentele culturale curente, despre cărți și reviste. O acțiune complementară a fost și aceea de îngrijire a colecției „Biblioteca românească” a Editurii Librăria Poporală din Turda, în cadrul căreia a alcătuit broșura de popularizare Avram Iancu (1924). Fără a fi un intelectual de anvergură sau un teoretician apt să introducă o direcție în artă, a avut acele calități umane pentru a polariza principalele energii ale
MURASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
și câteva localizări (Satul cu comorile, Geloșii, Pomul de Crăciun). SCRIERI: Ciprian Porumbescu, compozitor român, f.l., [1883]; Satul cu comorile, Brașov, 1884; Geloșii, Brașov, 1905; Ilie Marin, București, 1905; Pomul de Crăciun, Brașov, 1906; Povestiri, I, Sibiu, 1912. Culegeri: Poezii poporale, în Gh. Preda, Nicolae Petra-Petrescu (Moșul), Sibiu, 1926. Traduceri: A.W. Grube, Biografii romane, Sibiu, 1876; Clémence Robert, Mandrin, căpitanul bandiților, Sibiu, 1877; Carol Horn, În munți, Sibiu, 1879; Friedrich Schiller, Nepotul ca unchi, Sibiu, 1880; [Lev Tolstoi], Povestiri alese
PETRA-PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288771_a_290100]
-
diverse funcții de conducere la Astra: secretar literar, redactor și redactor-șef al revistei „Transilvania” (din 1923), redactor al calendarelor Astrei („Amicul poporului”, 1924-1933, „Calendarul săteanului”, 1924-1933, „Calendarul Astra”, 1925-1928, 1930-1936, „Calendarul Daciei Traiane”), redactor al colecției de literatură „Biblioteca poporală a Asociațiunii”. În noiembrie 1941, silit de asaltul tot mai insistent al bolii, renunță la îndatoririle și responsabilitățile pe care le avea. P.-P. publică în 1908 o broșură, Probleme teatrale, urmată de alte cărți în care discută, fără pretenții
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
în primul rând din surse germane, menirea educativă a teatrului: Publicul nostru și teatrul (1911), Teatrul de vară (1911), Este mișcarea noastră teatrală un lux? (1912), Teatrul la țară (1914). Un poem, Faust și aviatorul (1921), câteva drame și comedii „poporale” precum În seara de Crăciun (1921), Gogu (1922), Între două focuri (1923), culegerile de versuri Pentru cei mici și buni (1919), Poezii (1938) sau de proză, cum sunt Pe pământ udat de sânge și alte schițe (1924), „Meșterul Nicu” (1926
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
lui N. Petra-Petrescu), Petre Olariu, Radu Mărgean sau Radu Paltin. Textele teatrale compuse de P.-P., utile în vremea când au fost publicate și probabil jucate de actorii amatori din Transilvania, și-au pierdut cu timpul și prospețimea, și interesul. „Poporale” ca intenție, adică adresându-se mai puțin celor cu știință de carte și mai mult oamenilor de la sate, În seara de Crăciun sau Între două focuri sunt, de fapt, comedii ocazionale, fără alte merite în afara unor vagi note de umor
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
baladele românești despre Novăcești se întâlnesc mai rar, chiar în Banat, zona lor de maximă frecvență în trecut, deseori fiind contaminate cu alte motive. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866, 77-81, 144-147, 149-151; Simion Fl. Marian, Poezii poporale române, Cernăuți, 1873, 71-85, 142-150, 171-180; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884, 57-78; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 614-615; Dimitrie Vulpian, Poezia populară pusă în muzică, București, 1886, 56-57, 78-79, 85-86; I. G. Bibicescu, Poezii populare
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
Trandafiri și viorele, Gherla, 1884, 57-78; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 614-615; Dimitrie Vulpian, Poezia populară pusă în muzică, București, 1886, 56-57, 78-79, 85-86; I. G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893, 284-317; Gh. Cătană, Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895, 108-114, 124-134; C. Rădulescu-Codin, Din Muscel. Cântece poporane, I, București, 1896, 263-267; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899, 13-22; Avram Corcea, Balade poporale, Caransebeș, 1899, 81-118, 125-131; Gr. G. Tocilescu
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
Transilvania, București, 1893, 284-317; Gh. Cătană, Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895, 108-114, 124-134; C. Rădulescu-Codin, Din Muscel. Cântece poporane, I, București, 1896, 263-267; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899, 13-22; Avram Corcea, Balade poporale, Caransebeș, 1899, 81-118, 125-131; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, București, 1900, vol. I, partea I, 106, 261, partea II, 733-734, 1238-1240; Enea Hodoș, Poezii poporale din Banat, vol. II: Balade, Sibiu, 1906, 100-138; Iosif Popovici, Poezii populare române, vol. I
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]