377 matches
-
imprimat în memoria colectivă, timpul a deteriorat-o, așa că tot poeților le revine nobila misiune să-i dea glas în modernitate, restaurînd-o sub semnul inspirației. Istoria devine cîntec și știință ezoterică. În asemenea manieră începe și Alecu Russo articolul Poezia poporală: „Datinile, poveștile, muzica și poezia sunt arhivele popoarelor. Cu ele se poate oricînd reconstitui trecutul întunecat”. Cum „arhiva” există, transmisă mistic peste veacuri, în forme mai mult sau mai puțin coerente, nu rămîne decît să fie „cercetată” de către oameni inspirați
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Transylvanie” (editată în 1934 și condusă de Silviu Dragomir și D. D. Roșca), „Foaia poporului” (1943-1947), analele A. fiind editate din 1880, inițial separat și apoi incluse în „Transilvania”. A patronat de asemenea o editură unde, în colecții precum „Biblioteca poporală a Asociațiunii” sau „Biblioteca tineretului”, au apărut mai cu seamă scrieri literare destinate cititorilor de la sate (V. Alecsandri, P. Ispirescu, I. Creangă, I. Pop-Reteganul, P. Dulfu, G. Coșbuc, I. Slavici, O. Goga, I. Agârbiceanu), biografii pilduitoare, monografii istorice, broșuri de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285478_a_286807]
-
viața culturală din București, V. reia, îndeosebi din „Românul”, articole de istorie ale lui A. D. Xenopol (Teoria lui Rösler) și Gr. G. Tocilescu (Dacia sub romani), rezumatele conferințelor lui B. P. Hasdeu sau studiul lui G. I. Ionnescu-Gion intitulat Poezia poporală. În continuarea acestor preocupări se înscriu articolele despre istoria romanilor ale lui At. M. Marienescu și capitolul Datinile de la nuntă la romanii vechi, din volumul Cultul păgân și creștin al aceluiași autor. Un lung studiu despre ortografie, rezumând discuțiile din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290562_a_291891]
-
la curentul mitologizant latinist. Considerând literatura, în general, și folclorul, în special, drept cea mai fidelă oglindă a unei națiuni, el studiază multiplele aspecte pe care le poate revela cunoașterea creației populare (Însemnătatea literaturii române tradiționale, Românul în poezia sa poporală). Artă, însă în primul rând document, literatura populară dezvăluie fapte istorice, mitologice, lingvistice și, mai ales, viața spirituală. Psihologia unui popor fiind văzută ca obiectiv major al folcloristicii, S. întreprinde o largă descriere a caracterului românesc, așa cum transpare el din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289668_a_290997]
-
mai importantă dintre ele este Bogița, culeasă din comuna Telciu, prima variantă transilvăneană a tipului universal „Lenore”, prelucrată apoi de G. Coșbuc în Blestem de mamă. Cel de al doilea volum al Muzei someșene, cu subtitlul Doine, hore și satire poporale române din jurul Năsăudului, nesistematizat și lipsit de numele informatorilor și localităților de proveniență, vădind și unele „aranjamente” ale lui B., contribuie totuși la mai buna cunoaștere a liricii populare năsăudene, fiind totodată un remarcabil document al folcloristicii transilvănene de la sfârșitul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
informatorilor și localităților de proveniență, vădind și unele „aranjamente” ale lui B., contribuie totuși la mai buna cunoaștere a liricii populare năsăudene, fiind totodată un remarcabil document al folcloristicii transilvănene de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Culegeri: Muza someșană. Poezii poporale române din jurul Năsăudului, vol. I: Balade, Gherla, 1892, vol. II: Doine, hore și satire poporale române din jurul Năsăudului, Arad, 1901. Repere bibliografice: I. Calomfirescu [Aron Densușianu], Iuliu Bugnariu, „Muza someșană”, „Revista critică literară”, 1895, 2; Ilarie Chendi, „Muza someșană” 1901
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
mai buna cunoaștere a liricii populare năsăudene, fiind totodată un remarcabil document al folcloristicii transilvănene de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Culegeri: Muza someșană. Poezii poporale române din jurul Năsăudului, vol. I: Balade, Gherla, 1892, vol. II: Doine, hore și satire poporale române din jurul Năsăudului, Arad, 1901. Repere bibliografice: I. Calomfirescu [Aron Densușianu], Iuliu Bugnariu, „Muza someșană”, „Revista critică literară”, 1895, 2; Ilarie Chendi, „Muza someșană” 1901, „Curierul literar”, 1901, 1; Bârlea, Ist. folc., 299-300; Iordan Datcu, Iuliu Bugnariu a tipărit și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
Din societăți”, unde se discută activitatea diverselor societăți culturale românești din Banat. O caracteristică a articolelor, notelor și comentariilor este prezența discretă, din cauza rigorilor cenzurii, a elementului național. În F.de d. o atenție deosebită e acordată folclorului. Articolul Literatura poporală (1894) poate fi considerat semnificativ pentru poziția redacției. Cunoscându-și folclorul, românii își pot cunoaște mai bine limba, datinile, obiceiurile, întreaga fizionomie spirituală. Acesta poate deveni astfel un instrument de acțiune politică, slujind la realizarea unității naționale. Literatura populară trebuie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287038_a_288367]
-
mai bine limba, datinile, obiceiurile, întreaga fizionomie spirituală. Acesta poate deveni astfel un instrument de acțiune politică, slujind la realizarea unității naționale. Literatura populară trebuie culeasă așa cum circulă în popor, pentru a i se conserva originalitatea. Sub titlul general Poezii poporale din Ardeal se tipăresc cântece de cătănie, balade, doine, colinde, ghicitori, anecdote versificate, basme și povești culese de I. Pop-Reteganul, George Catană, Laurențiu Ciorbea, C. Giurgescu, Iulian Puteciu, Iuliu Tuducescu, I. Roșu al lui Marcu, N. Demenescu, Elena Georgescu. Cei mai mulți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287038_a_288367]
-
două mii de ani de încălcări și suferinți nu au putut distruge, în timpuri de întuneric și de barbarie, fără îndoială că nu este menit a pieri în acele de lumină și de civilizație în care trăim. Zămislit dintr-o greșeală, poporal român a îndreptat-o prin puternica sa natură, și ceea ce era pentru Romani o poticnire va deveni pentru orientul Europei un izvor de ordine și de propășire. Nu suntem doar noi în zadar de viță romană ! Înainte de a pleca din
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
realităților românești. Apariția p. este marcată și de unele tendințe ale experienței politice și literare de la noi, începând cu epoca de la 1848 și prelungite în viața publicistică și literară a ultimei părți a veacului al XIX-lea, în care termenii „poporal”, „poporan”, „popular”, utilizați în diverse accepții, cunosc o mare utilizare. P. continuă și principiile tendenționismului în artă preluate de la „Contemporanul”, militând pentru asigurarea specificului național și respingând ideea de gratuitate, „arta pentru artă”. Se pleacă de la premisa că arta exprimă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
actualul ministru al afacerilor străine, domnul Titu Maiorescu, vreme de 2 luni de zile la București și acolo am făcut între alte cunoștințe și pe cea a culegătorului tipograf Petre Ispirescu. Cei care cunosc modestele încercări ale mele cu privire la limba poporală română, pricep de ce puneam un preț atât de mare, să mă împrietenesc cu bărbatul acesta, meșter iscusit în ce privește limba adevărată a poporului din Muntenia. Știam că la Iași trăia atunci Ion Creangă, pe care și cu tot dreptul, îl socoteam
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
schimbă toate se atinge și de credințele și obiceiurile strămoșești și le modifică necontenit, deci avem datoria sfântă să conservăm cele ce ne-au mai rămas neschimonosite”. După Doine din Bucovina (1878), Doine și hore din Bucovina (1879) și Poezii poporale adunate în comuna Bilca (1881), apărute în reviste, publică monografia localității în care își desfășura activitatea de mai multă vreme, Comuna Straja și locuitorii ei (1897). Pe lângă capitolele privind istoria, situația localității, originea și caracterul locuitorilor, locuința, portul, ocupația și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286678_a_288007]
-
gospodărie, sunt înfățișate datinile la naștere, nuntă și înmormântare, precum și alte credințe populare. Capitolele XIII-XV cuprind 54 de strigături, 11 bocete și 4 satire la adresa țiganilor. În volumul miscelaneu Din scrierile lui Dimitrie Dan (1902), interesează cu deosebire capitolele Tradițiuni poporale, Legende, Sărbătorile săptămânale ale românului, Documente istorice (în care este inclusă și O urare de Anul Nou). D. consacră, ca și Raimund Frederic Kaindl (la care accentul principal cade pe grupul etnic german), studii grupurilor minoritare din Bucovina: Țiganii din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286678_a_288007]
-
4. 1849. Când folclorul românesc se citea la Paris Două texte scrise la scurtă vreme unul față de celălalt ne arată natura mutației care a trebuit să se petreacă pentru ca folclorul să fie asimilat literaturii în noua cultură: Alecu Russo, "Poezia poporală", redactat în jurul lui 1846, dar publicat numai în 1868 și Vasile Alecsandri, "Poezia populară a românilor", publicat în 1849 și reluat ulterior sub titlul "Românii și poezia lor". Numai trei ani le despart. Textele au fost scrise pe baza aceluiași
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la ansamblul de trăsături de comportament și de atitudini pe care poporul român le poate oferi umanității. Folclorul e necesar doar pentru cunoașterea realităților locale ale unei culturi marginale: La notițiele prețioase despre relațile (referințele) noastre politice și comerțiale, poezia poporală mai adaogă o largă prescriere de starea morală, de obiceiurile vieței intime și de organizarea soțială a Principatelor; prin urmare poezia poporală trebuie să fie obiectul studiilor noastre serioase, dacă vrem să aflăm cine am fost și cine suntem 34
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cunoașterea realităților locale ale unei culturi marginale: La notițiele prețioase despre relațile (referințele) noastre politice și comerțiale, poezia poporală mai adaogă o largă prescriere de starea morală, de obiceiurile vieței intime și de organizarea soțială a Principatelor; prin urmare poezia poporală trebuie să fie obiectul studiilor noastre serioase, dacă vrem să aflăm cine am fost și cine suntem 34. Chiar și atunci când Russo proiectează o ficțiune a "străinului", scenariul pe care îl prevede e limitat la un interes etnografic: "Îmi închipuiesc
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
deși el însuși se recomandă destul ochilor prin frumusețile sale. Nu pot să-ți trimit vre o baladă mai însemnată, fără a o întovărăși de câteva rânduri pline de entuziasm pentru dânsa. Ce să fac? M-am înamorat de poezia poporală ca de o copilă din Carpați, tânără, mândră, nevinovată și așa de frumoasă că, după cum zice vorba românească, pe soare ai putea căta, iar pe dânsa, ba! Iată dar că, desvălind astăzi la lumina soarelui comoara nesfârșită a poeziei românești
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un loc comun. O găsim în introducerea unei culegeri de folclor din 1859, ...asertațiunile traducătorilor străini care se exprimă foarte favorabil pentru spiritul poetic și limba dulce a poporului român [...] demonstră din destul cât de interesante și plăcute sunt cântecele poporale ale noastre, câtă materie demnă de studiat și respectat întind cetitoriului [...]. Și atunci dară când străinii se interesează așa tare de poezia noastră poporală - să fim noi cu nepăsare către ea?45. sau la Alecsandri, în "Melodiile românești": "În Franția
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și limba dulce a poporului român [...] demonstră din destul cât de interesante și plăcute sunt cântecele poporale ale noastre, câtă materie demnă de studiat și respectat întind cetitoriului [...]. Și atunci dară când străinii se interesează așa tare de poezia noastră poporală - să fim noi cu nepăsare către ea?45. sau la Alecsandri, în "Melodiile românești": "În Franția, Germania și Anglia, poeziile noastre poporale, traduse și tipărite, au produs o mare plăcere și au recomandat cât se poate de mult geniul poetic
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de studiat și respectat întind cetitoriului [...]. Și atunci dară când străinii se interesează așa tare de poezia noastră poporală - să fim noi cu nepăsare către ea?45. sau la Alecsandri, în "Melodiile românești": "În Franția, Germania și Anglia, poeziile noastre poporale, traduse și tipărite, au produs o mare plăcere și au recomandat cât se poate de mult geniul poetic al românilor"46, precum și în multe alte contexte. Ceea ce mi se pare important e să înțelegem în ce a constat intervenția acestei
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sunt multe prelucrări după rețete folclorice, nu neapărat românești. Găsim mai multe "legende" (Dragoș, Visul lui Petru Rareș, Biserica risipită), o "doină", o "horă" (Hora Unirei), un "cântic de lume", dar și un "cântic arăpesc" (El R'baa), un "cântic poporal spaniol" (Seguidilă), o "legendă din Munții Apenini" (Muntele de foc) etc. Alecsandri practică un soi de exerciții de virtuozitate, imitând diverse genuri folclorice din tradițiile locale sau din cele internaționale. În acest context, mărgăritărelele sunt o descriere de formă, cam
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
login.php. Maiorescu, Titu, Poezia rumână. Cercetare critică urmată de o alegere de poezii, Edițiunea și Imprimeria Societății Junimea, Iași, 1867. Maiorescu, Titu, Opere, I-II, ediție îngrijită de Georgeta Rădulescu-Dulgheru și Domnica Filimon, Minerva, București, 1978-1984. Marienescu, Atanasie, Poesia poporală. Balade, Pesta, 1859. Michelet, Jules, Le Peuple, Hachette - Paulin, Paris, 1846. Michelet, Jules, Légendes démocratiques du Nord, Garnier, Paris, 1854. Michelet, Jules, Les Soldats de la révolution, Calman-Lévy, Paris, 1878. Mumuleanu, Barbu Paris, Scrieri, ediție îngrijită de Rodica Rotaru, Minerva, București
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Judith Schlanger deja citat, Présence des œuvres perdues (cele două capitole despre "fals": "Le faux: variations sur l'identité" și "Le faux: variations sur le temps"). 14 Se pot evoca aici numeroase contexte dintr-un text al lui Alecsandri: "Poeziile poporale sunt, precum videm, comori neprețuite... geniul poporului român, fie din orice provinție, este pretutindene bogat de poetice comori... a descoperi la lumină comorile de dulce poezie ce stau ascunse în sânul poporului român... Oricare român o va ceti în gazeta
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poeziei românilor..." (V. Alecsandri, "Românii și poezia lor" (1849), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, pp. 433-469). Sau la Andrei Mureșanu: "Genii din sânul poporului, cari necum să fi știut ceva de prozodia latină", "asemenea poezii poporale formează o avere curat națională" ("Românul și poezia lui" (1853), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 452). Despre figura genialității naționale în cadrul ideologiei romantice a folclorului există un subcapitol cu foarte multe exemplificări în Elena
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]