330 matches
-
cuvinte străine: „Combină sunetele și aleargă la alte limbi străine, când n-aveau decât să colinde Dacia de la o margine la cealaltă ca să facă cunoștință cu adevărata limbă română”. El îndeamnă la elaborarea de studii de „istorie națională și literatură poporană în care românismul este adânc sculptat cu obiceiuri, datine și costume”. Deviza lui Hasdeu și, implicit, a societății susține „înflorirea patriei” și exercită o puternică influență asupra intelectualilor. Ca urmare a abnegației și devotamentului cu care membrii asociației se angajează
SOCIETATEA ROMANISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289769_a_291098]
-
1898, în care discută, tendențios, volumul de Poezii populare al lui Mihail Canianu, dovedește, totuși, că principiile metodologice din cercul folcloristic al lui B. P. Hasdeu nu îi erau străine. Colecțiile sale de folclor, Cântece moldovenești, Povești (1892) și Anecdote poporane (1893), unde, alături de producții autentice, cu valoare artistică și documentară, își află locul destule producții prolixe, care trădează intervenția autoarei, o apropie mai mult de școala romanticilor. Poveștile publicate de S. sunt foarte scurte, poartă titluri moralizatoare și par să
SEVASTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289651_a_290980]
-
Canianu, Iași, 1898; Ștefan cel Mare în Munții Vrancei, Galați, 1904; Mijloace pentru îmbunătățirea stărei poporului român, Galați, 1905; Pace, înfrățire, Galați, 1905; Dreptul tău, București, 1906; Omagiu Franței, Iași, 1919. Culegeri: Cântece moldovenești, Iași, 1888; Povești, Iași, 1892; Anecdote poporane, Iași, 1893; Literatură populară, I-II, îngr. și pref. Ioan Ilișiu, București, 1990. Repere bibliografice: Miller-Săndulescu, Evoluția, 244-257; Ion Mușlea, Elena Sevastos, DR, 1931-1933; Al. Bistrițianu, Elena Sevastos, RITL, 1957, 1-2; Bârlea, Ist. folc., 292-294; Dicț. lit. 1900, 779-780; Datcu
SEVASTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289651_a_290980]
-
Schwarzfeld, O ochire asupra anecdotelor populare române, Artur Gorovei, Despre descântece, Elementul popular în literatura cultă și Legenda arborilor îmbrățișați, N. I. Apostolescu, Frunză verde, Th. D. Speranția, Frunză verde în poezia populară ș.a. Notabile sunt lucrările Verbul plastic în creațiunile poporane de B. Delavrancea, Despre muzica populară românească și culegerea ei de Tiberiu Brediceanu, Icoanele pe sticlă la românii din Ardeal de Ion Mușlea, Noima variantelor din poezia populară, Crăciunul și cei trei crai de la răsărit de J. Urban Jarník, Începuturile
SEZATOAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
Șain, Lazăr M. Șăineanu, la „Fraternitatea”, „Anuar pentru israeliți” ș.a. Se înscrie în 1881 la Facultatea de Litere din București, unde este remarcat de Hasdeu. În „Columna lui Traian” își publică cea dintâi lucrare de filologie, Câteva specimene de etimologie poporană română. Discipol al lui Hasdeu și admirator al lui Odobescu, prețuind culegerile de literatură populară ale lui Petre Ispirescu, Ș. își orientează preocupările spre cercetarea elementului istoric și popular al limbii române. La „Revista pentru istorie, arheologie și filologie” (1882-1887
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
primite de la Paris, Viena și din câteva orașe italiene. Dintre corespondenți făceau parte, probabil, S. Periețeanu-Buzău și I. Al. Lapedatu, care erau studenți la Paris. Un interes deosebit se arată pentru poezia populară, din primul număr publicându-se articolul Poezii poporane române din Crișana, precum și patru balade culese de Miron Pompiliu, din a cărui colecție se va tipări în continuare, alături de alte materiale folclorice din culegerile lui A. Vodă, V. Gr. Pop, I. C. Fundescu și S. Fl. Marian. Pe lângă doine din
TRAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290237_a_291566]
-
ori Budapesta, la care a colaborat: „Baba satului”, „Gazeta învățătorului”, „Cucu”, „Drapelul”, „Foaia poporului român”, „Sfatul”, „Tribuna”, „Ion Creangă”, „Poporul român”, „Românul”, „Țara noastră”, „Zărandul”, „Plugarul român”, „Zorile” ș.a. Reprezentative în activitatea lui U.-D. nu sunt volumele Din literatura poporană (I-III, 1909-1910), ce la tipărire „au suferit foarte multe modificări din partea editorilor, care, convinși că dau o versiune originală, au eliminat pasaje întregi” din textele culese, ci colecția Poezii și basme populare din Crișana și Banat (1968), îmbogățită simțitor
UGLIS-DELAPECICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
-D. „s-a ținut destul de aproape de oralitatea folcloristică. Se vede la tot pasul cum țâșnește formularea populară, anumite exprimări caracteristice. Fraza este în genere simplă, neîncărcată de ornamente și perioade lungi, încât se citește cu vădită plăcere”. Culegeri: Din literatura poporană, vol. I: Poezii poporane, vol. II: Povești din popor, Lugoj, 1909-1910, vol. III: Glume din popor, Timișoara, 1910; Minciuna minciunilor. Povești culese din Banat, București, 1968; Poezii și basme populare din Crișana și Banat, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1968; Pipăruș-Pătru
UGLIS-DELAPECICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
destul de aproape de oralitatea folcloristică. Se vede la tot pasul cum țâșnește formularea populară, anumite exprimări caracteristice. Fraza este în genere simplă, neîncărcată de ornamente și perioade lungi, încât se citește cu vădită plăcere”. Culegeri: Din literatura poporană, vol. I: Poezii poporane, vol. II: Povești din popor, Lugoj, 1909-1910, vol. III: Glume din popor, Timișoara, 1910; Minciuna minciunilor. Povești culese din Banat, București, 1968; Poezii și basme populare din Crișana și Banat, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1968; Pipăruș-Pătru. Povești populare culese din
UGLIS-DELAPECICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
demers analitic, stabilește perioade, trepte în creația humuleșteanului; îl respinge pe G. Călinescu, adică pe singurul critic român care dăduse, după Titu Maiorescu și G. Ibrăileanu, o interpretare nouă (și strălucitoare) a operei lui Creangă, scoțându-l de sub tutela „gestului poporan”. V. este un critic cultural ocazional și, în mod obișnuit, permisiv, generos, ușor sentimentalizat. „A fost un om de pe la noi - încheie el lungul comentariu despre autorul Amintirilor din copilărie. Un om. Și pentru că a fost un om, în vremurile acestea
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
deosebite care subliniau solemnitatea evenimentului. Astfel, pe lângă consacratele reviste Albina, Convorbiri didactice și Revista generală a Învățământului, cele locale sau naționale, cum ar fi: Propășirea - Revista Societății Corpului didactic din județul Neamț, Școala și Biserica (București), Școala modernă (București), Școala poporană a Olteniei, Noua Revistă Pedagogică, precum și revista pentru elevii școlilor primare Școlarul (Alexandria) punctau În paginile lor, prin diverse articole, importanța evenimentului. Într-una din reviste, ziua de 10 Mai era văzută drept: „Cununa tuturor sărbătorilor naționale pentru că ne amintește
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
să se specifice că, de la Baumgarten încoace, „clar confuzul” a devenit „aproape un loc comun în estetică”. S. mai publică studii de istorie literară, în special despre A. I. Odobescu, și unul de folclor, Supraviețuirea cultului lui Zalmoxis în poezia noastră poporană (1943). De asemenea, editează din scrierile lui Ioan Slavici, A. I. Odobescu, I. L. Caragiale și Petre Ispirescu. SCRIERI: Încercare critică asupra comicului dramatic la Caragiale, București, 1924; Teoria imitațiunii și a clarului confuz în estetică, București, 1925; Istoria națională romanțată în
STRUŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289987_a_291316]
-
comicului dramatic la Caragiale, București, 1924; Teoria imitațiunii și a clarului confuz în estetică, București, 1925; Istoria națională romanțată în opera lui Al. Odobescu, Craiova, 1936; Al. Odobescu și romantismul franco-englez, Craiova, 1937; Supraviețuirea cultului lui Zalmoxis în poezia noastră poporană, București, 1943. Ediții: Ioan Slavici, Nuvele, pref. edit., Craiova, [1930]; A. I. Odobescu, Opere literare, pref. edit., București, 1938; I. L. Caragiale, Opere alese, I-II, pref. edit., București, 1940; Petre Ispirescu, Legende sau basmele românilor, București, 1942. Traduceri: Hoffman Birney, Ann
STRUŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289987_a_291316]
-
Marcu Munteanu, Strigături populare din toată țara românească, București, 1938; Const. Brăiloiu, Nuntă în Someș, București, 1941, 5-17; Gheorghe Cernea, Strigături de joc din județul Sibiu, Sibiu, 1941; Strigături, îngr. pref. C. Ciuchindel, București, 1958; Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română, II, introd. Ion Mușlea, București, 1966, 111-147; Ion Iliescu, Petru Baciu, Chiuiți pogan, flăcăi. Chiuituri din Orăștie, București, 1967; Flori de câmp, îngr. Ion Mărgineanu, Arad, 1969, 173-248; Folclor din Moldova, București, 1969, vol. I, 65-73, 154-179, 364-381, vol
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
de altă parte, stilul este un amestec de provincialisme greoaie și supărătoare și de metafore îndrăznețe, vizând frecvent paradoxul. Fraza, adesea ritmată, e construită armonios. Volumul Cântece voinicești despre zile din bătrâni (1870) cuprinde balade de factură populară, iar Anecdote poporane (1893) se bazează pe șarjarea limbajului, în timp ce Romeo (1873), Horea (1885), Avram Iancu, regele Carpaților (1891) sunt încercări de roman istoric. Se adaugă o amplă epopee, Ștefaniada (1925), și o piesă cu subiect istoric, Avram Iancu (1924). Un merit deosebit
POP-FLORANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288896_a_290225]
-
voinicești despre zile din bătrâni, Bârlad, 1870; Fundament de filosofie, Iași, 1871; Romeo, Iași, 1873; Estetica, I-II, Iași, 1874-1887; Decebal, Craiova, 1882; Tinerețea lui Ștefan cel Mare, Iași, 1882; Horea, Iași, 1885; Avram Iancu, regele Carpaților, Iași, 1891; Anecdote poporane, I, București, 1893; Reforma metoadelor în știință și practică și teoria consecutismului universal, București, 1895; Frumusețea liniară și frumusețea omului, Iași, 1896; Ortografia corectată, față de erorile Academiei Române, București, 1915; Mama Tudora, București, 1915; Maica starița, București, 1920; Avram Iancu, București
POP-FLORANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288896_a_290225]
-
numărul 18 se și face o precizare în acest sens: „Ținta noastră este a întrupa în ortografie cât se poate de credincios graiul viu al poporului, adecă de a sămna sunetul precum se rostește. Numai așa are valoare adunarea poeziilor poporane”. Un loc aparte ocupă și paginile reproduse din opera unor scriitori ca V. Alecsandri, C. Negruzzi, Victor Vlad-Delamarina, Radu D. Rosetti, G. Coșbuc, Th. D. Speranția, I.L. Caragiale, Sofia Nădejde, Al. Vlahuță, Gr. Alexandrescu, Mihai Eminescu, Carmen Sylva, Al. Donici
POPORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288961_a_290290]
-
românești. Apariția p. este marcată și de unele tendințe ale experienței politice și literare de la noi, începând cu epoca de la 1848 și prelungite în viața publicistică și literară a ultimei părți a veacului al XIX-lea, în care termenii „poporal”, „poporan”, „popular”, utilizați în diverse accepții, cunosc o mare utilizare. P. continuă și principiile tendenționismului în artă preluate de la „Contemporanul”, militând pentru asigurarea specificului național și respingând ideea de gratuitate, „arta pentru artă”. Se pleacă de la premisa că arta exprimă viața
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
procesului de „naționalizare a culturii [...], a literaturii și limbii române”, proces apărut la începuturile culturii noastre moderne și concretizat în activitatea marilor creatori din veacul al XIX-lea, este reluarea cu alte mijloace și într-o nouă perspectivă a „curentului poporan”, ostil cosmopolitismului și urmărind edificarea unei literaturi originale, inspirată din folclor, istorie, realități sociale și psihologice autohtone și prin valorificarea posibilităților expresive ale limbii române. O asemenea cale - se spune - au urmat majoritatea marilor culturi ale lumii, în aspirația lor
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
urmat majoritatea marilor culturi ale lumii, în aspirația lor spre modernizare și consolidare a valorilor naționale, iar în această privință pot fi considerate modele scrierile lui Hugo, Lessing, Herder, Pușkin, Gogol, Gerhart Hauptmann, Lev Tolstoi, Ibsen ș.a. În cadrul acestei orientări „poporane”, simpatia pentru țăran este identificată, în ultimă instanță, cu simpatia și devotamentul față de interesele poporului român. Un îndemn la profunzime și obiectivitate, mărturie a înțelegerii unei realități specifice, oferă Alecsandri, Russo, Eminescu, Caragiale, Slavici, Coșbuc, Goga, Agârbiceanu ș.a., dintre străini
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
Muscel (1914-1926). A condus publicațiile „Prietenul nostru” (1911-1916, 1923-1926), „Gazeta țăranilor din Muscel” (1920-1921) și „Revista pentru popor”. Debutează ca folclorist în 1896, publicând o poezie populară în „Convorbiri literare”, și editorial în același an, cu volumul Din Muscel. Cântece poporane. Colaborează la „Albina”, „Ion Creangă”, „Neamul românesc literar”, „Sămănătorul”, „Ramuri”, „Șezătoarea”, „Foaia interesantă” ș.a. Culege proză populară, îndeosebi legende, pe care le include în mai multe volume: Dăfii, snoave și povești (1904, în colaborare cu Șt. Duțescu), Legende, tradiții și
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
Lămuriri asupra rostului și cuprinsului monografiei județului și celor 63 comune, Câmpulung, 1922; Muscelul nostru, vol. I: Comuna Corbii și locuitorii săi, Câmpulung, 1922; Dragoslavele (în colaborare cu I. Răuțescu), Câmpulung, 1923; Câmpulungul Muscelului, Câmpulung, 1925. Culegeri: Din Muscel. Cântece poporane, I, pref. G. Coșbuc, București, 1896; O seamă de cuvinte din Muscel, introd. Gustav Weigand, Câmpulung, 1901; Dăfii, snoave și povești, Craiova, 1904 (în colaborare cu Șt. Duțescu); Sărbătorile poporului, cu obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele. Culegere
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
principii ale sămănătorismului și poporanismului, precum iubirea de neam și păstrarea moștenirii culturale: „O literatură trebuie să-și aibă întotdeauna ramuri care să pornească din trupul gros al poporului, din gândirea, viața, spiritul și manifestațiile acestui popor” (Sava Pârăianu, Curentul poporan în literatura românească). Se publică articole și literatură de inspirație rurală și folclorică, sunt reproduse, la rubrica „Din scriitorii români”, versuri de Ion Pillat (din Satul meu) și poezia Limba noastră de Al. Mateevici . Colaborează Sava Pârăianu, Em. Gojinescu, A
MURMURUL PADURII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288320_a_289649]
-
de o mare probitate științifică (inclusiv sub aspect filologic) răzbate și din modul în care M. a alcătuit câteva ediții critice: Nicolae Pauleti, Cântări și strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii jucând (1962), Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română (II, 1966), George Pitiș, folclorist și etnograf (1968). Studiile cu caracter monografic, de folclor comparat etc., precum și articolele mai „mărunte” au ținută științifică, reprezentând fiecare o contribuție de certă însemnătate în folcloristica românească. Printre ele, remarcabile sunt La Mort-mariage
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
Iordan Datcu, București, 2003; Arhiva de Folclor a Academiei Române, îngr. Ion Cuceu și Maria Cuceu, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Nicolae Pauleti, Cântări și strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii jucând, introd. edit., București, 1962; Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română, II, introd. edit., București, 1966; George Pitiș, [Studii. Texte folclorice], în Ion Mușlea, George Pitiș, folclorist și etnograf, București, 1968. Repere bibliografice: Gh. Pavelescu, Etnografia românească din Ardeal în ultimii douăzeci de ani (1919-1939), GR, 1939, 10-12; Ovidiu Bârlea
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]