213 matches
-
identificat, sau ale unui talent, de voie, de nevoie, inconformist. Literații cei tineri de școală nouă, admonestați pe aiurea ca școlarii cei răi și trimiși pe la casele lor de țațele prea serioase și în papuci de casă, precum Viața românească, poporanistă și cu nasul mult prea sus, sau Vieața nouă, pe cît de anemică, pe atît de mofturoasă și exigentă; - talente larvare sau minore, desigur, și prea de capul lor, dar (...) tineri, tineri intrați buzna pe ușa larg deschisă a Noii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în plan artistic (v. cazurile unor B. Fundoianu, F. Aderca și I. Călugăru). Un alt prieten și susținător al debutantului Benjamin Wechsler, încă din anii debutului, a fost Gala Galaction, care s-a străduit în zadar să îl publice la poporanista Viața românească a lui G. Ibrăileanu. Legitimitatea și autenticitatea locală pe care acești „eretici”, în raport cu naționalismul tradiționalist dominant, le confereau, prin opera lor, unei arte internaționale au reprezentat, fără îndoială, un argument forte. Publicistica lui Arghezi, Cocea și Vinea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
elemente de comparație și alegorii, cîteva corăbii, de pildă, porturi, rade, niște droguri și coloniale, cacao, eucaliptus, opium, eter și hașiș, cîrpesc la spate pantalonii versificatorului cu un petic violent: simbolism. Dar fondul sufletesc al concurenților e aproape același. Aceiași poporaniști sînt cei ce din pricina multor lipsuri de complexiune par incapabili de a asimila altă cultură decît aceea a țării lor. Ceilalți, felurit etichetați, au prins din lecturile în graiuri străine ceea ce era mai imitabil, deci mai prost...” (în Cronica, an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Millington Synge, „pe care poetul Yeats l-a izgonit din Parisul unde se irosea în frămîntări sterile tocmai în insulele Aram”; acolo, în contact cu „graiul, închipuirea și obiceiurile pescarilor”, talentul lui Synge și-a găsit expresia... Refuzînd deopotrivă „exclusivismul poporanist”, ruralist (clamat de tradiționaliști), și exclusivismul citadinist (clamat de Lovinescu, care - se știe - nu l-a agreat prea mult pe „liricul”, „ruralul”, „evocatorul” Sadoveanu), Vinea respinge panaceul artistic al „formulei singure”. Admirația postulată de adepții tradiționalismelor ideologice e asimilată unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de l’ordre. Umila noastră strădanie a răsărit și ea din aceeași caldă și neclintită credință”. Admirația pentru Ovid Densusianu - teoretician și promotor moderat al artei moderne, însă la fel de sever față de simboliștii și moderniștii autohtoni ca și față de sămănătoriști și poporaniști - nu ține atît de orientarea occidentalistă și citadinistă a acestuia, cît de structura sa olimpiană, neoclasică, acționînd „în sens cu totul divergent de mișcarea anarhică actuală”: „A fost acolo o atmosferă de înaltă intelectualitate și de distincție (...) o decență și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
până la începutul secolului XX - singurele universuri ce s-ar putea constitui oricând în repere estetice într-o eventuală istorie a genului, sunt acelea ale lui Eminescu și Macedonski. Pașoptiștii erau, în marea lor majoritate, retorici și teatrali; pentru semănătoriști și poporaniști poezia se rezuma la un simplu ritual formal, lipsit de profunzime și gravitate metafizică, reducându-și în fond rolul la vehicularea unor poncife ideologice, în timp ce primii simboliști se arătau seduși mai cu seamă de latura facilă și grațioasă a expresiei
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
stăpân cândva al hotarului întreg”. Alți preopinenți le stabilesc originea în cadrul obștilor țărănești primitive, ceea ce pare mai verosimil. Unele controverse se datoresc și faptului că autorii și-au conceput și emis teoriile sub influența ideologiilor de moment, pre- și postpașoptistă, poporanistă și semănătoristă, socialistă și comunistă. Cea mai negativă, prin consecințe, a fost generată de ideologia furioasă din perioada colectivizării forțate a agriculturii, când se punea accentul pe teoria ascuțirii luptei de clasă, trăită și de autorul acestor rânduri. De notorietate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Anghel, Ion Petrovici, Lovinescu însuși, lista încheindu-se cu "cei doi mari memorialiști ai literaturii române: N. Iorga și C. Stere". E vizibilă tentativa amfitrionului de la Sburătorul de a se plasa de cealaltă parte a baricadei în raport cu prozatorii sămănătoriști și poporaniști, de la Hogaș și Sadoveanu la Ionel Teodoreanu sau Cezar Petrescu. Spre deosebire de literatorii aceștia pursânge, memorialiștii sunt, după cum se observă cu ușurință, tot "critici" și "ideologi", ca și reprezentanții "epicii autobiografice" de unde rezultă că numai personalitățile de prim rang ale unei
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Camil Petrescu, Hortensia PapadatBengescu, George Călinescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Max Blecher, Anton Holban ș.a. 3.1.5. Tradiționalismul Tradiționalismul (sensul specializat al conceptului) desemnează curentul literar interbelic format în jurul revistei Gândirea - care apare la Cluj, în 1921 -, continuând mișcarea poporanistă și pe cea sămănătoristă. Doctrina tradiționalismului interbelic este formulată de Nichifor Crainic, care publică articolul programatic „Sensul tradiției“ (1929) în revista Gândirea. Principiile tradiționalismului sunt susținute și de gruparea revistei Viața românească, formulate în articolul program „Către cititori“ al lui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lui asupra „lumii povestite“ este obiectivă (frecventă în proza realistă) implicat (narator necreditabil, având și funcție de interpretare) - comentează, califică evenimentele relatate, interpretează, motivează trăirile interioare ale personajelor despre care istorisește -, caz în care perspectiva lui este subiectivă (proza tradițională, sămănătoristă, poporanistă). - Informațiile oferite de narator depășesc informațiile deținute de fiecare personaj în parte; viața interioară a eroilor este dezvăluită prin tehnici analitice indirecte (ob servația și analiza psihologică, retrospecția etc.). Perspectiva internă (din interior/focalizare internă) este detaliată prin următoarele aspecte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
istoric național venea chiar de la un fiu al Basarabiei. Stere a fost o dovadă vie că eminescianismul a pătruns, în cele din urmă, și liberalismul, până la cel mai orientat spre "stânga", însă nu cea "roșie", cum o catalogase poetul, liderul poporanist având o mare și statornică admirație pentru Mihail Kogălniceanu și Ion C. Brătianu, fapt care l-a așezat în tabăra liberală alături de Ionel I.C. Brătianu. Stere era pe deplin edificat că idealul României Mari venea ca moștenire eminesciană, de îndeplinit
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
În preajma revoluției, titlu pe deplin sugestiv. S-a dovedit că Stere a avut dreptate: revoluția din Rusia a readus Basarabia la patria-mamă. Orb, în schimb, a fost Stere privitor la esența comunistă a acestei revoluții. El spera într-o schimbare poporanistă în Rusia, pe urmele curentului narodnicist, pe care l-a dezvoltat într-o teorie personală, în remarcabilul studiu publicat în Viața românească, imediat după eșecul mișcării revoluționare din 1905: Social-democratism sau poporanism?176 În logica momentului istoric, exercițiul deducției lui
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
reeducat"!) din acel an, cadru în care scriitorul a fost atacat, între alții, de Titus Popovici pentru "trădare" de patrie și "lipsă de talent". Goma retrăia, într-un fel, destinul lui Constantin Stere, dar agravat de circumstanțele dictaturii anticipate de poporanist în cazul unei Rusii victorioase în Europa. Iar intelighenția n-a făcut nimic să deschidă ochii politicienilor în legătură cu viitorul țării, să vadă că "trădarea" era a lor, nu a lui Paul Goma. Cu atât mai mult, cu cât, tot în
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
sociale și culturale în care trăiește copilul” (Petrescu, 1933), nevoia unei „școli a democrației”, „școala vieții”, nu puteau să-l irite pe G.G. Antonescu, dacă aceste idei n-ar fi fost asociate de el cu orientarea exclusivistă spre regionalismul patriarhal, poporanist, chiar conservator. La Gusti, această închistare în structuri închise este absentă, sociologul român vedea satul în evoluție, deschis către nou, pe când I.C. Petrescu îl voia orientat spre sine, nedepășindu-și condiția adesea rămasă în urmă din punct de vedere economic
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Camil Petrescu, Hortensia PapadatBengescu, George Călinescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Max Blecher, Anton Holban ș.a. 3.1.5. Tradiționalismul Tradiționalismul (sensul specializat al conceptului) desemnează curentul literar interbelic format în jurul revistei Gândirea - care apare la Cluj, în 1921 -, continuând mișcarea poporanistă și pe cea sămănătoristă. Doctrina tradiționalismului interbelic este formulată de Nichifor Crainic, care publică articolul programatic „Sensul tradiției“ (1929) în revista Gândirea. Principiile tradiționalismului sunt susținute și de gruparea revistei Viața românească, formulate în articolul program „Către cititori“ al lui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lui asupra „lumii povestite“ este obiectivă (frecventă în proza realistă) implicat (narator necreditabil, având și funcție de interpretare) - comentează, califică evenimentele relatate, interpretează, motivează trăirile interioare ale personajelor despre care istorisește -, caz în care perspectiva lui este subiectivă (proza tradițională, sămănătoristă, poporanistă). - Informațiile oferite de narator depășesc informațiile deținute de fiecare personaj în parte; viața interioară a eroilor este dezvăluită prin tehnici analitice indirecte (ob servația și analiza psihologică, retrospecția etc.). Perspectiva internă (din interior/focalizare internă) este detaliată prin următoarele aspecte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
este admirabil surprinsă în Budulea Taichii, nuvelă care atrage atenția prin realismul și umorul ei. Huțu din Cocorăști studiază la școli înalte și se întoarce ca protopop în mijlocul consătenilor. Nu e "dezrădăcinat", nu e "înstrăinat", dimpotrivă este idealul visat de poporaniști, iar narațiunea era la un pas de a deveni "un mare roman balzacian, zugrăvind marile energii reci" ( G. Călinescu). Un personaj interesant este Budulea Cimpoieșul, tatăl lui Huțu, văzut sub aspectele hilare care conferă nuvelei trăsături umoristice. Popa Tanda e
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
secolului trecut. "Lumea a ajuns la un impas și noi ne consumăm probabil în zadar spre a căuta o ieșire prin adânci combinații teoretice", scria E. Quinet la 22 decembrie 1853. Decepția îndeamnă pe de o parte la regândirea ideii poporaniste, iar pe de altă parte la a reconsidera istoria revoluției însăși, în lumina căreia trebuie apreciat poporanismul în ansamblu. Demersul întreprins acum e, în fond, un capitol dintr-o mai vastă istorie a mișcării poporaniste în spațiul ideilor. În acel
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
o parte la regândirea ideii poporaniste, iar pe de altă parte la a reconsidera istoria revoluției însăși, în lumina căreia trebuie apreciat poporanismul în ansamblu. Demersul întreprins acum e, în fond, un capitol dintr-o mai vastă istorie a mișcării poporaniste în spațiul ideilor. În acel spațiu, la un ceas de răspântie și de criză, au poposit studioșii români care au pus apoi bazele statului nostru modern. Ei țineau de "altă Europă", una care se revendica de la ideologia libertară și democratică
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
să scrie "cărți bune" pentru copii. Cultivarea laturei pitorești, "cam vulgare", crede Iorga, i-a dăunat mult țicăuanului, a cărui reputație adevărată avea să fie pusă la locul ei, reabilitată, abia după 1890, odată cu formarea la Iași a "grupului moldovenesc poporanist, din rămășițele vechiului socialism al fraților Nădejde". Observația aceasta, malițioasă, răfuială tardivă cu "Junimea", produce o sensibilă schimbare de ton în poziționarea lui Creangă în sânul societății ieșene, fiind chiar mustrat pentru faptul de a fi dat curs invitațiilor frivole
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
oscila între două Vocații: călăuzirea sau / și slujirea poporului: pe de o parte, scriitorii, filozofii, poeții se proclamă conștiințe suverane, chemate să lumineze popoarele; pe de altă parte, ei aspiră să se consacre Suveranului modern, izvor al tuturor virtuților. Astfel, poporaniștii ruși s-au îndreptat către popor, atît pentru a prelua adevărurile sale înnăscute, cît și pentru a-i aduce cunoașterea intelighenției. Spre sfîrșitul secolului al XIX-lea și în cursul secolului XX, intelighenția se dezvoltă considerabil, iar în același timp
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de rîvnă ai acestora. Cataclismul ideologic Într-adevăr, din 1945 pînă pe la 1979 a domnit o "vulgată marxistă", nu doar în rîndul majorității intelectualilor francezi și italieni, ci și, sub o formă mai potolită, în rîndul intelectualilor nordici sau germanici poporaniști, credincioși ideii socialiste. Chiar și în 1981, socialistul francez Louis Mermaz exprima esența acestui crez molatic: "Oricare vor fi fost monstruozitățile Gulagului și denaturările dintr-un număr de țări comuniste [...] nu putem nega progresele extraordinare care s-au produs începînd
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
jăratic mistuitor"23. Putem afirma, astfel, că în acest capitol consacrat operei lui Slavici se ascund idei ce vor sta la baza studiilor critice a anilor ce vor urmat. Etichetele care i s-au aplicat scriitorului ca aceea de "provincial", "poporanist", "tezist", "moralist" nu se regăsesc în pagina Istoriei călinesciene; nu descoperim nici măcar preocuparea criticului de a-l subordona unui curent literar (ca "realismul țărănesc" în accepțiunea lui Tudor Vianu sau ca "realismul tragic" în viziunea lui Eugen Todoran). George Călinescu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
purces la cercetarea mai atentă a ziarelor și revistelor ieșene ale vremii, între care am inclus și cotidianul "Noutatea". Fără mari speranțe, se cuvine spus, întrucît el trebuie să fi fost explorat deja de Z. Ornea, meticulosul biograf al ideologului poporanist, de vreme ce el menționează existența, în primul număr, a unei informații privitoare la susținerea tezei de licență, precum și, în al treilea număr, a unui comentariu (scurt și oarecum tangențial)7. Și pentru că, înainte chiar, ziarul în cauză mai fusese cercetat, lui
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
nevinovați. Momente ale unor existențe nefericite, frânte, dezrădăcinate, lipsite de iubire formează subiectul multor schițe: Vlahuță, În străini, Ion Gorun, Moștenirea lui Panait, Constanța Hodoș, Janeta, Trei surori. Vlahuță cere, cu o formulă ce va fi vehiculată și de programul poporanist, o literatură de „documente omenești” (Un nou ziar). Comună e înduioșarea - Delavrancea, Micuții, Vlahuță, Mama, Ion Gorun, Crăciunul la proletari. Câteva scrieri, răzlețe, se opresc asupra imaginii muncitorului din uzină (V. Pop, Din fabrică: Petre Cazangiul, George Murnu, Proletari). Pe
VIEAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]