120 matches
-
în picior și te tăiai. Atunci puneai țărână pe tăietură, fără a te teme că s-ar infecta rana. Bunica a trimis-o pe baba Ioana să-i spună tatălui Manolache că Veta, nevastă-sa, a născut în ogorul cu popușoi. În urma ei, bunica și mama se rugau să nu mor. Tata care știa a face multe meserii, era la construit o casă în sat, la o rudă. Când i s-a dat vestea, a lăsat lucrul, a fugit acasă, a
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Iată o mare taină a omenirii. Am citit vreo cinci tratate despre religiile lumii, dar răspunsul tot nu l-am găsit. Să las lucrurile acestea la o parte și să spun că n-am murit în câmp, în ogorul cu popușoi, n-am murit nici după ce am fost botezat. Mama mi-a spus că am vorbit destul de greu. Abia pe la patru ani am început să bolborosesc și eu cuvinte, dar care nu puteau fi înțelese. Credeau că voi rămâne un mut
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
voi trăi. Prima o am cu fratele mai mare, Gelu. Tata, când a plecat în concentrare, a închis calul în grajd ca să nu ni-l rechiziționeze, adică să ni-l ia forțat pentru armată. A mascat grajdul cu strujeni de popușoi de jur împrejur, lăsând o mică intrare în fața ușii grajdului pe unde să i se dea de mâncare și apă. Mama i-a spus fratelui să se ducă să dea de mâncare și apă la cal și la vaci. Când
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Ostrovul, un tărâm fecund între cele două brațe ale Chiliei, cel nou și cel vechi. Ei bine, nu știu dacă era sămânța sau harul locului, dar pepeni de mărimea celor pe care i-am avut acolo n-am mai văzut. Popușoii creșteau până dincolo de creștetul călărețului iar inul semănat mi-a deschis multe porți. Mulți ar fi dorit să poată croi din pânza aceea îmbrăcăminte. Aveam și o micuță grădină de zarzavat care nu mai prididea să ne bucure. Dar poate
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
să-nlesnești banala noastră vraje De-a scoate-n urmă bobul însutit?" (Plugul) " El, singuratic, duce către cer Brazda pornită-n țară, de la vatră. Când îi privești împiedicați în fier, Par, le de bronz și vitele-i de piatră. Grâu, popușoi, săcară, mei și orz..." (Belșug) Uneori avem o trecere de la organic la metalic și atunci avem bucuria să aplaudăm un parnasianism umoristic. Dovadă această caricatură în fiare a lui Hérédia: "Tiara grea pe frunte, de aur gros bătut, S-a
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
am vîndut...două dugheni din Tîrgul Făinii, cu locu cu tot...care dugheni au fost a Chelsîei,...le-am vîndut lui Ionașco”. Pe nebăgate de seamă, m-am trezit în Târgul Făinei. Unde te întorci, doar făină de grâu, de popușoi sau de mei...Peste tot este un strat albicios de praf, ca o brumă...Toți își strigă marfa în fel și chip. Unii spun că făina lui e măcinată la moara domnească. Alții că e măcinată la moara mănăstirii Frumoasa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
palma dreaptă, semn că trebuie să urci. Nu te teme, împletește-ți sângele funie și înalță-te! Hai, încă un pas! Până la tâmpla lui Dumnezeu, copii mici înalță zmei; tu, când erai de o șchioapă, modelai îngeri din pănușă de popușoi, apoi îi lăsai slobozi în cer. Pășește! În cealaltă palmă fântână adâncă. Prăbușirea e pe măsura înălțărilor. Focul de sub icoană, scară spre cer. Așa simțea, așa îi venea să strige. Agonia stafidea trupul, dorul decupa chenare de fotografii, sufletul ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
a Brăilei. Vrei nu vrei, bei Grigori agheasmă! De la colectivă nu câștiga nimic, nici măcar vechime. Când i-a calculat secretarul fișa de pensie, 58 de zile lucrătoare au ieșit într-un an de muncă, deși până iarna târziu desfăcea la popușoi, sfecla o scotea de sub zăpadă. Iernile erau lungi și drum de bătut peste dealuri, 15 kilometri. Prutul îngheța sloi, mistreții nu aveau patrie, recolta în Basarabia se strângea mai devreme. Paznicii făceau focuri, loveau cu ciocanul în tălăngi, asmuțeau câinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
oricui îi era îngăduit să bea un coniac Milcov cu tovarășul secretar, să lese în fiecare săptămână o bătrână, avans, sub tejghea pentru tovarășul șef de post, să pună coasa în brazdă și să umple coșul căruței cu lucernă, dedesubt popușoi în lapte, sfeclă, răsărită din lanul gospodăriei de partid. A dus-o bine poștașul vreo douăzeci de ani. A alergat cot la cot cu viața, a mers la pas cu ea, a obosit, s-a hodinit și a continuat drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
alta și nici o coajă de apă, otrava tulbură cerul, stelele put precum pești rămași pe stânci după reflux. Sap adânc, părinte, degeaba, piatra ascunde izvorul în porțile cimitirelor. Am zis eu că tu ești bun de legat lângă coșerul cu popușoi, s-ar speria ciorile de tine. Îmi ajunge, te-am suportat destul, mai bine ascultam un teatru radiofonic. Turui ca o moară stricată, periculos nu ești, dar nici om nu scot din tine. Blagosloviți și mă iertați, părinte Visarion! Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
și interesul țării, fiindcă acele mașini, nefiind făcute potrivit obiceiului de aice, cele mai multe nu numai că nu aduc nici un folos, dar și unele stau cu totul în nelucrare”. La aceste ateliere, după mărturia aceluiași, s-au lucrat „mașini de desfăcat popușoi” pentru proprietarii moșiilor Hudești, Ștefănești și Derțca. Deoarece aceste instalații meșteșugărești nu s-au putut transforma în întreprinderi constructoare de mașini agricole, ele n-au putut să-și continue existența ca ateliere de reparații în orașe, departe de proprietățile funciare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Vaslui) la care lucrau 6 oameni plătiți cu 984 lei anual fiecare și o moară în satul Tăcuta (Vaslui) cu doi lucrători, plătiți amândoi cu 500 lei anual și care măcina 200 merțe grâu, 300 merțe secară și 800 merțe popușoi într-un an. Potrivit statisticii din 1860-1862, în Moldova funcționau în acei ani două mori mecanice în ținutul Botoșani, două în Covurlui, cinci în ținutul Iași, una în Neamț, una în Putna, trei în Suceava, două în ținutul Tecuci și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la judele de pace; spune tot minciuni și nu mai dă docariu. Harieta nu se află acasă, mă voi repezi duminecă la Cernăuți, spre a o aduce. Posed două mii șase sute douăzeci fr. în numerar, din banii prinși pe trei vagoane popușoi. Restul, cum ți-am scris, au remas nebătut și chiar ne va trebui, pentru că n-avem mai mult de trei fălci, pe care putem conta. M-am bucurat foarte mult că-ți merge bine în cura doctorului și, dorind să
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
găsi acum prilej să-i facă pe obraz” nu numai binefacerea dă satisfacții, ci uneori și răzbunarea; nora cea tânără încercă să refacă un oarecare echilibru acțional plătindu-i soacrei cu aceeași monedă; r. 25 : „să vă faceți moarte-n popușoi” chiar dacă minciuna nu e „propovăduită” în mediul rural, de multe ori e soluția multor probleme; în acest caz, nora cea mică recomandă mai mult o stare de neutralitate, indiferență, probabil pentru a le proteja sau pentru a se proteja pe
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
și în stânga toate obiectele mobile și imobile, sub cuvânt că el va lua pe fratele său Neculai la sine la 15 marti. El au vândut toate vitele, la număr 27, mobile din casă, 5 stoguri de fân, 3 vagoane de popușoi, făcând trei părți, adică mie /,lui/ Neculai și lui Mihai, luând bani și toate hârtiile de valoare, mai ales o obligație de 6000 fr. și biblioteca /lui/ Neculai de mare valoare, zicând că el a sprijinit pe amândoi frați, și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
care-ți place, / Că celelalte li-i face!""118 Învestit antropomorfic, cosmicul ilustrează devenirea umană, în cadrul ceremonialului de trecere, construind drumul inițiatic: "Noi tot răsăritu l-am colindat, / Pustiuri mari am călcat, / Munții cu piatră, / Pâraie cu apă, / Livezi cu popușoi, / Ș-am ajuns aici, la voi..., / Ș-amu să vă dăm de știre / Despre a noastră venire: / Că jupânului nostru mire / I-o venit vremea de-nsurat. În zori de zi s-o sculat, / Fața albă și-o spălat, / La icoane
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Sfântului Vasile, pentru "rodnicie", presupune "citirea" "rodului" în cărbunii proveniți de la un singur lemn, fag sau alt lemn tare: se înșiră un număr anumit de cărbuni pe vatră, se denumesc după roadele care se fac în acea zonă (grâu, secară, popușoi, orz, ovăz, barabule, etc.) și se lasă până a doua zi dimineață cărbunii prefăcuți în cenușă prevestesc un an bun și rodnic, iar cei care rămân întregi arată sărăcia. Luna, în mentalitatea țăranului, este "proorocul", "profetul cel mai bun": astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și creației libere", iar prof. Gruia Novac despre corul „Armonia la 80 de ani". Alte articole puneau în valoare instituțiile culturale și oamenii Bârladului: V. Mălinescu, secretar literar la Teatrul „Victor Ion Popa" scrie despre „Teatru act de cultură"; Eug. Popușoi, muzeograf, despre „Muzeul «Vasile Pârvan» și educația patriotică; prof. Gh. Catană, directorul Casei de cultură a sindicalelor, despre „Cenaclul plastic «N.N. Tonitza» prezență 30 activă în viața spirituală a Bârladului", iar prof. Ioan Florea realiza un micro-interviu „Treptele pasiunii cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Costin Clit, “Mânăstire Moreni” de Gheorghe Ghenghe și Marin Rotaru, “George Tutoveanu” de Serghei Coloșenco, “Nu-i mai ajunge sufletului...” de C.D. Zeletin, “Valori spirituale tutovene” de Traian Nicola, “Caleidoscop memorialistic epistolar” de Constantin Parfene, „Trestiana” monografie arheologică de Eugenia Popușoi, „Documente bârlădene ferecate în metal” de Nicolae Mitulescu, „Călător... prin vâltoarea vremii” de Alexandru Mânăstireanu, o carte autobiografică a autorului ,Iubire”, versuri și proză de Al. Vlahuță, „Personalități medicale din Țara de Jos a Moldovei” de Nicolae Belizelii, „Caragagi - sat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
raportarea la anumite repere de tip spațial și anume, apartenența locutorului la o anumită regiune 54. Regionalismele sunt reperabile, cu precădere: * la nivel fonetic/ fonologic: șî, di pi, du pe, mătușe, ușe etc. (regionalisme fonetice); * la nivel lexical-semantic: harbuz, lubeniță, popușoi, cucuruz etc. (același referent este denumit, în regiuni diferite, cu unități lexicale diferite regionalisme lexicale); * la nivel morfologic: ei or fost, căși (case) (regionalisme morfologice); * la nivel sintactic: ei a făcut (ei au făcut) regionalism sintactic. Atunci când sunt folosite mai
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]