4,442 matches
-
ci și scenografi, arhitecți și ingineri, asemenea lui Giulio Parigi, la scoala căruia cei mai mulți s-au format. între ei, Jacques Callot, lorenezul care va poposi la curtea florentina pentru un deceniu și își va lăsa definitiv amprenta cu scenele lui populate de personaje minuscule și nervoase, asemenea scenei de bătălie din expoziție, convingător atribuită de curatori maestrului. Sau Alfonso Parigi, fiul lui Giulio, cu un desen cu valoare documentara, ilustrînd una din întîlnirile Academiei della Crusca. Sau Stefano della Bella, probabil
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]
-
Marina Constantinescu M-am suit în trenul de Belgrad. Vagon de dormit. Demodat bine. În jur s-a populat iute. Numai bărbați, mulți chinezi. Scriu mesaje apocaliptice... Gălăgie, vorbărie, o oarecare neliniște în toate simțurile mele. N-am reușit să dorm, dar am avut cîteva căderi în amintiri. Vacanțele de vară la Turnu-Severin. Pe atunci, rupeam sîrbește. Acum, mai
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
sîrbești. Mi se părea că sînt înaintea noastră cu ani lumină, că sînt îndrăzneți, emancipați, că Occidentul a ajuns la ei și s-a oprit acolo. Fiind vecini, mă simțeam contaminată și extravagantă... După o noapte lungă și complet albă, populată cu multe și felurite amintiri, am simțit, în zori, că trenul își încetinește ritmul. M-am și speriat. Am crezut că am căzut de-a binelea în timp și sînt într-o altă poveste a mea, într-o mocăniță din
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
p. 72); Parisul a fost fascinat de Baletele Ruse ale lui Diaghilov - "Datele acelea au fost transcendentale pentru istoria muzicii, a dansului și a picturii secolului nostru"(p. 73); "sentimentele sale fură din nou consternate" (p. 95); "vasta spiritualitate care popula peninsula indiană" (p. 110); referitor la rivalitatea soțiilor lui Sukarno - "în escalada pentru a ajunge Prima Doamnă se distingeau zeluri abrupte" (p. 116); "seninătatea lui se strângea de durere" și " Nu găsea animozitatea necesară care să-l readucă la normalitatea
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
contribuțiile unor gînditori progresiști ai epocii, teoria sincronismului a lui Eugen Lovinescu, de exemplu), totul lasă impresia unei răfuieli cu o singură etnie din conglomeratul transilvano-bănățean. Categoric, românii nu sînt mai buni, dar nici mai răi decît celelalte etnii care populează acest colț al continentului. Victor Neumann are perfectă dreptate atunci cînd pledează pentru transculturalitate și identitate multiplă. Argumentele sale sînt impecabile și punerea lor în discuție este aproape inutilă. Orice om de bun simț trebuie să fie de acord că
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
un fel de madleină proustiană care-mi aduce pe cerul gurii gustul nos-tal-gi-ei... Ce ciudat! Un oraș plin de prejudecăți, static, prăfuit și, totuși, atît de extraordinar pentru mine, pentru copilăria mea petrecută în vizită la mătușa dinspre partea mamei, populat de istorii de la bunica paternă, cu marii bogătași liberali din familie, cu moșii și case superbe în Craiova, pe care le observ de după garduri... Acolo, la Craiova, am descifrat ceva din lumea lui Silviu Purcărete. Pe drum, în mașină, am
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
conceptelor antinomice din marele poem. Autorul este de acord că la baza Luceafărului, stă o antiteză care poate Îmbrăca diferite denumiri pentru a o exprima, În final, opoziția dintre efemer și etern. Lumea finitudinii se desfășoară Într-un „cerc strâmt” populat Însă de sentimente, În care iubirea, durerea, norocul și fericirea diversifică trăirile pământenilor, făcându-le zilele mereu altele. La polul opus, entitățile astrale din infinitul ceresc nu cunosc deosebiri Între ele, fiindcă În cazul lor nu se reduce fragmentarea Timpului
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
ex., "și-această oră lacomă imploră / cerșește dilatarea clipelor în oră / și înmiirea clipelor din clipă / ca rodul ei să fie și risipă", dar pe de altă parte - și asta se întîmplă mai des - cititorul se pomenește neajutorat în fața hățișurilor populate din belșug cu tot soiul de abracadabre, precum: "și consoane pluteau în vocale / amețind nălucirea din stea / și-n roirea substanței eterne / germina vertebrarea dorinței" etc. Cît n-aș da să aflu și eu cum pot consoanele ameți nălucirea din
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
p ă r u t e , mimesis/catharsis, se transformă În idee de manual elitist privind rezistența gândirii și a supraviețuirii. La Încheietura lor, apar nodulii bucuriei, biruinței, pe care Îi numesc aforisme. Zeci, sute, de asemenea formulări În sinteze, populează cartea; ele Însele pot fi adunate și publicate separat, ca În atâtea cazuri ale culturii lumii. Ceea ce este ingenios, irepetabil (ca la Emil Cioran Pe culmile disperării, ori ca la Petre Țuțea, judecățile riguros speculative În plan filosofic, religios, ori
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
ieșirea la public. Atunci am corelat melodiile publicate, prelucrate pentru pian - cum cereau membrii comisiei de achiziționare, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Vasile Alecsandri și Titu Maiorescu<footnote Vulpian, Dimitrie - Musică populară. Balade, colinde, doine, idyle..., Bucureșci, Editura culegătorului, 1885; Idem Poesia populară pusă în musică. Culegere din toate țările române. Balade, colinde, doine, idyle..., (numai texte literare), Bucureșci, Tipolitografia Ștefan Mihailescu, 1886; Idem Poesia populară pusă în musică. Romanțe, voce și pian, vol. 3, (numai texte literare), Bucureșci, Tipolitografia Universala, 1897; Idem
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Titu Maiorescu<footnote Vulpian, Dimitrie - Musică populară. Balade, colinde, doine, idyle..., Bucureșci, Editura culegătorului, 1885; Idem Poesia populară pusă în musică. Culegere din toate țările române. Balade, colinde, doine, idyle..., (numai texte literare), Bucureșci, Tipolitografia Ștefan Mihailescu, 1886; Idem Poesia populară pusă în musică. Romanțe, voce și pian, vol. 3, (numai texte literare), Bucureșci, Tipolitografia Universala, 1897; Idem Poesia populară pusă în musică. Romanțe, vol. 3, Leipzig, Oscar Brändstetter, 1897; Idem - Salba Română. Horele noastre, vol. 2, piano solo, Leipzig, Litografia
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
în musică. Culegere din toate țările române. Balade, colinde, doine, idyle..., (numai texte literare), Bucureșci, Tipolitografia Ștefan Mihailescu, 1886; Idem Poesia populară pusă în musică. Romanțe, voce și pian, vol. 3, (numai texte literare), Bucureșci, Tipolitografia Universala, 1897; Idem Poesia populară pusă în musică. Romanțe, vol. 3, Leipzig, Oscar Brändstetter, 1897; Idem - Salba Română. Horele noastre, vol. 2, piano solo, Leipzig, Litografia Oscar Brändstetter, 1908; Idem - Musică populară. Jocuri de brâu, piano solo, Leipzig, Litografia Oscar Brändstetter, 1908; footnote>, cu cele
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
dintre cele mai izolate și mai puțin poluate locuri din zona Argeșului. De asemenea, coborârea prin pădurile ce mărginesc lacul Pecineagu este una extraordinar de palpitantă, prilej de a observa bogăția florei naturale și chiar a faunei, pădurile fiind încă populate cu numeroase specii de animale. Din acest punct de vedere, Argeșul și-a păstrat astfel în portofoliu drumul cel mai aproape de cer, numai că promovarea sa de către autorități lasă de dorit. Traseul începe din Lerești, iar la barajul Râușor se
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
rămân goale și albe și care, în final uneori ajung să se sfărâme precum creta), aerul materializat prin umbre tăcute, focul simbolizat prin salamandra vicleană care arde în vis dar nu moare și apa ce picură din lacrimi, toate sunt populate cu elemente, creaturi anonime, minuscule ce se percep cu ochiul de la nivelul cel mai de jos al lăcustei, până la ochiul atoatevăzător, foind fără noimă în lumea lor pierdută, uitată. În mijlocul acestei tăceri apăsătoare, poeta vrea să-i dea îngerului ,,toată
MARIANA PÂNDARU – „Așteptare în tăcere” [Corola-blog/BlogPost/93858_a_95150]
-
Texte comentate, Corneille, Cidul, în românește de Șt. O Iosif, ediție îngrijită și prefațată de Micaela Slăvescu, Editura Albatros, București, 1973, Actul II, Scena 2, p. 73). Aceasta ar fi chintesența cărții scrise de Anca Sîrghie. O lume demult apusă, populată de oameni cu suflete alese, personalități: ,,profesorul Leon Daniello, care era un cadru didactic foarte sobru și totodată un excepțional om de cultură. El era printre foarte, foarte puținii profesori de la Medicina clujeană, care, pe lângă buna pregătire în domeniul științific
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
am reușit eu să fac. Așa, poate că treptat s-ar decanta lucrurile. Apoi ar mai trebui ca acea cronică a edițiilor, care în perioada interbelică a funcționat la noi ca o adevărată instituție, să se reinstituie (și înainte de 1989 popula binișor revistele noastre literare și culturale), să sancționeze abaterile, să „premieze” (dar în cunoștință de cauză) inovările, în general, să stimuleze dezbaterile. Mi-ar surîde să-mi iau pseudonimul Didim (acesta a fost un critic rău de tot, poreclit Halkenteros
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
să simtă, din plin, textul și melodia pentru a le transmite și ascultătorului, pentru a înfiripa acele vibrații estetice care leagă interpretul de ascultător. Televiziunea și Internetul au schimbat mult gustul pentru valorile artistice clasice. A devenit spectacolul de muzică populară un gen desuet? - Sunt convinsă că în ce privește muzica, gustul se poate forma. În perioada profesării mele la Radio Novi Sad, în toate programele și în toate limbile în care transmitea programe muzicale acest post de radio se oferea ascultătorilor muzică
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
de a scrie/ despre uluitorul contrast." spune presupusul călător francez de la 1820, după care se ascunde de fapt ochiul critic al autoarei. Aici totul e scris în altă cheie decât în gama exotică a Crinilor roșii. Dispare feerica lume imaginară populată de siluete grațioase, dar, cu același "simț al decorativului", autoarea descrie interioarele scumpe sau desfrâul gastronomic de la curte. E remarcabilă asprimea imaginilor care sugerează primitivismul urbanistic al Cetății de scaun, precum și aspectul jalnic al "prostimii". Poemul ne-a fost comunicat
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
acolo de peste 70 de ani, descoperi un lucru și mai uluitor: prin geamul de la capătul coridorului familiei Popescu nu se vedea numai pur și simplu vechea piață de pește, ci și personajele care, odată cu începutul zilei, au început s-o populeze. Și domnul Răpițeanu izbucni în plâns, când își văzu răposata mamă târguindu-se cu un vânzător. Fu atât de mișcat, încât i se făcu rău și căzu lat. - Să nu ne învinovățească pe noi că l-am omorât cu geamul
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
sau mai puțin iz manierist în toate cărțile lui, însoțește o incursiune într-un nu mai puțin frapant univers al habitaclului tradițional, cu tot ce îi este propriu, de la "fructele pământului" servite natur sau în metamorfoză culinară, la obiectele ce populează triada spațială a locuinței: bucătăria, salonul (sufrageria) și dormitorul, incursiune ce are deseori aerul unei veritabile explorări și este ghidată de două busole: una psihologică, indicând un magnetism erotic de senzualitate orientală, alta estetică, relevând un simț parodic activizat de
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
asta - mâncam o feliuță de caș proaspăt (mă săturasem până peste cap de struguri) și mă refugiam în dormitorul meu cu baldachin și mă trânteam pe patul unde se consumaseră amoruri princiare sau numai boierești, aveam senzația că locuința e populată de fantome - se auzeau podele scârțâind și hohote de râs și sunete înăbușite, îmi aprindeam țigara, lumina chioară a becului se lăfăia pe reliefurile stucaturilor ce decorau plafonul, nimerisem întâmplător în fascinanta lume lermontoviană (cu corecții proletare), fumam și reciteam
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
despre care nimeni nu putea să spună dacă este prost sau deștept, este descoperit ca valoare de un patron din lumea presei Asemenea răsturnări de situați, asemenea întorsături spectaculoase care amintesc cumva de cazul tezei la matematică, trebuie să fi populat imaginația unui tânăr încolțit de asprimile vieți, trebuie să fi fost avute în vedere ca o eventuală soluție. Oricum ar fi, acesta este momentul când se vorbește pentru prima dată de eventualitatea devenirii ca scriitor a tânărului Marin Preda. "Antecedentele
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
le asumă pe toate. Îț voi dedica autosfîrșitul meu... - Și cine se va ocupa de-acesta?... - Nu avea grijă. Îmi voi seduce parcele! Orlov cedă cutremurat iar Moștenitorul își învălui proprietatea cu privire de adorator aflat în fața unei racle: - Ne populăm spațile cu objecte pentru a avea după ce ne ascunde. Împingem în față utilitatea scrumierei cînd, în fapt, scrumiera și fotoliul au rolul comun de-a aminti de bîrlog, piteală, scorbură sau băgat după. Ne furișăm în spatele utilități obiectelor pe care
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
de spaime într-o lume fluidă, care conține moartea" (Marta Petreu, citat din fișa de dicționar). La capătul liniei 9, gradează obsesiv semnale rău-prevestitoare, în lumea pestriță și coborîtă a periferiei în bîlciul căreia evadează personajul principal. Lumea aceasta e populată de făpturi de Infern (cum e omul bou, de a cărui privire Veniamin nu reușește să scape). In aer se adună grele premoniții - Veniamin devine mirele unei demonice și grotești păpuși de cîrpă, în același timp rigidă, cu „chip de
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13948_a_15273]
-
pe oameni de rând și artiști deopotrivă, în mizeria lipsită de speranță. Venind din partea unui autor care trăia exclusiv din scris, verdictul este marcat de sinceritate maximă: propriul succes relevă limitele sistemului capitalist, generator de beneficii doar în aparență. Interval populat de siluetele politicienilor veroși, tranzacționând voturi și menținând o stare de retardare semifeudală, România mare este contemplată, retrospectiv, doar pentru a extrage din fauna teratologică un exemplar ilustrativ în cel mai înalt grad. Maestrul își probează, pentru a câta oară
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]