528 matches
-
Gallagher și al. (1997) au măsurat porozitatea și aria suprafeței biomasei de R. oryzae și au observat că procesul de autoclavare afectează structura particulelor. Ca urmare a ruperii celulelor se produce o creștere a ariei suprafeței, a volumului monostratului, a porozității particulelor și astfel se expun situsuri latente, datorită cărora crește adsorbția colorantului. Fu și Viraraghavan (2000) au utilizat autoclavarea pentru a pretrata biomasa fungică viabilă (A. niger). În urma autoclavării se intensifică capacitatea de biosorbție de la 1,17 mg Basic Blue
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
efect este explicat pe baza încărcării negative a suprafeței fungice și a ionizării în soluție a colorantului Congo Red. Anionii colorantului vor fi respinși de grupele anionice de pe suprafața biomasei fungice. Autoclavarea contribuie la distrugerea structurii fungice, conducând la creșterea porozității, încât o cantitate mai mare de colorant va pătrunde în porii dilatați ai biomasei fungice autoclavate conducând la creșterea capacității de biosorbție. Pretratamentul cu CaCl2 crește capacitatea de biosorbție, deoarece ionul divalent Ca2+ va neutraliza încărcarea negativă a suprafeței biomasei
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
biomasei algei IASq și IHISq a fost de 60 și respectiv 330 L mol-1. Din Tabelul 4.24 se pot observa și valorile entalpiei libere standard ΔG0 calculate pentru cei doi biosorbenți. Prin modelul Dubinin-Radushkevich s-au determinat caracteristicile de porozitate și energia liberă aparentă a capacității de adsorbție. Capacitatea monomoleculară qm a biomasei pentru IASq și IHISq a fost de 1,51 10−4 sau 52,1 și respectiv 2,25 10−4 g mol−1 sau 67,4 mg
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
a capacității de adsorbție. Capacitatea monomoleculară qm a biomasei pentru IASq și IHISq a fost de 1,51 10−4 sau 52,1 și respectiv 2,25 10−4 g mol−1 sau 67,4 mg g−1. Factorul de porozitate KDR pentru biomasa de IASq și IHISq a fost 0,979 10−8 și respectiv 1,215 10−8 mol2 J−2. Energiile aparente libere rezultate din aplicarea acestui model pentru IASq și IHISq au fost situate în domeniul 6
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
sunt organele și traseul tranzitului sângelui și al circuitului său: mai întâi de la urechiușa dreaptă a ventriculului, traversând plămânii până la urechiușa stângă și, de aici prin ventriculul stâng, în aortă și în toate arterele îndepărtându-se de inimă, apoi prin porozitățile organelor (s.n.) în vene și prin vene spre baza inimii unde sângele revine rapid.“ „Porozitățile organelor“ (capilarele pe care W. Harvey le-a intuit), sunt descoperite de Henri Power, la microscop, în 1649. Este vorba de rețeaua capilarelor, pe care
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a ventriculului, traversând plămânii până la urechiușa stângă și, de aici prin ventriculul stâng, în aortă și în toate arterele îndepărtându-se de inimă, apoi prin porozitățile organelor (s.n.) în vene și prin vene spre baza inimii unde sângele revine rapid.“ „Porozitățile organelor“ (capilarele pe care W. Harvey le-a intuit), sunt descoperite de Henri Power, la microscop, în 1649. Este vorba de rețeaua capilarelor, pe care o redescoperă și Malpighi, în 1661 în plămânii batracienilor, renegându-și opoziția față de Harvey, Gândind
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
De cerebra anatome“ și „Nervorum descriptio et usus“. Olandezul Van Leeuwenhoek (1632 - 1723) cu un microscop realizat de el, descrie globulele roșii ca pe niște „corpusculi“ și identifică anastomozele capilare, pe care Harvey, printr-o intuiție genială, le interpretase ca porozități. Capilarele sunt apoi confirmate de Henri Power (1649) și interpretate ca mijloace de comunicare între artere și vene. Marcelo Malpighi (1628 - 1694), profesor la Universitatea de Medicină din Pisa, după ce-l contrazisese pe Harvey, e nevoit, după 1661, să-l
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
acestuia. Plasat în apropierea unei sobe calde, absoarbe până la 97% din radiațiile proiectate pe tegumente. Atât pierderea, cât și absorbția de căldură pot fi diminuate sau chiar suprimate prin izolare termică vestimentară. Eficacitatea acesteia ține de numărul straturilor izolatoare, de porozitatea și permeabilitatea la aer și vapori, precum și de conductibilitatea termică a produsului vestimentar. Conducția realizează încălzirea sau răcirea corpului prin conducerea directă a aerului care vine în contact cu suprafața corporală. Aerul atmosferic fiind rău conducător de căldură, pierderile calorice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
exclude din sarcinile sale glosatoare orice elogiu și cenzură. „Noticulele“ sale, care se reduceau nu de puține ori la unele clichés de pe coperta sau supracoperta cărților analizate, au ajuns, cu vremea, să Înregistreze formatul, dimensiunile centimetrice, densitatea, tipografia, calitatea cernelii, porozitatea și mirosul hârtiei. Între 1924 și 1929, Lambkin Formento a colaborat, fără să culeagă nici lauri, nici ciulini, la ultimele pagini ale Analelor orașului Buenos Aires. În luna noiembrie a ultimului an, a renunțat la atari activități, pentru a se consacra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
buzunarul cumpărătorului. Un aspect interesant privind opțiunea cumpărătorului pentru un anumit produs este mecanismul prin care acesta își fundamentează decizia. Caracteristicile de calitate ale unui produs constituie răspunsul producătorului la cerințele beneficiarului; limbajul tehnic în care acestea sunt prezentate (ex.: porozitate, reactanță, impedanță, grad de alb, consum specific etc.) este cel mai adesea stăin și de neînțeles pentru cumpărător, care ar fi mai degrabă interesat de existența unor indicatori sintetici și funcționali care să-i permită să facă diferențe între produsele
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
printr-o coloană de adsorbant, acest tip numindu-se adsorbție dinamică. Acest procedeu depinde de condițiile de antrenare ale gazului Fig. 1.6. Diagramă tensiune superficială concentrație & + 2 & + 2 62 . 114 precum și de caracteristicile coloanei de adsorbant: lungime, secțiune, granulozitate, porozitate etc. Deoarece adsorbția dinamică poate fi totală față de punctul de ieșire al amestecului de gaze, ea se mai definește prin: capacitate sau timp de rezistență; capacitate de retenție (retentivitate). Este important și modul în care se comportă sistemul în procesul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
unui câmp electric, faza lichidă din porii gelului migrează spre unul dintre electrozi, fenomen ce duce la separarea unor geluri concentrate. 5. Îmbătrânirea - se realizează în timp și are loc prin modificarea structurii gelului. Capacitatea de adsorbție scade, se schimbă porozitatea și gelul își pierde elasticitatea. Acest proces este favorizat de temperaturi ridicate. Gelurile își găsesc aplicații în industria alimentară (geluri din fructe sau jeleuri, brânzeturi și alte derivate din lapte etc.), în procesul de uscare a gazelor (silicagelul fiind cel
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
etc.) și sintetice (macromoleculare). Procesul de formare a rășinilor se numește rezinificare și cuprinde o reacție chimică (oxidare, polimerizare, condensare) și un proces fizic de solidificare în stare rășinoasă. Au toate proprietățile coloidale ale gelurilor, cu excepția celor ce țin de porozitate și suprafață activă (adsorbție, reacții de contact etc.). Cei mai mulți polimeri solizi sunt într-o stare solidă mixtă, cristalină și amorfă. Această stare intermediară oferă rășinilor o proprietate de rezistență mecanică la solicitări mai mari și de elasticitate, în același timp
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
temperatura la care s-a făcut determinarea. Calculul tensiunii superficiale se face conform ultimei relații de mai sus. 215 Tensiunea superficială a apei la suprafața de separare cu aerul (erg/cm2) Temperatura 0C Tensiunea superficială Temperatura 0C Tensiunea superficială Determinarea porozității solului și a capacității de reținere a apei A. Volumul porilor (porozitatea) Porozitatea reprezintă volumul porilor din 100 cm3 sol. Determinarea se face măsurând volumul apei care umple acești pori (spațiile dintre particule). Într-un cilindru gradat de 100 ml
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
conform ultimei relații de mai sus. 215 Tensiunea superficială a apei la suprafața de separare cu aerul (erg/cm2) Temperatura 0C Tensiunea superficială Temperatura 0C Tensiunea superficială Determinarea porozității solului și a capacității de reținere a apei A. Volumul porilor (porozitatea) Porozitatea reprezintă volumul porilor din 100 cm3 sol. Determinarea se face măsurând volumul apei care umple acești pori (spațiile dintre particule). Într-un cilindru gradat de 100 ml se pun 50 cm3 de sol pregătit pentru analizele fizice. Acest lucru
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ultimei relații de mai sus. 215 Tensiunea superficială a apei la suprafața de separare cu aerul (erg/cm2) Temperatura 0C Tensiunea superficială Temperatura 0C Tensiunea superficială Determinarea porozității solului și a capacității de reținere a apei A. Volumul porilor (porozitatea) Porozitatea reprezintă volumul porilor din 100 cm3 sol. Determinarea se face măsurând volumul apei care umple acești pori (spațiile dintre particule). Într-un cilindru gradat de 100 ml se pun 50 cm3 de sol pregătit pentru analizele fizice. Acest lucru presupune
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
pipete, turnându-se ușor pe lângă pereții cilindrului. Volumul final total (sol + apă) nu va fi de 100 ml, pentru că apa a umplut porii, înlocuind aerul. Diferența până la 100 ml se dublează pentru a determina volumul porilor din 100 cm3 sol. Porozitatea diferă cu tipul de sol studiat. De exemplu: turba cu corpuri organice are aproximativ 84 % porozitate; argila cu amestecuri organice cca. 53 %; solurile cu granule mari (șist, nisip) cca. 40%. În soluri mixte, cu particule mici care umplu porii dintre
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
100 ml, pentru că apa a umplut porii, înlocuind aerul. Diferența până la 100 ml se dublează pentru a determina volumul porilor din 100 cm3 sol. Porozitatea diferă cu tipul de sol studiat. De exemplu: turba cu corpuri organice are aproximativ 84 % porozitate; argila cu amestecuri organice cca. 53 %; solurile cu granule mari (șist, nisip) cca. 40%. În soluri mixte, cu particule mici care umplu porii dintre granulele mai mari, porozitatea scade mult, până la 5 10 %. Porozitatea mare este un factor favorabil pentru
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de sol studiat. De exemplu: turba cu corpuri organice are aproximativ 84 % porozitate; argila cu amestecuri organice cca. 53 %; solurile cu granule mari (șist, nisip) cca. 40%. În soluri mixte, cu particule mici care umplu porii dintre granulele mai mari, porozitatea scade mult, până la 5 10 %. Porozitatea mare este un factor favorabil pentru autoepurarea solului. Acest parametru se mărește prin afânarea solului. B. Capacitatea de reținere a apei Se înțelege prin capacitatea de reținere a apei cantitatea de apă măsurată în
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cu corpuri organice are aproximativ 84 % porozitate; argila cu amestecuri organice cca. 53 %; solurile cu granule mari (șist, nisip) cca. 40%. În soluri mixte, cu particule mici care umplu porii dintre granulele mai mari, porozitatea scade mult, până la 5 10 %. Porozitatea mare este un factor favorabil pentru autoepurarea solului. Acest parametru se mărește prin afânarea solului. B. Capacitatea de reținere a apei Se înțelege prin capacitatea de reținere a apei cantitatea de apă măsurată în grame care poate fi reținută de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în medii speciale care să le protejeze. 1.2.8. STERILIZAREA PRIN FILTRARE Este folosită în mod curent în bacteriologie, pentru sterilizarea mediilor de cultură, a unor medicamente și pentru sterilizarea aerului din sălile de operații. Se folosesc filtre cu porozitate riguros controlată care nu permit trecerea microorganismelor. 1.3. ANTISEPSIA 1.3.1. GENERALITATI Substanțele antiseptice și dezinfectante, sunt substanțe chimice care au acțiune antimicrobiană fiind folosite pentru distrugerea microorganismelor de pe tegumente, mucoase și plăgi (antiseptice) sau de pe suprafețe inerte
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
reticulați. Pentru caracterizarea perlelor reticulate se pot folosi metode chimice, fizico-chimice și mecanice, în funcție de destinația pentru care au fost realizate sintezele. Morfologia structurilor poroase Morfologia structurilor poroase ale (co)polimerilor reticulați macroporoși se determină prin câteva metode specifice care includ porozitatea totală, volumul, mărimea și distribuția porilor /1-5/. Porozitatea perlelor,(P%), care reprezintă volumul spațiului interstițial al (co)polimerilor a fost calculată /6/, aplicând ecuația: (1) Volumul porilor, (VP), s-a calculat cu ajutorul relației: (2) Diametrul și raza medie a porilor
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
metode chimice, fizico-chimice și mecanice, în funcție de destinația pentru care au fost realizate sintezele. Morfologia structurilor poroase Morfologia structurilor poroase ale (co)polimerilor reticulați macroporoși se determină prin câteva metode specifice care includ porozitatea totală, volumul, mărimea și distribuția porilor /1-5/. Porozitatea perlelor,(P%), care reprezintă volumul spațiului interstițial al (co)polimerilor a fost calculată /6/, aplicând ecuația: (1) Volumul porilor, (VP), s-a calculat cu ajutorul relației: (2) Diametrul și raza medie a porilor au fost calculate portivit relațiilor: (3) (4) presupunându
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
Hg de tip Quantachrome. Astfel, s-a evidențiat influența amestecului de diluanți și a cantității de DVB asupra structurii poroase a rășinilor. Pe baza curbelor de distribuție integrală a mărimii porilor Nikolic și colab. /12/ au determinat o valoare a porozității totale de aprox 3.2 cm3/g pentru copolimerii macroporoși pe bază de metacrilat de metil și acrilamidă, calculând suprafața specifică SS, Hg în m 2/g din curbele de distribuție diferențială folosind relația: (9) Alfrey și Lloyd /13/ au
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
prin adsorbție de azot la temperatura azotului lichid, în cazul schimbătorilor de ioni macroporoși, aparțin lui Kunin și colab. /14/, care pentru determinarea diametrului mediu al porilor, în ipoteza porilor cilindrici, autorii au folosit relația: (14) în care: P reprezintă porozitatea, iar ρap densitatea aparentă. Suprafața specifică, Ssp, la (co)polimerii preparați de autori a fost măsurată aplicând metoda BET la temperatura de fierbere a azotului lichid /23/, pe un aparat “STROHLEIN AREA-meter”, utilizând relația: (15) unde: h diferența de nivel
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]