784 matches
-
fi erectă (Rkațiteli, Columna), semierectă (la majoritatea soiurilor), orizontală (Pinot noir), semicaducă sau caducă (portaltoiul 3309 C). gradul de ramificare (puterea de emitere a copililor) a lăstarilor reprezintă o însușire a speciei Vitis și este mai bine evidențiată la vițele portaltoi unde se întâlnesc ramificații de ordinul II, III și IV, în timp ce la soiurile vinifera se întâlnesc ramificații secundare (copili). Alte caractere morfologice ale lăstarului care constituie elemente de descriere ale soiurilor de viță de vie se referă la culoarea nodurilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
poate fi galbenă (Grenache noir, Riesling italian) galbenă-brună (Furmint), roșu - violaceu (Vitis aestivalis) sau gri. Lenticelele, în principiu sunt absente la soiurile vinifera și prezente și foarte numeroase la Vitis rotundifolia. Prezența nodurilor și internodurilor este un caracter specific vițelor portaltoi. În ceea ce privește lungimea internodurilor, aceasta este foarte variată, fiind mai mică la soiurile vinifera și mare sau foarte mare la soiurile de vițe portaltoi. 4. Inflorescența și floarea în principiu sunt organe care ajută mai ales pentru descrierea botanică a soiurilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și prezente și foarte numeroase la Vitis rotundifolia. Prezența nodurilor și internodurilor este un caracter specific vițelor portaltoi. În ceea ce privește lungimea internodurilor, aceasta este foarte variată, fiind mai mică la soiurile vinifera și mare sau foarte mare la soiurile de vițe portaltoi. 4. Inflorescența și floarea în principiu sunt organe care ajută mai ales pentru descrierea botanică a soiurilor. La acestea se studiază inserția primelor înflorescente pe lăstar, numărul de inflorescențe, lungimea inflorescențelor, fertilitatea mugurilor, tipul florii și anomaliile florale. Inserția primei
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pe principiul politomic s-au dovedit a fi mult mai exacte deoarece acestea folosesc un număr mult mai mare de caractere morfologice. În Rusia, P. Kiskin (1971) a realizat un determinator pentru 2800 de soiuri de viță vinifera și de portaltoi, în care folosește următoarea metodologie de lucru: întocmirea pentru fiecare soi a unei fișe cu mai multe coloane numerotate cu cifre romane de la I la XXV, în care coloanele I - VIII corespund caracterelor fenotipice ale frunzei, coloanele IX - XIII caracterele
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
vinifera, lenticelele sunt absente. 5.5. Desimea perilor scurți, rigizi pe noduri (cod OIV 405; UPOV 20; IBPRG 6.1.46.). Se clasifică într-un sistem de notare de la 1 la 9 și sunt caracteristice în principal soiurilor de viță portaltoi (3306, Kober 5 BB, Riparia Scribner) . 5.6. Desimea perilor scurți, rigizi pe internodii (cod OIV 106; UPOV 21; IBPRG 6.1.47.) se exprimă în același sistem de codificare, notările și soiurile de referință fiind asemănătoare cazului precedent. 5
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de masă și se apreciază prin șase descriptori tehnologici care se referă la procentul de legare a boabelor, masa medie a strugurelui și a bobului, producția de struguri la hectar, conținutul mustului în zaharuri și aciditate totală. În cazul vițelor portaltoi se apreciază producția de butași, formarea calusului și aptitudinile de rizogeneză (formarea rădăcinilor adventive). 1. Procentul de legare a boabelor (cod OIV 501; UPOV -; IBPRG 6.2.24.). Se stabilește la maturare prin numărarea boabelor legate, raportate la numărul total
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
OIV cu codul 508 este "pH-ul mustului", care se determină tot într-o probă medie, pentru care se folosește următoarea caracterizare și sistem de notare: mic (nota 3), mijlociu (nota 5) și ridicat (nota 7). 7. Producția de butași portaltoi la hectar (cod OIV 551; cod UPOV -; IBPRG 6.1.55.). Observațiile se fac toamna la recoltarea coardelor portaltoi, în timpul repausului vegetativ și se exprimă în număr de butași/ha sau în lungimea totală a butașilor exprimată în metrii liniari
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
folosește următoarea caracterizare și sistem de notare: mic (nota 3), mijlociu (nota 5) și ridicat (nota 7). 7. Producția de butași portaltoi la hectar (cod OIV 551; cod UPOV -; IBPRG 6.1.55.). Observațiile se fac toamna la recoltarea coardelor portaltoi, în timpul repausului vegetativ și se exprimă în număr de butași/ha sau în lungimea totală a butașilor exprimată în metrii liniari. 8. Formarea calusului la capătul superior al butașului portaltoi (cod OIV 552; cod UPOV -; IBPRG 6.1.56.). Observațiile
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
6.1.55.). Observațiile se fac toamna la recoltarea coardelor portaltoi, în timpul repausului vegetativ și se exprimă în număr de butași/ha sau în lungimea totală a butașilor exprimată în metrii liniari. 8. Formarea calusului la capătul superior al butașului portaltoi (cod OIV 552; cod UPOV -; IBPRG 6.1.56.). Observațiile se fac la butașii portaltoi lemnificați după ce a avut loc procesul de calusare prin forțarea acestora la temperaturi de 25-30°C. 9. Aptitudinea de rizogeneză a butașilor portaltoi (cod OIV
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
se exprimă în număr de butași/ha sau în lungimea totală a butașilor exprimată în metrii liniari. 8. Formarea calusului la capătul superior al butașului portaltoi (cod OIV 552; cod UPOV -; IBPRG 6.1.56.). Observațiile se fac la butașii portaltoi lemnificați după ce a avut loc procesul de calusare prin forțarea acestora la temperaturi de 25-30°C. 9. Aptitudinea de rizogeneză a butașilor portaltoi (cod OIV 553; cod UPOV -; IBPRG 6.1.57.) se apreciază prin capacitatea butașilor lemnificați de portaltoi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
al butașului portaltoi (cod OIV 552; cod UPOV -; IBPRG 6.1.56.). Observațiile se fac la butașii portaltoi lemnificați după ce a avut loc procesul de calusare prin forțarea acestora la temperaturi de 25-30°C. 9. Aptitudinea de rizogeneză a butașilor portaltoi (cod OIV 553; cod UPOV -; IBPRG 6.1.57.) se apreciază prin capacitatea butașilor lemnificați de portaltoi de a forma rădăcini adventive (numărul mediu) la baza acestora, în condiții de pepinieră, după procesul de forțare la temperaturi de 25 - 30
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
portaltoi lemnificați după ce a avut loc procesul de calusare prin forțarea acestora la temperaturi de 25-30°C. 9. Aptitudinea de rizogeneză a butașilor portaltoi (cod OIV 553; cod UPOV -; IBPRG 6.1.57.) se apreciază prin capacitatea butașilor lemnificați de portaltoi de a forma rădăcini adventive (numărul mediu) la baza acestora, în condiții de pepinieră, după procesul de forțare la temperaturi de 25 - 30°C. 2.5.4. ALȚI DESCRIPTORI AMPELOGRAFICI Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
greutatea tescovinei (pielițe + semințe). Scara de interpretare este următoarea: indicele de randament foarte mic < 3 (nota 1), mic 3-4 (nota 3) , mijlociu 4-5 (nota 5) , mare 5-6 (nota 7) și foarte mare > 6 (nota 9) . 3.7. Producția de butași portaltoi la butuc. Determinarea se face toamna la recoltarea coardelor portaltoi. Sunt luați în calcul butașii STAS obținuți de la minim 10 butuci. Scara de interpretare este următoarea: producție de butași foarte mică (nota 1), mică (nota 3), mijlocie (nota 5), mare
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de randament foarte mic < 3 (nota 1), mic 3-4 (nota 3) , mijlociu 4-5 (nota 5) , mare 5-6 (nota 7) și foarte mare > 6 (nota 9) . 3.7. Producția de butași portaltoi la butuc. Determinarea se face toamna la recoltarea coardelor portaltoi. Sunt luați în calcul butașii STAS obținuți de la minim 10 butuci. Scara de interpretare este următoarea: producție de butași foarte mică (nota 1), mică (nota 3), mijlocie (nota 5), mare (nota 7), foarte mare (nota 9). Coordonarea unitară a conservării
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
agricultură din Viena, la Congresul de viticultură de la Marburg. Louis Ravaz (1902) preia această idee și dezvoltă ampelometria frunzei la rang de metodă de recunoaștere a soiurilor, folosind-o în lucrarea sa "Les vignes américaines", la caracterizarea speciilor de vițe portaltoi. O contribuție deosebită la dezvoltarea ampelometriei în viticultură au avut-o: H. Moog (1938) exprimând notația caracterelor morfologice în formule matematice, preconizând asfel folosirea "metodei șirului de variație"; M.A: Rodrigues (1955) care propune metoda filometrică și carpometria pentru descrierea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
că nu face nici o referire la gradul de sectare al frunzei. Un studiu efectuat de profesorii T. Martin și M. Neagu (1940) privind aportul ampelometriei la caracterizarea soiurilor de viță de vie și în funcție de regiunea unde se cultivă și de portaltoiul folosit, făcând comparație și cu datele obținute de A. Billeau, arată că valorile ampelometrice variază în funcție de soi, regiune, portaltoi, neexistând raporturi caracteristice pe baza cărora se pot diferenția soiurile, iar metoda ampelometrică nu poate furniza informații sigure pe baza cărora
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
M. Neagu (1940) privind aportul ampelometriei la caracterizarea soiurilor de viță de vie și în funcție de regiunea unde se cultivă și de portaltoiul folosit, făcând comparație și cu datele obținute de A. Billeau, arată că valorile ampelometrice variază în funcție de soi, regiune, portaltoi, neexistând raporturi caracteristice pe baza cărora se pot diferenția soiurile, iar metoda ampelometrică nu poate furniza informații sigure pe baza cărora să se poată determina soiurile de viță de vie. 2.6.2. FOLOSIREA METODEI AMPELOMETRICE PENTRU DIFERENȚIEREA SOIURILOR DE
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
când acestea au fost introduse în procesul de producție. Problema se pune în cazul celor cu origine necunoscută, asupra cărora există numai ipoteze cu privire la provenieța lor, aria de răspândire, etc (Poenaru I, 1970). De asemenea, în cazul soiurilor de viță portaltoi metodele ampelografice de identificare a acestora nu pot fi folosite decât în plantațiile portaltoi nu și după altoire. Cele mai multe varietăți de viță de vie provin inițial din semințe, fiecare fiind reprezentată de un amestec individual de alele parentale, combinate din
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
celor cu origine necunoscută, asupra cărora există numai ipoteze cu privire la provenieța lor, aria de răspândire, etc (Poenaru I, 1970). De asemenea, în cazul soiurilor de viță portaltoi metodele ampelografice de identificare a acestora nu pot fi folosite decât în plantațiile portaltoi nu și după altoire. Cele mai multe varietăți de viță de vie provin inițial din semințe, fiecare fiind reprezentată de un amestec individual de alele parentale, combinate din nou accidental în timpul procesului de meioză. Pentru descrierea acestor soiuri provenite din semințe indicatorii
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
mascate, la peste 26șC. Frunzele cad înainte de vreme, ducând la slăbirea pomilor atacați, în special a celor tineri. Fructele provenite de la pomii bolnavi sunt mici și nu au calități gustative. Sensibile sunt soiurile Jonathan, Lord Lambourne, Golden delicious, EM VII (portaltoi), iar mai puțin sensibile Boskoop, Parmen auriu, Ontario, fiind cunoscute și unele soiuri tolerante (fig. 141). Transmitere răspândire. Transmiterea și răspândirea virusului se realizează prin altoire și prin grefare de scoarță, simptomele bolii apărând în câteva săptămâni sau în primăvara
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
spotCLS), epinastia lui Spy 227 (Spy 227 epinasty E), declinul lui Spy 227 (Spy 227 decline SD), rugozitatea scoarței (Scaly bark SB) și piticirea (Scaly dwarf PD); la Malus platycarpa, strierea lemnului (Stem pitting SP) și incompatibilitatea dintre altoi și portaltoi (Stem grooving SG). Virusurile latente se transmit pe diferite căi și metode de înmulțire vegetativă . Din cercetările efectuate în țara noastră, s-a constatat că majoritatea soiurilor de măr sunt infectate cu virusuri latente în complex. Dintre portaltoii vegetativi sunt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Phytophthora cactorum Această boală este mai puțin cunoscută, fiind totuși întâlnită în țările cultivatoare de măr din Europa și America de Nord (U.S.A.). În România a fost semnalată în 1936 de Tr. Săvulescu. Boala s-a extins odată cu introducerea unor noi portaltoi vegetativi, în marcotiere și livezi. Ciuperca mai atacă în afară de măr și liliacul, precum și numeroase plante ca bujorul, laleaua, azaleea, până la 750 de specii (G.N. Agrios, 1978, Valentina Amzăr, 1980). Simptome. La măr, atacul se produce la baza tulpinii, scoarța apărând
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
trebuie să fie cât mai îndepărtate de livezile de prun. Pomii afectați de boală vor fi distruși; pepinierele vor furniza numai material absolut sănătos. În timpul perioadei de vegetație se vor aplica tratamente chimice pentru combaterea insectelor. Nu se vor folosi portaltoi vegetativi, ci numai generativi. Se vor distruge buruienile și sâmburoasele spontane din jurul pepinierelor. În zonele puternic infectate trebuie să se cultive soiuri mai tolerante ca: Anna Späth, D'Agen sau Renclode. Bacterioze 9.3.2. Ulcerația și ciuruirea bacteriană a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sănătoase, iar înainte de plantarea definitivă, vițele și pomii vor fi sortați, eliminându-se toate exemplarele atacate. Plantările definitive se vor face numai pe terenuri care 2-3 ani anteriori au fost cultivate cu plante cerealiere sau lucernă, cu puieți altoiți pe portaltoi rezistenți la cancer. Cercetările privind combatera chimică cancerului au avut rezultate limitate, uneori neconcludente, majoritatea neconfirmate de alți cercetători. Rezultate deosebite au fost obținute prin folosirea metodei biologice. În 1972, I. New și A Kerr au semnalat un izolat bacterian
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
până la intrarea pe rod, fiind foarte sensibili la temperaturile scăzute din timpul iernii. Pomii care rezistă după intrarea pe rod dau producții slabe, cu fructe mici și fără gust. Toate soiurile de cais sunt puternic atacate dacă sunt altoite pe portaltoi piersic și prezintă simptome mai slabe, dacă sunt altoite pe zarzăr sau mirobolan. Soiurile cele mai sensibile sunt: Luizet, Bergeron și CR. 2/63. Bacterioze 9.5.2. Ulcerația și ciuruirea bacteriană a frunzelor Pseudomonas syringae pv. morsprunorum (fig. 169
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]