830 matches
-
Aceste posturi sunt folosite ca o variantă modernă de diplomație, nu sunt canale de propagandă, deoarece abordarea lor este foarte grijulie. SUA știe că este vorba tot despre China, iar acolo unii oameni mor de foame", a mai precizat Bibb Porter. Bibb se întreabă de ce Al Jazeera ar intenționa să producă 60% din conținutul său în Statele Unite, așa cum declară, deși postul arab s-a făcut cunoscut datorită acoperirii sale din Orientul Mijlociu, în special în timpul revoluțiilor arabe din primăvara anului trecut? Cert
AL JAZEERA VA INTRA ÎN 60 DE MILIOANE DE CASE AMERICAN de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345166_a_346495]
-
in Narrative. "Poetics Today" 1:7-25. Dorfman, Eugene, 1968. The Narreme in the Medieval Romance Epic: An Introduction to Narrative Structures. Toronto: University of Toronto Press. Ducrot, Oswald Tzvetan Todorov. 1979. Encyclopedic Dictionary of the Sciences of Language. Trad. Catherine Porter. Baltimore: Johns Hopkins University Press. [Ducrot, Schaeffer.1996. Noul dicționar enciclopedic al științelor limbajului. Trad. Anca Măgureanu, Viorel Vișan, Marina Păunescu. București: Babel.] Dujardin, Edouard. 1931. Le Monologue Intérieur. Paris: Messein. Dundes, Alan. 1962. From Etic to Emic Units in
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
que l'on peut le discerner, car îl peut être " plus ou moins incertain, éloigné et étranger "186. Entre autres, l'acte de discerner le sens accorde à l'herméneutique une dimension critique, car, en interprétant, on ne fait que porter un jugement sur le message d'un texte.187 * Que l'herméneutique peut nourrir la traductologie de șes outils et șes méthodes est un fait de pluș en plus évident dans la théorie de la traduction.188 À la différence de la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Le dialogue, toujours vif dans leș créations de jeunesse, se transforme en monologue. Tout aboutit à un nihilisme presque nietzschéen devant la fuite écrasante du temps, que Blaga appelle " le grand passage ". Pour illustrer ce parcours qui mène Blaga à porter " la faux du négateur " et à s'enfermer dans la " dernière tristesse "862, îl suffit de se rappeler leș accents expressionnistes d'un poème comme Vreau să joc ! (Je veux danser !) : " Terre, donne-moi des ailes/et je serai flèche fendant
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
et un peu oubliée de notre beau pays ! Îl convenait donc de contribuer à battre en brèche cette image fausse d'une Roumanie qui ne serait qu'une petite sœur latine, sans identité autre que să latinité. Et pour cela, porter à la connaissance du public français et francophone l'existence d'une littérature de langue roumaine qui a toute să place dans le panthéon de la littérature mondiale.1231 Le travail du traducteur devient, en même temps, travail de dissémination d
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
303) On peut expliquer un țel choix seulement par une préoccupation pour la musicalité interne du texte-traduction, donnée par des vers équilibrés, qui créent, par leur cadence, un certain rythme intérieur. Portant, une telle modification du découpage des vers peut porter atteinte aux enjambements du texte de départ. Prenons l'exemple suivant : În noaptea asta-n care cad/ atâtea stele, tânărul tău trup/ de vrăjitoare-mi arde-n brațe/ ca-n flăcările unui rug. (Noi și pământul) (Blaga, 2010 : 27) Cette
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de la délibération et du choix délibéré, îl est possible [...] d'atteindre l'ultimatum que je me suiș hasardé de proposer comme l'épreuve infaillible d'un style sans faute ; à savoir : son intraduisibilité dans leș mots de la même langue, sans porter atteinte au sens ". Notre traduction. 603 Yves Bonnefoy, " La traduction de la poésie. Une conférence d'Yves Bonnefoy à l'ATLF (27 octobre 1975) ", în Bulletin d'information des traducteurs littéraires de la France, janvier 1976, no. 7. Paul Celan, l'un
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
leur substance et même du point de vue stylistique, parce qu'elles ont une souche ou une veine commune. Cela n'affecte pourtant pas leur autonomie, de façon que des formules comme "le poète-philosophe" ou "le philosophe-poète" ne fassent que porter atteinte à l'interprétation correcte de l'œuvre du poète et de l'œuvre du philosophe. Îl faut donc analyser la poésie de Lucian Blaga en soi-même, observer son unicité et leș fondements qui lui confèrent l'organicité et la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
jadis chez nous, dans l'esprit de quelques poètes assoiffés d'horizons larges, dans la période de formation de la langue moderne, avânt Eminescu. Pour des raisons que l'on peut comprendre facilement, cette parole de début n'a pas pu porter des fruits qui demeurent, car la langue littéraire poétique était à l'époque dans l'étape des tâtonnements de principes. Quand la langue roumaine littéraire moderne a pris contour grace aux efforts d'Alecsandri et d'Eminescu, leș poètes importants
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
poétique. V. l'Annexe 1. 1364 Nous rappelons au lecteur que le concept de " style traductif " désigne la totalité des décisions traductives généralisées. Le style traductif met en valeur le style littéraire de l'auteur, mais îl peut également lui porter atteinte. 1365 Nous avons cité leș exemples que nous avons considérés leș plus évidents. La tendance à simplifier la signifiance du poème par la suppression des éléments formels ou sémantiques se manifeste à maintes reprises dans la traduction de Paul
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
du Dictionnaire de poétique et de rhétorique : " Terme de rhétorique emprunté au latin metaphora, lui-même emprunté au grec metaphora, proprement "transport", et depuis Aristote "changement", "transposition de sens", de meta, marquant la succession, le changement, et de phora "action de porter, de se mouvoir." " V. Paul Robert, Dictionnaire de poétique et de rhétorique, PUF, 4e éd., Paris, 1989. 1581 V. Henri Suhamy, Leș figures de style, op. cît., p. 30. 1582 Isabelle Oliveira, " La métaphore terminologique sous un angle cognitif ", în
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ca reacția partenerului să îi provoace costuri cât mai mici. Transferul de la un partener la altul e avantajos, dacă puterea lor de negociere este scăzută. Situațiile în care puterea este scăzută sunt evidențiate de modelul cu cinci forțe al lui Porter (1980). În primul rând, pentru a avea posibilitatea unui transfer, o organizație trebuie să aibă mai multe opțiuni, deci ar fi preferabilă o structură oligopolistă. Dacă organizația va trebui să suporte schimbarea partenerului de afaceri în postura de „victimă”, atunci
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
este cu 15-30% mai mare. Diferența de talie față de concurenți, la care se adaugă caracteristicile anterioare și alte câteva elemente legate de piață (puterea de cumpărare a populației, obiceiurile de consum etc.), sugerează o strategie de lider prin costuri, model Porter (1980), ca fiind cea mai oportună la momentul actual. În plus, barierele de ieșire în situația postachiziție sunt relativ ridicate, ceea ce încurajează o angajare investițională ce oferă perspective mai bune. În mod concret, la nivelul produsului, în special a celui
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Dunod, Paris ștrad. rom. Metode și modele ale cercetării operaționale (matematica întreprinderilor), Editura Științifică, Bucureștiț. Morran, Y. (1991), Fondements d’Economie Industrielle, Economica, Paris. Penrose, E. (1959), The Theory of the Growth of the Firm, John Wiley & Sons, New York, NY. Porter, M.E. (1980), Competitive Strategy: Techniques for Analyzing Industries and Competitors, Free Press, New York, NY. Williamson, O.E. (1975), Markets and Hierarchies: Analysis and Antitrust Implications, Free Press, New York, NY. 2. Analiza obiectivelortc "2. Analiza obiectivelor" Discuția despre obiectivele organizației este
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
mediului înconjurător, iar acesta preia elementele „interesante” ale mediului intern și le transformă în norme sau reglementări. Subsistemele semnificative ale mediului înconjurător, apreciate prin prisma responsabilității sociale a corporației, sunt cel politico-legal, cel cultural și cel concurențial (conform modelului lui Porter, 1980). Între ele apar interacțiuni reciproce cu efect regulator asupra ansamblului care cuprinde organizația-subiect, dar și guvernul. Ansamblul este antrenat în direcția transformării singularităților pozitive în generalizări, ceea ce se traduce în întărirea continuă a responsabilității sociale. Mediul politico-legal apare ca
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Gibson, J.L. (1989), Management, ediția a patra, BPI Irwin, Homewood, IL. Payne, L.S. (1996), „Three Lenses for Decision Making”, Harvard Business School, august 7, 2-396-200. Pearce, J.A., Robinson, R.B. (2005), Strategic Management, ediția a noua, McGraw-Hill Education New York, NY. Porter, M.E. (1980), Competitive Strategy: Techniques for Analyzing Industries and Competitors, Free Press, New York, NY. Porter, M.E. (1985), Competitive Advantage: Creating and Sustaining Superior Performance, Free Press, New York, NY. Simon, H.A. (1957), Administrative Behavior, Mcmillan, New York, NY. Wheelen, T.L., Hunger, J.D.
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Lenses for Decision Making”, Harvard Business School, august 7, 2-396-200. Pearce, J.A., Robinson, R.B. (2005), Strategic Management, ediția a noua, McGraw-Hill Education New York, NY. Porter, M.E. (1980), Competitive Strategy: Techniques for Analyzing Industries and Competitors, Free Press, New York, NY. Porter, M.E. (1985), Competitive Advantage: Creating and Sustaining Superior Performance, Free Press, New York, NY. Simon, H.A. (1957), Administrative Behavior, Mcmillan, New York, NY. Wheelen, T.L., Hunger, J.D. (2006), Strategic Management and Business Policy (ed. a zecea), Pearson Prentice Hall, Upper Saddle River
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Majluf, N.S. (1996), The Strategy Concept and Process: A Pragmatic Approach (ediția a II-a), Prentice Hall, Upper Saddle River, NJ. Johnson, G., Scholes, K., Whittington, R. (2005), Exploring Corporate Strategy (ediția a VII-a), Financial Times, Prentice Hall, Harlow. Porter, M.E. (1985), Competitive Advantage: Creating and Sustaining Superior Performance, Free Press, New York, NY. Prahalad, C.K., Hamel, G. (1991), „The Core Competence of the Organisation”, Harvard Business Review, mai-iunie, pp. 79-93. www.sony.net. 6. Analiza segmentării strategice externetc "6. Analiza
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
intern sau de modul în care își gestionează resursele, ci și de mediul său extern, în special al zonei din „imediata apropiere”, adică așa-zisul mediu înconjurător concurențial. Analiza acestui mediu este influențată după anii ’80 de lucrările lui Michael Porter. În managementul strategic actual aceste lucrări au preluat filonul teoretic dezvoltat de economia industrială, în modelele structură-comportament-performanță (SCP), prelucrându-le pentru uzul managerilor. Din păcate, această prelucrare, de altfel foarte atractivă la lectură, se dovedește greu de operaționalizat în analize
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de operaționalizat în analize concrete. Ceea ce pare foarte clar într-un manual de management strategic se dovedește cel puțin problematic (dacă nu chiar confuz și inconsistent!) în confruntarea cu realitatea unor cazuri concrete. De aceea, structurile de analiză sugerate de Porter trebuie completate consistent, clarificate și operaționalizate, în condițiile în care se acceptă limitări sau aproximări semnificative. Acestea din urmă trebuie să fie atent gestionate, pentru ca analizele să aibă totuși utilitate în condițiile unei mize practice. Pentru contexte diferite față de cel
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
să fie atent gestionate, pentru ca analizele să aibă totuși utilitate în condițiile unei mize practice. Pentru contexte diferite față de cel american al anilor ’80, analiza mediului concurențial prezintă mai multe caracteristici care se cer analizate cu precauție. Schema sugerată de Porter, inspirată din economia industrială, își găsește personalizări caracterizate de un grad oarecare de precizie, în funcție de destinația analizei. Una dintre scheme, prezentată de Băcanu (2006), se dorește a fi adaptată mediului românesc și se adresează utilizatorilor cu pretenții medii în ceea ce privește acuratețea
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
analizei asupra unei părți a întregului. Dacă procesul de analiză este orientat spre exteriorul organizației, acest „întreg” obligă la o definiție și la o demarcare conceptuală. Din anii ’80, interesul analitic a fost polarizat de conceptul de „industrie”, pe care Porter (1980, 1985) l-a preluat din economia industrială, pentru a explica relațiile concurențiale ale unei organizații. Din punctul său de vedere, industria este un ansamblu de firme care realizează produse apropiat substituibile. Demarcarea slabă a mulțimii de produse cu această
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
opera sa privind marketingul, utilizează conceptul de „piață” doar focalizat asupra cererii. În acest context, interesul față de managementul strategic actual se îndreaptă spre industrie, ca arenă de manifestare a concurenței și ca „întreg” supus unui proces de segmentare. Așa cum definește Porter industria, „granițele” sale vor fi trasate în funcție de substituibilitatea „apropiată”: dacă aceasta este tratată în sens larg, atunci industria va însemna o mulțime de firme cu tehnologii diferite între care relațiile de rivalitate sunt slabe, iar dacă aceasta este tratată în
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
firme care realizează produse cu aplicații relativ omogene. S-ar putea reproșa acestei „definiții cumulate” că include trei elemente de aproximare: „produsele apropiate”, „tehnologiile relativ omogene” și „aplicațiile relativ omogene”, în locul unui singur element, „produs apropiat substituibil”, din definiția lui Porter. În practică are câștig de cauză „definiția cumulată”, pentru că industriile sunt prezentate cu mai multe caracteristici atât în statistici, cât și ca arii de operare strategică. Aceste caracteristici fixează, de facto, granițele dintre industrii. Definirea industriei este asociată cu o
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
prin combinația de beneficii, atunci segmentarea strategică a pieței se concretizează într-un mod de grupare a cumpărătorilor asociați unei arii geografice date, mod raportat la o firmă sau la un grup de firme care îl deservesc. În ceea ce privește segmentarea strategică, Porter (1980) consideră că trebuie luate în considerare următoarele grupe de variabile: - gama de produse și caracteristicile lor tehnologice și comerciale; - tipurile de clienți (industriali, comerciali etc.); - modul de distribuție; - localizarea geografică a clienților. În afara acestor variabile, nu se oferă o
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]