306 matches
-
Bucuria de a trăi "Nu adorm niciodată înainte să mă gândesc că, în ciuda tinereții mele, mâine pot să nu mai fiu iar dintre toți cei care mă cunosc nimeni nu ar putea spune că modul meu de a fi este posomorât sau trist și mulțumesc în fiecare zi Creatorului meu pentru această bucurie pe care o doresc din inimă tuturor oamenilor." Wolfgang Amadeus Mozart, 4 aprilie 1787, tatălui său (cu patru ani înainte de moarte). Este bine să ne încredem în viață
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Tabgha, naivul și bicisnicul ei mozaic monocolor, cu cei doi pești ai lui uitându-se la cerul pe care se profilează patru pâini într-o paporniță, sau a rătăci printre colonadele pseudosinagogii din Capernaum e ca și cum ai sta tot timpul posomorât într-o noapte de chef ori ai sărbători sederul de Pesah în bucătărie în tête-â-tête cu un castravete. Așa ceva nu se face. Izolarea despoaie felurile de mâncare și pietroaiele de prestigiul lor. Bietele sanctuare nu se impun de la sine: impunerea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a manifestărilor ei. Divinitatea lituaniană echivalentă lui Zamolxis (Žameluks / Žiameluks / Žemeluks) cu ultimul component însemnând „lumină, strălucire” este semnalată și cu alt element în partea finală: Žeminiuke, pe care îl întâlnim în lit. niũkùs „posomorât, sumbru, mohorât”, niùkti „a se posomorî, a se încrunta”, niũksόti „a fi sumbru, a se întuneca” și în substantive ca vgr. νύξ, νυκτός „noapte; întuneric, beznă, obscuritate”, sl. noč „noapte”, lit. naktìs „Ib.”, alb. natë „noapte, ceva întunecat, posomorât”, lat. nox, noktis „noapte; furtună, uragan, perturbație
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
căutat urca pentru Galați. Din om în om ajung la casa părintească a celui căutat. Bat în poartă, apare un tânăr căruia îi spun cine sunt și pentru ce venisem. La întrebarea dacă știe unde se află colegul, tânărul se posomorăște la față și-mi spune că cel căutat murise în război, încă din 1941. Am intrat în casă apoi și mi-a spus chiar mai multe decât voiam eu să știu. Așa am aflat de marea tragedie din această familie
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
căutat urca pentru Galați. Din om în om, ajung la casa părintească a celui căutat. Bat în poartă, apare un tânăr căruia îi spun cine sunt și pentru ce venisem. La întrebarea dacă știe unde se află colegul, tânărul se posomorăște la față și-mi spune că cel căutat murise în război, încă din 1941. Am intrat în casă apoi și mi-a spus chiar mai multe decât voiam eu să știu. Așa am aflat de marea tragedie din această familie
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
întrebat în ajunul alegerilor dacă guvernul va face alegeri libere, a răspuns: — Le va face curate. Ceaur Aslan constată că alegerile nu au fost, însă, nici libere, nici curate. Guvernul e atacat din mai multe părți, iar bătrânii conservatori sunt posomorâți. Deocamdată, toate forțele mai tinere ale vechiului partid conservator, precum Alexandru Lahovary și generalul Manu, trecuseră la junimiști. La jumătatea lunii noiembrie, partidul liberal al lui Ion Brătianu înregistrează o nouă grea pierdere: Ion Câmpineanu, una din cele mai mari
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
pe Marta. O, dacă Marta ar putea să vadă furtuna din sufletul meu, dacă ar gândi mai mult la motivul pentru care gândurile mele se ridică și cad ca frunzele uscate în care se joacă vântul în zilele și nopțile posomorâte de toamnă? Dacă Marta ar fi rămas în largul mării furtunoase, dacă vâslașul s-ar fi înecat și barca s-ar fi scufundat; dacă luptându-se cu valurile care i-ar fi biciuit obrazul și i-ar fi închis respirația
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
nici măcar atât ca să ne mai gândim și la el; probabil acesta este și motivul pentru care la un moment dat ne uităm în oglindă și ne mirăm cine ne poartă hainele, cine e acel străin, bătrân, urât care se uită posomorât din oglindă la noi. A.B.Vă mai aduceți aminte cam de când ne cunoaștem? De la ultimul nostru dialog; au trecut dacă-mi amintesc bine cel puțin... 10-12 ani; de cunoscut însă ne cunoaștem de pe la începutul anilor `90 la Satu Mare, Costinești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de la Isidora și începu s-o citească, sărind peste anumite pasaje, împănate cu vorbe de dragoste, dinainte cunoscute. Și apoi dădu de esențial: în ciuda entuziasmului pe care îl stârneau spectacolele ei, Isidora fusese concediată de teatrul ei. Asta ca să se posomorască și mai tare. Viața devenea insuportabilă. Ea, care altădată cheltuia fără nicio măsură, nu avea, cu siguranță, nicio rezervă. Tocmai se întreba cum să-i ofere bani fără s-o jignească, când năvăliră Panaiota, cu o tocă de blană îndesată
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
clopotniței 110. Sau: Intrarăm, prin crucile și mormintele ninse, lângă o galbenă groapă săpată din nou, astfel încât din fundul ei ieșea încă un ușure abur din căldura pământului, pe când bulgării prinsese brumă. Cioclul își răzimase bărbia unei fețe adânci și posomorâte pe sapa cea lată și plină de lut, luna trecea ca un vis prin norii palizi și reci, preotul cânta un "Pomenește, Doamne...", iar bătrânul tată își descoperise capul 111. Când trece în vis, biserica suferă modificări esențiale, dobândind alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mormintele ninse, lângă o galbenă groapă sapată din nou, astfel încît din fundul ei ieșea încă un ușure abur de căldura pământului, pe când bulgării prinsese brună. O-nmormîntare într-o sară de iarnă. Cioclul își răzimase bărbia unei fețe adânci și posomorâte pe sapa cea lată și plină de lut, luna trecea ca un vis prin norii palizi și reci, preotul cânta un "Pomenește, Doamne... ", iar bătrânul tată își descoperise capul. Pielița [feței lui] era galbenă, iar pe ea țesuse ani și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
sub pământul pădurii. Când au ajuns într-un luminiș, de unde se vedea lacul Snagov, Zogru a tras hamurile și a coborât din trăsură. N-avea idee ce vor face, era trist fără motiv. Ghighina se trezise și ea și privea posomorâtă spre lumina lacului. O ajutase să coboare și-o întrebase ce-or să facă de aici încolo. - Nici nu știu. Dacă mă întorc acasă, Mihnea o să-și trimită oamenii după mine. Cred că deja i-a spus tatălui meu... cine știe ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
cariere glorioase chiar în buricul târgului, unde se întâmpla totul. Câteodată, aceste discuții eșuau în recitaluri aprinse despre nume de străzi din marea capitală, culminând cu un dor năpraznic după Nevski Prospect. Apoi urma o tăcere meditativă în timpul căreia priveau posomorâți sticlele goale. Noapte a se sfârșea invariabil imediat după aceea, când amintirea sarcinilor urgente de a doua zi punea stăpânire pe ei. Nikita, vizitiul, era ocupat cu aprinsul pipei. După ce îndeplini acest lucru, se întoarse țeapăn către Ulitin, îndepărtându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
o poartă neînsemnată. S-a apropiat de mine și mi-a cerut bani pentru biserică. Cupola s-a întunecat ca și când ar fi cuprins-o subit bezna, și am ieșit fără să-i răspund, urmărit de bombănelile lui iritate. Am colindat posomorât prin oraș, având grijă să nu mă îndepărtez prea mult de Mesè. Începeam să mă obișnuiesc cu acel du-te-vino, cu aglomerația, cu mirosurile și cu miresmele. Pretutindeni se găseau fântâni, și de la un apeduct principal porneau în alte direcții conducte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
întrebat: - De ce te-a trimis Rotari aici? Nu i-am spus nimic legat de dorința Gailei și m-am mărginit să-i zic că regele îi trimitea salutările sale și că dorea imediat un patriarh pentru arienii ducatului. S-a posomorât, dar totuși a promis: - Vom avea în vedere această chestiune. În seara venirii mele a avut loc un banchet în onoarea regelui și a trimisului său, astfel că am avut prilejul să revăd vechi prieteni și cunoscuți. M-am întâlnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
deodată din toate direcțiile și Începea să mă strângă Într-o menghină. — E ca și cum brusc mi s-ar Îngusta viața, am Încercat eu să-i explic ciudata senzație, masându-mi locul care Începuse să mă apese, În mijlocul pieptului. El se posomorî. Nu Încercă deloc să mă Îmbărbăteze, ci deveni meditativ, iar asta m-a neliniștit și mai mult. Hai să plecăm de-aici, i-am spus eu, căutând să scap de senzația aceea insuportabilă de verde care pusese stăpânire pe mine
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
noapte luă sfârșit. Era a doua zi, pe la amiază. Fiind prima săptămână a noului an, spre conac venea o nesfârșită procesiune de vizitatori, câte doi, câte trei. Totuși, În magazinul de ceramică domnea o atmosferă straniu de Încordată. Sutejiro era posomorât și nervos, iar soția lui, de obicei, veselă, nu se vedea nicăieri. Ofuku intră Încet În camera mamei lui și se așeză. Femeia nu-și revenise complet din coșmarul de noaptea trecută și zăcea În pat, cu fața de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
plecările, venirile și toate acțiunile lui erau supravegheate Încontinuu. Probabil că și spionii Înșiși erau observați la rândul lor. Toți erau legați unii de alții, ca verigile unui lanț. „Se pare că merg Într-adevăr Înainte cu planul,“ conchise el, posomorându-se. Poate că șovăiala Îi provenea din sfială, dar nu se putea convinge că trebuia să devină un agitator brutal, care zăpăcea oamenii, stârnea tulburări și transforma orașul Într-un infern. Își pierduse tot respectul față de Koroku. Nu voia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
una câte una, numeroasele lămpi, surâsul ușor de pe chipul lui se șterse ca zăpada care se topește. Adormi adânc, cu o expresie Împăcată, printre sforăituri. Tohachiro se furișă afară să-i informeze pe samuraii din camera de gardă. Paznicii erau posomorâți, considerând că sosise sfârșitul. Aveau convingerea, desigur, că nu-i mai aștepta altceva decât moartea. Oamenii din castel priveau moartea cu ochii, În ceasurile trecute de miezul nopții. — Nu mă deranjează să mor. Întrebarea e, cum vom muri? Aceasta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
pentru trecerea râului până În teritoriul inamic dură mai bine de-o lună. În tot acel timp, fură trimiși Înapoi foarte mulți răniți. Nu se raportă nici o victorie. Armata istovită se retrase Într-o tăcere totală, soldații și generalii fiind deoportivă posomorâți și cu buzele strânse. Întrebați de oamenii rămași la castel cum decursese lupta, priviră cu toții În pământ, clătinând din capete. Nobunaga rămase și el tăcut. Învățase În mod clar că nu toate luptele se desfășoară ca la Okehazama. Castelul Sunomata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
trăiesc mai departe. Vreau să trăiesc pentru a mă asigura că lumea asta violentă Își va regăsi pacea. Ah, numai de-aș fi sănătos, l-aș putea ajuta pe stăpânul meu din toate puterile. Dintr-o dată, glasul lui Hanbei se posomorî. — Dar nici un om nu poate decide cât timp va trăi. Ce pot face, În starea asta? Privindu-l În ochi, Oyu simți că o năpădea durerea. Oare fratele ei Îi ascundea ceva? Clopotul Templului Nanzen anunță ora amiezei. Deși țara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 1 oră I. Citește cu atenție textul următor: ,,Așa liniștită și blândă s-arăta marea când am plecat din Sulina! Și cât ne-a prins în larg, a și-nceput a se posomorî și, din ce în ce mai cu mânie, a-și ridica oștirile-i de valuri înaintea noastră. [...] Soarele asfințește, lungind pe mare umbrele orașului. E o seară liniștită, una din acele dulci seri de vară în care simți o adevărată fericire să te lași
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
Vlahuță, Constanța) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1.Scrie câte un enunț în care următoarele cuvinte să aibă alte sensuri decât în textul dat: umbrele, dulci, vară, lași. 2. Găsește cuvinte cu același înțeles pentru: a se posomorî, mânie, liniștită, se-mprăștie. 3. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului soare. 4. Explică într-un enunț ce rol are folosirea semnului exclamării în textul dat. 5. Explică în 3-5 rânduri următorul fragment extras din textul dat: E
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
fericire; fierbinte; flegmă; foc; frîntură; glandă; gol; grea; iertare; de iubire; iubita; înțelegere; jignire; limpede; lumină; mamă; de mamă; mare; melancolie; milă; mîhnire; moarte; muci; de neiertat; nenorocire; nevoi; pe obraz; om; patimă; pedeapsă; pic; picături; pierdere; plînget; plînsete; ploaie; posomorît; profunzime; prostie; provocată; pumn; răcoare; recunoștință; rouă; sare; scîrbă; seara; sensibil; sentimente; silă; sincer; sînge; de sînge; sora; soră; substanță; suferința; suflet; supărat; suspinare; tihnă; trenul; triste; udă; uitat; uman; umed; umezeală; veste; vin (1); 818/152/53/99/0
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nedreptate; neglija; neînțeles; neliniști; nemulțumit; neplăceri; nerăbdător; nesupărat; nevoi; nervozitate; pe nimeni; din nimic; oameni; oamenii; obijdui; a obijdui; obosi; ocărî; a ocărî; a ofensa; ofensare; ofticat; omul; orgoliu; oribil; părinți; părinții; pe; persoane; pisică; a plînge; plîngere; plîns; plînset; posomorî; prietena; priveliște; problemă; profesor; prostie; provoacă; rană; ranchiună; răni; rănire; reacție; regret; reuși; revoltă; rîde; rîs; roși; scuze; sensibil; sentiment; sista; sîcîi; sora; stres; striga; suferi; suspine; nu știu; tachina; teamă; test; timid; pe tine; ceva trist; tot; a trăda
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]