709 matches
-
populism și dreapta radicală; IV. Democrație, liberalism, globalizare, responsabilitatea intelectualilor; V. America - Viața intelectuală și politică), dar apartenența textelor la o secțiune sau alta este, uneori, discutabilă. Astfel, eseul Monstruozitatea răului: gînduri despre socialismul lui Milosevici aflat în secțiunea II (Postcomunism), ar fi putut sta foarte bine și în secțiunea III (Fascism, populism, dreapta radicală), acolo unde se află De la un populism la altul: Serbia după Milosevici, un eseu, care poate fi citit ca o continuare a sa. La fel, articolele
Spectacolul democrației by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/15003_a_16328]
-
Universitatea "Petre Andrei" din Iași ISSN 12219762 SUMAR EDITORIAL Omul nou călare pe poneiul roz cu svastica Constantin ILAȘ 5 FASCISM ȘI COMUNISM ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTĂ Dimitrie Gusti și evitarea capcanei fasciste Antonio MOMOC 17 Memoria publică a Holocaustului în postcomunism Alexandru FLORIAN 35 După Legea Florian, Legea Oprea Marius OPREA 45 Provocări metodologice ale cercetării comunismului în România Sorin BOCANCEA 65 De la istorie națională la istorie europeană în școlile românești Emilian COLCERUMIHUL 85 "După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sine a indivizilor. Voi incerca sa arat de asemenea că habitusurile mentale și comportamentale ale indivizilor care s-au format sub presiunea ideologică a unui partid și ideologii unice, "oamenii noi", n-au dispărut peste noapte, ci supraviețuiesc și în postcomunism producând consecințe neașteptate. Toate acestea le voi reliefa printr-o analiza transversala a ceea ce, la vremea respectivă, opinia publică din România a numit "cazul poneiului roz cu zvastica". Omul nou - produs al regimurilor totalitare Fascismul, nazismul și comunismul au fost
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
cu poneiul roz printre oamenii politici și ziariștii noștri. Cred că abia acest subiect ar fi condus poate la o dezbatere mai consistentă despre starea de frică și suspiciune generalizată din România regimului comunist și despre consecințele sale maniheiste în postcomunism; despre omniprezenții informatori și colaboratori ai poliției politice, Securitatea și despre duplicitate, minciună generalizată și dublu-gândit; sau despre omnipotenta acestei instituții cu sarcini de reprimare politică în viața oamenilor din vremea regimului comunist și, în consecință, despre absența culturii civice
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și colaboratori ai poliției politice, Securitatea și despre duplicitate, minciună generalizată și dublu-gândit; sau despre omnipotenta acestei instituții cu sarcini de reprimare politică în viața oamenilor din vremea regimului comunist și, în consecință, despre absența culturii civice și politice în postcomunism și câte și mai câte alte aspecte n-ar fi putut fi dezbătute într-o manieră mai productivă pentru opinia publică. Și, trebuie s-o recunoaștem, o astfel de tema era mai periculoasă pentru cei care au instrumentat politic și
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
în care producția de bunuri simbolice este restricționată, controlată și interzisă produc încă victime. Note 1 Diverși clerici musulmani și intelectuali din lumea islamică deplâng deja declinul creativității în lumea Coranului. 2 Georgeta Condur, "Avatarurile Omului Nou - din comunism în postcomunism", în Sorin Bocancea și Daniel Șandru (coord.), Totalitarismul. De la origini la consecințe, Editura Institutul European, Iași, 2011, pp. 173-185 3 Ibidem, p. 175. 4 Alexandru Vărzaru, "Poneiul roz în cultura română este echivalentul pisoarului lui Duchamp în istoria artei", interviu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
cooperativag.ro/dezbatere-les-etudes-sociales-scoala-gustiana/, publicat la 24 iunie 2013. "Dialog pe marginea unei cărți despre Mircea Vulcănescu. Este posibilă o "altfel" de abordare a interbelicului românesc?", http://www.cooperativag.ro/dialog-pe-marginea-unei-carti-la-ce-ajuta-si-ce-propune-o-microistorie-a-interbelicului-romanesc/, publicat pe 14 decembrie 2015. Memoria publică a Holocaustului în postcomunism* (The public memory of Holocaust în post communism) Alexandru FLORIAN Abstract. Just after 1989, the public space became, naturally, opened for the pluralistic expression of social and political messages. The official public discourse of the national-communist state is being gradually
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
concluziile puternice ale sondajului este orientarea românilor mai ales după valori civice conservatoare și tradiționale. Cu alte cuvinte, există încă la nivel de masă valori civice nemoderne, prejudecăți xenofobe, etnice, rasiale sau acceptarea facilă a unor noi mituri lansate în postcomunism care departe de a stimula inhiba spiritul critic, participative ori solidarizarea pe considerente umaniste etc.. Sistemul de educație, mass-media nu au reușit să inculce la nivelul societății civile valorile societății democratice moderne. Mentalul colectiv nu este structurat pe un sistem
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și în cercetarea comunismului. Astfel, după căderea regimului comunist, s-au produs replieri, unii vectori de opinie erijându-se în unici judecători ai comunismului. Marginalizații de ieri au devenit acuzatori, iar beneficiarii regimului comunist au ținut de putere și în postcomunism adoptând o diversitate de strategii discursive, de la afirmarea fățișa a trecutului (percepută că act de demnitate și curaj) la rescrierea propriului trecut, prin care nomenclaturiștii s-au transformat peste noapte în dizidenți și în anticomuniști. Toate aceste metamorfozări s-au
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
frontieră", Seria "După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est" (coordonator, Sorin Bocancea). 3 Émile Durkheim, Regulile metodei sociologice, trad. Dan Lungu, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 48. 4 Ibidem, p. 64. 5 Ibidem, p. 81. 6 Sorin Bocancea, Noi și postcomunismul, Editura Institutul European, Iași, 2012, pp. 37-38. 7 Georgeta Condur, "Avatarurile Omului Nou - din comunism în postcomunism", în Bocancea & Șandru (coord.), Totalitarismul. De la origini la consecințe, Editura Institutul European, Iași, 2011, pp. 177-178. 8 Max Weber, "Caracterul "obiectiv" al cunoașterii
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sociologice, trad. Dan Lungu, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 48. 4 Ibidem, p. 64. 5 Ibidem, p. 81. 6 Sorin Bocancea, Noi și postcomunismul, Editura Institutul European, Iași, 2012, pp. 37-38. 7 Georgeta Condur, "Avatarurile Omului Nou - din comunism în postcomunism", în Bocancea & Șandru (coord.), Totalitarismul. De la origini la consecințe, Editura Institutul European, Iași, 2011, pp. 177-178. 8 Max Weber, "Caracterul "obiectiv" al cunoașterii în domeniul științelor sociale și politice" în Teorie și metodă în științele culturii, trad. Nicolae Râmbu și
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Totalitarismul. De la origini la consecințe, Editura Institutul European, Iași, 2011, pp. 283-300. BOCANCEA, Sorin, " După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est (ianuarie-mai 2014)", în Polis, Vol. ÎI, Nr. 2(4), Serie nouă, martie-mai 2014, pp. 98-110. BOCANCEA, Sorin, Noi și postcomunismul, Editura Institutul European, Iași, 2012. BOCANCEA, Sorin (coord.), Revoluția română. Militari, misiuni și diversiuni, Editura Institutul European, Iași, 2015). BOCANCEA, Sorin & Mircea Mureșan, Așa ne-am petrecut Revoluția, Editura Institutul European, Iași, 2014. BOCANCEA, Sorin & Daniel Șandru (coord.), Totalitarismul. De la
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Pierre, "L'illusion biographique", în Actes de la recherche en sciences sociales, Anne 1986, vol. 62-63, nr.. 1, pp. 69-72. CHELCEA, Septimiu, Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, Editura Economică, București, 2004. CONDUR, Georgeta, "Avatarurile Omului Nou - din comunism în postcomunism", în Bocancea & Șandru (coord.), Totalitarismul. De la origini la consecințe, ed. cît., pp. 173-185. DANCU, Vasile Sebastian, "O maieutica inversata", prefață la Sorin Bocancea & Doru Tompea, Două decenii de comunism în Iașul universitar, ed. cît., pp. 11-20. DURKHEIM, Émile, Regulile metodei
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
înlocuirea anumitor capitole. Recordul de longevitate este deținut de manualul de clasa a IV-a al lui Dumitru Almaș, care a "rezistat eroic" între 1969 și 1997, trecând prin trei perioade istorice: "liberalizarea" din anii '70, național-comunismul anilor '80 și postcomunismul anilor '90.14 Manualul de istorie universală modernă și contemporană pentru clasa a VII-a scris în 1973, avându-i că autori pe Dumitru Almaș, Ioan Nicoară și Alexandru Vianu, numără 192 de pagini în ediția din 1989 și doar
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ați avut în 1990? V-ați proiectat viitorul tot în presa? Ați continuat să faceți presă cu "vechea gardă" sau ați căutat oameni noi?... În ce proporție ați utilizat logistică de dinainte de '89?... Identificați anumite etape ale evoluției presei în postcomunism?... Care sunt riscurile pentru presa postcomunistă?... Ar fi nevoie de o lege a presei? Ce mecanisme credeți că ar putea face o presă echilibrată în România? Cum percepeți evaluările anuale Reporters sans Frontieres? Sunt relevante criteriile, ce trebuie scos, ce
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
presă echilibrată în România? Cum percepeți evaluările anuale Reporters sans Frontieres? Sunt relevante criteriile, ce trebuie scos, ce trebuie introdus pentru o evaluare cât mai corectă?"2 Au răspuns întrebărilor formulate de către coordonator personalități ale presei și culturii române în postcomunism. Iată care sunt acestea: Alexandru Dobrescu (fost redactor-șef la revista Alma Mater din Iași), Mihai Tatulici (fost secretar general de redacție la Viață studențeasca și Amfiteatru din București), Liviu Antonesei (fost redactor-șef adjunct la Opinia studențeasca din Iași), Alexandru
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
care le-au trăit familiile lor. Oameni precum Spiru Tuțu, Radu Ralea, Sergiu Movila, Ion Năvodaru, Gelu Simionescu, Dumitru Vacariu și Dumitru Bazon ies din nedreptul anonimat în care i-a trimis regimul politic atât în comunism, cât și în postcomunism și pun pe tapet răvășitoarele lor povești de viață. După cum remarcă prefațatorul lucrării, Sorin Bocancea, "nedreptatea care continuă să li se facă în prezent victimelor închisorilor comunismului nu ia doar formă absenței despăgubirii materiale, ci și a tăcerii și indiferentei
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
raportul între stat și cetățeni? Care era identitatea politică a femeilor? A existat un feminism comunist în România? Ce conexiuni comparative putem face între România și alte țări comuniste? Care sunt încă legăturile și care sunt rupturile între comunism și postcomunism?"18. Lucrarea este structurată pe trei axe tematice: "Emanciparea femeii și egalitatea de gen în România comunistă. Distorsiuni și efecte perverse", "Căsătoria, familia și politica demografică represiva a regimului Ceaușescu" și " Identitatea discursiv-narativă a femeii între comunism și postcomunism: presa
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și postcomunism?"18. Lucrarea este structurată pe trei axe tematice: "Emanciparea femeii și egalitatea de gen în România comunistă. Distorsiuni și efecte perverse", "Căsătoria, familia și politica demografică represiva a regimului Ceaușescu" și " Identitatea discursiv-narativă a femeii între comunism și postcomunism: presa scrisă, istoria orală și imaginarul social". În cadrul acestora, pot fi lecturate studii ale unor specialiști în științe socioumane precum: Georgetei Ghebrea, Alinei Ilinca, Liviu Marius Bejenaru, Radu Clit, Luminița Dumănescu, Raluca Ioana Horea-Șerban Marinela Istrate, Corina Doboș, Manuela Marin
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și libertățile individuale. În 1989, la ieșirea cronologică din comunism, erau prezente trei realități care normau relațiile de gen: patriarhatul tradițional; egalitarismul de gen și patriarhatul de stat. Aceasta este "moștenirea" cu care am intrat, ca femei și bărbați, în postcomunism 19". Cuvintele puterii. Literatura, intelectuali și ideologie în România comunistă Un volum complex prin profunzimea și diversitatea abordărilor este Cuvintele puterii. Literatura, intelectuali și ideologie în România comunistă, coordonat de un istoric, un critic literar și un politolog: Mioara Anton
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
text reprezintă un capitol dintr-o lucrare mai amplă, intitulată Cetățenii și revoluția. Contradicții între partid și stat în Epoca de Aur, care urmează a fi publicată la editură Cetatea de Scaun. 2 Boris Buden, Zona de trecere. Despre sfârșitul postcomunismului, traducere de Maria-Magdalena Anghelescu, Editura Tact, Cluj-Napoca, 2012, pp. 71-73. 3 V.I. Lenin, Despre construcția de partid, traducere colectivă, Editura Politică, București, 1961, p. 761. 4 Pavel Câmpeanu, Societatea sincretica. 1980, traducere de Nadia Badrus, Editura Polirom, Iași, 2002, pp.
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Economia română și conjunctură monetară actuala", I.D., Q-336, V.R, 12 iulie, raport confidențial al Radio Europa Liberă, Open Society Archives, 1974. ANGHENE, Mircea, STOICa, Mircea, Controlul activității economico-sociale, Editura Politică, București, 1981. BUDEN, Boris, Zona de trecere. Despre sfârșitul postcomunismului, traducere de Maria-Magdalena Anghelescu, Editura Tact, Cluj-Napoca, 2012. CÂMPEANU, Pavel, Societatea sincretica. 1980, traducere de Nadia Badrus, Editura Polirom, Iași, 2002. Congresul al II-lea al Fontului Democrației și Unității Socialiste, Editura Politică, București, 1980. COPILAȘ, Emanuel, Națiunea socialistă. Politică
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Literaturii..., 2001, vol. II, p.206) apoi tipărite pe hârtie de calitate foarte prostă, lucru observat și de Eliade după apariția în 1981 a celui de-al doilea volum de nuvele, la doisprezece ani distanță de primul. Dar abia în postcomunism i s-a tipărit în condiții extrem de modeste Secretul doctorului Honigberger (“V.V. Press”, 56 p.), scriere publicată de Eliade în 1940 (Ed. Socec, București, 190 p.) A se remarca drastica scădere a numărului de pagini de la 190 la 56 prin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
condiții extrem de modeste Secretul doctorului Honigberger (“V.V. Press”, 56 p.), scriere publicată de Eliade în 1940 (Ed. Socec, București, 190 p.) A se remarca drastica scădere a numărului de pagini de la 190 la 56 prin înghesuirea rândurilor la publicarea în postcomunism a lui Mircea Eliade. In exil fiind, abia în 1953 a mai publicat scrieri literare cel care în România interbelică fusese un faimos romancier: în germană i-a apărut Naechte in Serampore (1953, 178p.), tradusă trei ani mai târziu si
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
intelectuali în presa comunistă din România), Zoltan Rostaș (Reabilitarea sociologiei românești în anii șaizeci), Mihai Dinu Gheorghiu (Peer Review.O evaluare nu doar academică din anii 1980) și Daniel Șandru (Puterea cuvintelor: despre relația intelectualilor cu ideologia, de la comunism la postcomunism). Doi sociologi (Zoltan Rostaș și Mihai Dinu Gheorghiu) și doi politologi (Sorin Bocancea și Daniel Șandru) conturează, prin contribuțiile lor, o imagine de ansamblu a raporturilor dintre intelectuali și ideologie. Zorii omului nou se prefigurează în paginile ziarului Scânteia încă
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]