1,547 matches
-
cu nazismul, cu Vichy, sau astăzi cu ideile perverse din unele grupuscule de extremă dreaptă”. Dar dacă în țările Apusului, care n-au cunoscut jugul comunist, o astfel de “asimetrie” este întrucîtva explicabilă, ce acuză ar putea invoca autohtonii “democrați” postdecembriști, care depun eforturi remarcabile pentru a ne înăbuși memoria, pentru a ne spăla creierul? Ei profită cu impudoare de o anume diferență între nazism și comunism. Și anume de faptul că pe cînd cel dintîi a durat numai cîțiva ani
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
virulent critic al ortodoxiei, un adept al modernității, opusul lui Cristian. Există în roman, bine conturate, direcțiile unei dezbateri ideologice, pe care le cunoaștem, aproape în aceiași termeni, și din celelalte romane ale lui Dan Stanca. Dar, repet, critica României postdecembriste este o constantă a prozei românești din ultimul deceniu, în ansamblul ei. Nu în aceasta constau miza, noutatea și forța de șoc a romanului Morminte străvezii. Adevărații protagoniști sunt Horia Cantacuzino și Ecaterina Smeianu, un mistic depresiv și o schizofrenică
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
cizmarul ce locuia la parter, de a se instala pe neașteptate În ascensor, bulversând prin „minunile” pe care le face și prin „accesul” la intimitatea celorlalți existența tuturor, devenind treptat un fel de legendă urbană. Cimpoeșu reușește să miniatureze societatea postdecembristă la nivelul acestui grup de oameni printr-o permanență asociere cu mitul creștin, fapt ce nu este restrâns la simplul aspect ce privește numele locatarilor (Ion, Toma, Vasile, Simion, Elemosina, Zenovia), ci și la anumite pasaje cu trimitere directă la
ALECART, nr. 11 by Oana Bălan () [Corola-journal/Science/91729_a_92874]
-
public: nu sunt homofobă, în general, nu-mi este teamă de oameni, poate doar de răufăcători, hoți, agresori, violatori, criminali... Numărul legilor care condamnau homosexualitatea la greci și latini era mai mare decît numărul de ordonanțe de urgență din România postdecembristă Pentru că revine cu o întreagă teorie a chibritului cu privire la homosexualitate, n-am cum să-l las fără replică pe domnul AC. Presupun că dînsul nu știe că propaganda, în general, este pentru consumatorii casnici, iar adevărul se spală foarte ușor
Război în douăsprezece ţări ale lumii şi un război al sexualităţii decadente [Corola-blog/BlogPost/93987_a_95279]
-
că acea societate era decadentă din punct de vedere al moralei laice!, consecința firească fiind, pînă la urmă, dispariția ei. Numărul legilor care condamnau homosexualitatea la greci și latini era mai mare decît numărul de ordonanțe de urgență din România postdecembristă. E un fapt istoric, confirmat de istoricii dreptului. În acte, homosexualitatea era condamnată, faptul că decăzuseră de la morala lor laică este alt lucru. Deci, argumentul dumneavoastră cade. Nu cunoașteți o distincție fundamentală de natură rațională. Nu știu în ce domeniu
Război în douăsprezece ţări ale lumii şi un război al sexualităţii decadente [Corola-blog/BlogPost/93987_a_95279]
-
românești, a pământului pătimitului nostru Ardeal, prin profesionalismul și dăruirea redactorilor și colaboratorilor, din primele zile, „Cuvântul liber” a fost pus în slujba Neamului, fiind o voce aparte în peisajul presei românești. Am fost martori și participanți direcți la învolburările postdecembriste, timp de aproape 27 de ani, care nu ne-au ocolit în dăinuirea noastră cotidiană. Aproape 27 de ani de istorie trăită. Am adunat frământările vremii și le-am supus judecății cititorilor noștri, singura autoritate supremă a judecății imparțiale, prin
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
ideea construirii unei catedrale naționale, ca semn de mulțumire adusă lui Dumnezeu după Războiul de Independență din anii 1877 - 1878, un edificiu bisericesc cu valoare de simbol național.” (Catedrala Mântuirii Neamului, istoria unui ideal de Nicolae Șt. Noica). Acum proiectul postdecembrist al Catedralei Mântuirii Neamului capătă tot mai mult contur, și sper ca România să intre în rândul lumii civilizate. Conectându-ne la lanțul energetic spiritual al planetei. Târziu, foarte târziu ! Poate așa ne eliberăm de acest blestem ancestral ! Descris atât
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94027_a_95319]
-
culorile duhului unui neam - Prof. univ. dr. Ilie Bădescu Gheorghe Buzatu a fost unul dintre luptătorii exemplari pentru apărarea dreptului la gândire. Formula sa de personalitate face parte din marea familie de spirite libere ale istoriografiei românești postbelice, în particular, postdecembriste, care au refuzat să se supună ordinului de îngenunchiere a gândirii românești și de automutilare identitară, așa cum cereau insistent cei ce s-au insinuat în fruntea culturii române călărind pe creasta de val stârnită de revoltații care l-au dat
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
cu frenezie schimbarea din decembrie �89, pe care, bun cunoscător al istoriei, a înțeles-o mult mai rapid și mai corect, cu toate capcanele și eșecurile ei, decât generația tânără. Una din cele mai impresionante imagini din timpul primei mineriade postdecembriste rămâne pentru mine lamento-ul deznădăjduit al Domnului Baciu: trăise acele zile nu doar ca pe un dezastru național, dar și ca pe o tragedie personală: "nu asta e țara mea, nu ăsta e poporul meu!", plângea în hohote, pustiit
Cu bine, Domnule Baciu! by Alina Le () [Corola-journal/Imaginative/12162_a_13487]
-
asemenea literatură. De fapt, ele au impus încă din 1971 un autor de forță, în linia mixtă a realismului dur și a celui magic - o combinație indigestă pentru amatorii de comentarii critice ai epocii Ceaușescu și neatractivă pentru istoricii literari postdecembriști. Deși, după mai bine de trei decenii de la apariție, prozele de debut ale lui Monciu-Sudinski continuă să pună probleme criticii și istoriei literare, ele pot fi delimitate ca un melanj original de violență, mizerie și poeticitate. Acesta îngăduie "realității" să
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
de prezent și neîncrezător în viitor care sunt eu acum. În momentele-mi cele mai grele, când grijile îmi atârnă o cruce pe umeri și simt pe limbă gustul de putregai al umilinței statutului profesional și social al scriitorului român "postdecembrist", fac ce fac și mă refugiez în amintire, unde totul e nou ca apa neîncepută, soarele strălucește orbitor pe un cer fără nori, fetele n-au învățat încă să mintă, nici băieții să le înșele. De acolo și de demult
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
literar, dar și într-unul mai larg, istoric scindat, la nivel de mentalitate, de schimbări intrinseci ale unei societăți aflată în pragul unor decisive și multiple metamorfoze. Cine nu vede aici tectonica schimbărilor istorice și proteismul fațetelor lumii postmoderne (și) postdecembriste are toate șansele să rateze o bună parte a înțelegerii carții. Sofisticat orchestrată și dând dovada unei reale virtuozități stilistice, fără de care totul s-ar fi transformat în haos, acest (post)roman este o demonstrație multilingvistică (și) la diverse paliere
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
aspectele organizării cu producția literară propriu-zisă. Un accent special este pus pe înfățișarea relațiilor dintre scriitori și puterea comunistă, aceasta văzând în scriitorime, dincolo de actele de conformism ale acesteia, "eșantionul cel mai incomod dintre creatori și chiar dintre intelectuali". Anii postdecembriști aduc râvnita libertate a scrisului, dar și mari dificultăți materiale cărora U.S. încearcă să le facă față. Un studiu necesar ale cărui date concrete și concluzii pot sta la baza unei viitoare ample istorii a vieții literare românești postbelice. (G.D.
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
Împingerea în umbră a ficțiunii ar fi deci o caracteristică a vremurilor convulsionate, clocotind de evenimente care produc dislocări sociale, mutații politice ș.a.m.d. Teza criticului, formulată în anii '80, a fost din plin confirmată, observăm, în deceniul literar postdecembrist, asaltat de jurnale și scrieri memorialistice, covârșit, confiscat de acestea, în defavoarea poeziei și a romanului. Iar în plan individual se constată de asemenea că autobiografia e abordată precumpănitor în fazele de criză a individualității, de sfâșieri lăuntrice, de descumpăniri ale
Eul care scrie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14569_a_15894]
-
orice haz provocat de necaz, rîsul este aici o formă a resemnării: cum se spune chiar în deschiderea cărții, de fapt soarta este cea care rîde de noi. Încă o dată, omul se află sub vremuri și, fie ele comuniste sau postdecembriste, personajele sunt aceleași, schimbate doar pe ici, pe colo, dar nu în punctele esențiale. Unele lucruri importante se spun în glumă, iar Dumitru Hurubă o știe foarte bine și construiește întregul roman în jurul acestei ambivalențe. Pe de o parte avem
De-a rîsu'-plînsu' by Florentina Hojbotă () [Corola-journal/Imaginative/11180_a_12505]
-
divulgarea sursei abia la sfîrșit, parcă din îndemnul unor vechi reflexe didactice. În 1996, Ștefan Cazimir dă la iveală o nouă ediție a Alfabetului de tranziție, căruia îi anexează un Jurnal de tranziție, cuprinzînd texte cu caracter publicistic din perioada postdecembristă. ,în locul scrierii unui nou volum al Alfabetului de tranziție - explică autorul într-o Interfață (!) -, am preferat să strîng laolaltă cîteva file de jurnal. Folosul lor nu poate fi altul decît al unor foi de temperatură civică, deși recuzarea termometrului însuși
Politică și literatură by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11010_a_12335]
-
erou al crestelor Făgărașului, unde se confruntă cu moartea, spre a-și confirma încă o dată libertatea și visul de supraom evolian. Incompatibil, deci, cu mediocritatea adaptabilă și oportunismul mercantil al colegilor, prietenilor și cunoștințelor din mediul artistic, politic și universitar postdecembrist. în ciuda tonului pedagogic, omiscient și a unor pagini ce par lungi interviuri la care protagonistul răspunde punctual (de unde și sentimentul cititorului de saturație), prozatorul excelează mai ales când se livrează epicului canonic tip - o zi din viața Magdei sau confruntările
Un roman onorabil by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11493_a_12818]
-
o extindere a ei. După prăbușirea sistemului totalitar, partidele politice din Europa de Est au renăscut sub zodia romantismului, prin reeditarea formelor și formulelor mesianice practicate în secolul XX: lideri carismatici, agregare de sus în jos, retorică amplă, generoasă și ardentă. împrejurările postdecembriste au favorizat puternic acest curs, riscînd chiar să-l acrediteze ca pe singurul posibil. S-a ivit totuși o excepție, menită nu doar ,să confirme" regula, ci și să o pună sub semnul întrebării. Excepția o constituie Partidul Liber-Schimbist, iar
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
îmbrățișat cu fervoare. I-a dăruit, cum se zice, tot ce avea mai bun. A luat lucrul în serios. A demonstrat, în îndeplinirea noilor obligații, o conștiinciozitate fără fisuri, egală cu a profesorului în activitatea la catedră. Dar ineditul îndeletnicirii postdecembriste a născut o stare de entuziasm cotidian, pe care rutina vieții didactice îl tocise de multă vreme. Aparițiile în public ale deputatului respiră constant o dispoziție fastă, un mirabil recurs al prospețimii și voioșiei. Este de presupus că o parte
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
prejudecata persistentă (în pofida gesticulației avangardei), a poeziei sublime, cu limbajul ei postromantic, "deliricizată" într-o manieră șocantă, ca într-o primă Ars poetica stănesciană, datată 11 martie 1955, pentru a cărei poantă finală l-ar putea invidia orice dezinhibat autor postdecembrist, cititor prin cenaclul "Euridice": "Cuvîntul moare în tăcere Se abate înjunghiat de vis și vrea bacșiș și vrea durere, și-ntinde pumnul drept, deschis Atîta aur pe icoane prea în zadar s-a spălăcit, căci găozarii cu plocoane abia acum
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
contextul căreia se înscrie și opera originalei scriitoarei, născute pe meleaguri teleormănene, dar trăitoare de câteva decenii pe tărâmuri canadiene. Deși departe de țară, Domnia sa simte pulsul înnoirilor petrecute în literatura românească a ultimului sfert de secol, aici, în România postdecembristă. Autoarea precizează că scrierile epice s-au diversificat structural, au dobândit un caracter preponderent memorialistic, scriitorul fiind deopotrivă și narator și personaj. Celelalte personaje sunt, de regulă, persoane reale ( cu statut propriu, nume, prenume, carte de identitate) care au relaționat
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
de Mircea Eliade (2002), avându-l mereu ca reper citabil în celelalte scrieri când s-a adus vorba de...romanul interbelic), Eugen Ionescu, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, Matei Călinescu, Monica Lovinescu, Paul Miron, Bujor Nedelcovici, Sanda Stolojan. 5. Jurnalele perioadei postdecembriste identifică scrieri de profil, semnate: Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu, Gheorghe Crăciun, Florin Manolescu. De fapt, Gh. Glodeanu a alcătuit un Jurnal de cărți, minuțios citite (cum ar fi spus profesorul meu Romulus Munteanu), punându-le în malaxorul inventarierii preferabile, în
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
-l remarce. La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Parchetelor Militare, a fost primită și înregistrată o Plângere penală îndreptată împotriva regimului comunist din România, pentru crime comise înainte de 1989, dar și pentru fărădelegi datând din perioada postdecembristă. Inițiativa a avut-o neobositul Cicerone Ionițoiu, fost deținut politic, istoric și - titlu pe care îl merită foarte puțini dintre noi, cei de azi - erou al luptei cu amnezia. I s-au asociat oameni de mare autoritate morală, animați de
Ierarhizarea răului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10303_a_11628]
-
cu care și-a jucat destinul, mărturisesc jenat că o mai iubesc și astăzi". în felul acesta, prozatorul se predă fără condiții poeziei... Hotărît lucru, Constantin Mateescu aparține clasei de scriitori incompatibili atît cu regimul comunist cît și cu cel postdecembrist, spre tăioasă deosebire de "abilii" care le-au slujit pe ambele ori de opozanții de dată recentă, exempli gratia un foarte reputat moralist și gazetar, "excelent", însă dezavantajat de faptul că "elocvenței sale, argumentației și substanței discursului politic i se
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
de față. Intelectual rasat, n-a șovăit a-i îndemna la revoltă anticomunistă pe muncitorii brașoveni, faptă pentru care s-a văzut schingiuit de băieții cu ochi albaștri, și, în confruntarea cu atît de confuza și dezamăgitoarea stare de lucruri postdecembristă, a rămas pe poziția unei intransigențe și a unei demnități ireproșabile. Ceva ascetic și sacrifical există în ființa d-sale, dar fără fanatism, căci fibra-i intimă adăpostește vocația poeziei. E drept, slujirea istoriei în mers nu e străină acesteia
Litota morala by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10118_a_11443]