948 matches
-
implicați de autor în acțiuni temerare de primirea și descifrarea unor documente diplomatice secrete, furate de haiducii din Moldova și de un hoț de la un han. Palpitante peripețiile de capturarea și descifrarea lor de către tipograful erudit, spătarul Ienăchiță Văcărescu și postelnicul Plaginos. Aici autorul își dovedește arta „întocmirii” scrisorilor diplomatice emise de cancelariile puterilor europene privind intențiile de acapararea țărilor române. Documentele descifrate scot la iveală modul cum intenționau aceste imperii să scoată la mezat provinciile românești, după cum le dictau interesele
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
caste conducătoare a țării, precum și ctitorirea de biserici și mănăstiri, dintre care una să-i fie ca o necropolă pentru această dinastie. Îndeplinirea primului scop avea să fie o firească urmare a căsătoriei lui Brâncoveanu, în anul 1674, cu fiica postelnicului Neagu, nepoată a bătrânului și blândului boier muntean, Antonie Vodă, din Popești, domn al Țării Românești între 3 martie 1669 - 12 februarie 1672. Cu adevărat, familia tânărului Brâncoveanu a fost binecuvântată de Dumnezeu din belșug cu darul pruncilor, bine știind
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
aproape treizeci aflate în pronaosul Hurezilor ne trimite către un personaj știut și din cronicile timpului. În tabloul votiv, care este un document de epocă, se poate admira o impresionantă familie voievodală, în care „Io Costandin Basarab voevod sinu Papei postelnic, vnuc (nepot) Predei bir vel vornic Brâncoveanul” are alături de el pe copiii Costandin, Ștefan, Radu și Matei, iar „Mariia doamna, fata Neagului Postelnic sinu Antonie Vodă” are alături cele șapte copile. Pe peretele de vest se rânduiesc siluetele Cantacuzinilor contemporani
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
de epocă, se poate admira o impresionantă familie voievodală, în care „Io Costandin Basarab voevod sinu Papei postelnic, vnuc (nepot) Predei bir vel vornic Brâncoveanul” are alături de el pe copiii Costandin, Ștefan, Radu și Matei, iar „Mariia doamna, fata Neagului Postelnic sinu Antonie Vodă” are alături cele șapte copile. Pe peretele de vest se rânduiesc siluetele Cantacuzinilor contemporani sau nu demult dispăruți, iar pe peretele de la nord și pe cel de la sud apar domnitorii Basarabi Matei, Neagoe, Laiotă, reprezentare ce „ne
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
mare al artei vechi românești și unul dintre cele mai strălucite din arta creștină de după căderea Împărăției bizantine (1453). Răstimpul hotărâtor pentru destinele spiritualității, cum a fost acela marcat de domnia de fast princiar a fiului lui Papa din Brâncoveni postelnicul și al Stancăi din oligarhicul neam cantacuzinesc, a fost cel mai bine definit, în posteritate, nu de un istoric, ci de un poet și un filosof, și anume Lucian Blaga, acum mai bine de cincizeci de ani, în celebrul său
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
noi, de aici au fost cumpărate de credinciosul boier Barbu Craiovescu în ultmii ani ai sec. XVI și aduse în Biserica Născătoarei de Dumnezeu, din Bistrița, Vâlcea, construită de el și de frații lui Pârvu Vornicul, Danciu Armașul și Radu Postelnicul. Tradiția spune că turcul care i le-a vândut și care ceruse greutatea lor în aur, se bucura la gândul că va lua mulți bani pe ele. Dar Dumnezeu a făcut ca ele să atârne ușor la cântar încât și
SFÂNTUL GRIGORIE DECAPOLITUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346869_a_348198]
-
această perioadă foarte mulți proprietari și arendași, pe moșnenii și locuitorii satelor și orașelor, pe alți întreprinzători. Spre exemplificare arătăm că numai în trei luni ale anului 1831 la moara de la Obârșia din plasa Câmpul, moară cu trei pietre , a postelnicului Vasile Plopșoreanu, are NOTE 1. Șt. Olteanu, C. Șerban, Meșteșugurile în Tara Românească și Moldova în Evul Mediu, București, 1969, p. 328; Mite Măneanu, Moriledin vestul Oltenieiîn secolul al XIX-lea, în Destin de istorie În Honorem Dinu C. Giurescu
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
Lupu condicarul, ar rezulta că primii 20 de ani ai lui Tudor Vladimirescu ar fi acoperiți cu date suficiente. Numai că la această vârstă fragedă, într-un prim document ce a ajuns până astăzi, din 1 decembrie 1801, Tudor (Theodor) postelnic, deja, cumpărase 10 stânjeni de moșie în hotarul Gârbeștilor din satul Vladimiri-Gorj de la Matei fiul lui Pătru Mândruț . Nedumerirea crește dată fiind potența materială a lui Tudor Vladimirescu în următorii ani când reușește să-și creeze o frumoasă avere funciară
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
frate cu Iova, Costea și Pătru) . În toate actele de proprietate asupra acestor trei moșii de pe Gilort, cel care le-a validat a fost „coconul Nicolae Glogoveanu”, paharnic și ispravnic al județului Gorj. Tudor apare doar cu numele de Theodor postelnic, Tudor postelnicul, sau postelnicul Tudoran. O altă zonă în care Tudor și-a creat stare materială deosebită a fost, prin anii 1806-1808, în Mehedinți, cu prioritate la Cerneți și pe drumul Glogovei, la Roșiuța în hotarul Lupoița (azi în marginea
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
Iova, Costea și Pătru) . În toate actele de proprietate asupra acestor trei moșii de pe Gilort, cel care le-a validat a fost „coconul Nicolae Glogoveanu”, paharnic și ispravnic al județului Gorj. Tudor apare doar cu numele de Theodor postelnic, Tudor postelnicul, sau postelnicul Tudoran. O altă zonă în care Tudor și-a creat stare materială deosebită a fost, prin anii 1806-1808, în Mehedinți, cu prioritate la Cerneți și pe drumul Glogovei, la Roșiuța în hotarul Lupoița (azi în marginea orașului Motru
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
și Pătru) . În toate actele de proprietate asupra acestor trei moșii de pe Gilort, cel care le-a validat a fost „coconul Nicolae Glogoveanu”, paharnic și ispravnic al județului Gorj. Tudor apare doar cu numele de Theodor postelnic, Tudor postelnicul, sau postelnicul Tudoran. O altă zonă în care Tudor și-a creat stare materială deosebită a fost, prin anii 1806-1808, în Mehedinți, cu prioritate la Cerneți și pe drumul Glogovei, la Roșiuța în hotarul Lupoița (azi în marginea orașului Motru) . În documentele
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
20-28 de ani, socotind anul nașterii 1780, ar fi putut avea atâta putere în societate încât să facă propria-i lege prin părțile vestice ale Țării Românești, să ajungă dintr-un simplu moșnean din Vladimiri mic boier cu rang de postelnic (1801), biv vtori comis! (1806) și, apoi, sluger, în baza căruia să i se acorde gradul/funcția de comandir al pandurilor, sau ctitor al bisericii din Prejna (1806-1808), calitate lângă un alt boier Gheorghe Duncea („jipan Gheorghe Duncea”) ?! Orice răspuns
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
-i citați, pe rând, pe toți mirenii: vornicul Costache Rolla, vornicul Dimitrie Miclescu, clucerul Bădărău, d. Danilă Bălan, vornicul Anastasie Panu, aga Anast. Fătu, spătarul Cozadini, maior Malinescu, vornicul Mihail Cogălniceanu, aga Iancu Docan, pitarul Gheorghe Masian, d. Dumitru Savin, postelnicul Costachi Vîrnav, vornicul Dimitrie Rallet, spătarul Neculai Cananău, clucerul Ștefan Călin, Simeon a Stancei, vornicul Sevastian Cananău, aga Alecu Jian, vornicul Alecu Forăscu, Costachi Morțun, Toader sin Pavel, postelnicul Dim. Grigoriu, vornicul Grigorie Balș, postelnicul Mihai Jora, comisul Vas. Zaharia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Mihail Cogălniceanu, aga Iancu Docan, pitarul Gheorghe Masian, d. Dumitru Savin, postelnicul Costachi Vîrnav, vornicul Dimitrie Rallet, spătarul Neculai Cananău, clucerul Ștefan Călin, Simeon a Stancei, vornicul Sevastian Cananău, aga Alecu Jian, vornicul Alecu Forăscu, Costachi Morțun, Toader sin Pavel, postelnicul Dim. Grigoriu, vornicul Grigorie Balș, postelnicul Mihai Jora, comisul Vas. Zaharia, Const. sin Vasile Ostahi, aga Dim. Gheorghiad, logofătul Gheorghieș Sturdza, logofătul Const. Sturdza, vornicul Cost. Hurmuzache, d. Ioan Levîrdă, aga Grigorie Vîrnav, aga Cost. Roset, spătarul Dim. Cracte, d.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Gheorghe Masian, d. Dumitru Savin, postelnicul Costachi Vîrnav, vornicul Dimitrie Rallet, spătarul Neculai Cananău, clucerul Ștefan Călin, Simeon a Stancei, vornicul Sevastian Cananău, aga Alecu Jian, vornicul Alecu Forăscu, Costachi Morțun, Toader sin Pavel, postelnicul Dim. Grigoriu, vornicul Grigorie Balș, postelnicul Mihai Jora, comisul Vas. Zaharia, Const. sin Vasile Ostahi, aga Dim. Gheorghiad, logofătul Gheorghieș Sturdza, logofătul Const. Sturdza, vornicul Cost. Hurmuzache, d. Ioan Levîrdă, aga Grigorie Vîrnav, aga Cost. Roset, spătarul Dim. Cracte, d. Ion a Babei, comisul Petre Brăiescu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
logofătul Const. Sturdza, vornicul Cost. Hurmuzache, d. Ioan Levîrdă, aga Grigorie Vîrnav, aga Cost. Roset, spătarul Dim. Cracte, d. Ion a Babei, comisul Petre Brăiescu, vornicul Iord. Pruncu, pitarul Chirilă Ciocârlie, d. Ioan Roată, d. Gheorghe Ilie, vornicul Vasile Sturdza, postelnicul Alecu Tiriachiu, serdarul Ion Hrisanti, Vasile Balaiș, spătarul Const. Iacovachi, vornicul Lascăr Catargiu, postelnicul Ioan Fotea, postelnicul Gheorghe Vîrlan, Răducanu Sava, vornicul Cost. Negri, maiorul Alecu Cuza, vornicul Grigorie Șuțu, vornicul Manolaki Costaki, medelnicerul Vasilie Nicolau, d. Vasile Stan, aga
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Roset, spătarul Dim. Cracte, d. Ion a Babei, comisul Petre Brăiescu, vornicul Iord. Pruncu, pitarul Chirilă Ciocârlie, d. Ioan Roată, d. Gheorghe Ilie, vornicul Vasile Sturdza, postelnicul Alecu Tiriachiu, serdarul Ion Hrisanti, Vasile Balaiș, spătarul Const. Iacovachi, vornicul Lascăr Catargiu, postelnicul Ioan Fotea, postelnicul Gheorghe Vîrlan, Răducanu Sava, vornicul Cost. Negri, maiorul Alecu Cuza, vornicul Grigorie Șuțu, vornicul Manolaki Costaki, medelnicerul Vasilie Nicolau, d. Vasile Stan, aga Manolache Costin, spătarul Nic. Carp, spătarul Sandu Miclescu, nobilul Const. Sturdza, d. Ioniță Olariul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Cracte, d. Ion a Babei, comisul Petre Brăiescu, vornicul Iord. Pruncu, pitarul Chirilă Ciocârlie, d. Ioan Roată, d. Gheorghe Ilie, vornicul Vasile Sturdza, postelnicul Alecu Tiriachiu, serdarul Ion Hrisanti, Vasile Balaiș, spătarul Const. Iacovachi, vornicul Lascăr Catargiu, postelnicul Ioan Fotea, postelnicul Gheorghe Vîrlan, Răducanu Sava, vornicul Cost. Negri, maiorul Alecu Cuza, vornicul Grigorie Șuțu, vornicul Manolaki Costaki, medelnicerul Vasilie Nicolau, d. Vasile Stan, aga Manolache Costin, spătarul Nic. Carp, spătarul Sandu Miclescu, nobilul Const. Sturdza, d. Ioniță Olariul, d. Ioniță Ghidionescu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
amintite. Eșuând planurile de atragere a capitalului străin în opera de navigabilizare a râurilor moldovene, statul s-a văzut nevoit ca, în octombrie 1840, să alcătuiască o comisie indigenă în vederea cercetării Siretului. Din acea comisie au făcut parte: hatmanul Aslan, postelnicul Pruncu și spătarul Mihăiță. Prin studierea râului, se urmărea să se stabilească măsura în care el ar putea fi navigabil pentru ambarcațiuni fără motor, care în amonte ar fi putut fi trase cu cai. Comisia a primit un formular, prin
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-i voi aduce” și doi maiștri străini angajați ca tehnicieni. Producția de la velnițe, mai ales, era destinată pieții, direct sau indirect prin intermediari, în rândul cărora întâlnim pe cei mai mari bancheri-cămătari ai Moldovei. La 23 septembrie 1850, de exemplu, postelnicul Hartulari a vândut bancherilor Moise Vecsler și Leiba Cana 10.000 vedre de rachiu, iar la 1860 aceeași cantitate de rachiu era vândută lui Iacob Neuchotz. Acolo unde erau instalate velnițele se îngrășau așa numitele „vite de negoț”, care, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
grâu, 14.223 merțe orz, 17.768 merțe secară, 43.965 merțe porumb și 30 merțe hamei, produceau anual 226.550 vedre alcool. Producția de alcool era desfăcută în târguri, în orașe și se și exporta. La 23 septembrie 1850, postelnicul Hartulari a vândut bancherilor ieșeni, Moise Vecsler și Leiba Cana 10.000 vedre de rachiu, iar la 1860 G. Balș a vândut aceeași cantitate de rachiu, lui Iacob Neuchotz și compania, cu 21 de lei vadra, ceea ce înseamnă că Balș
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
într-o foarte mică măsură și pentru export. Între anii 1848-1864, s-au făcut și încercări de înființare a unor fabrici de ulei. Theodor Ghica ceruse în 1849 un privilegiu pentru construcția „unei fabrici de oloi la Focșani”. În 1852, postelnicul Ilie Gherghel a obținut un privilegiu pe timp de opt ani pentru „a fabrica și a rafina oloi cu mașini hidraulice din deosăbite săminți oloioase”. El n-a reușit însă să fondeze acea fabrică în termenul de 18 luni, cât
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Iași, la 1852, din cei 9 proprietari de dugheni de clasa I-a numai doi erau negustori, restul - toți boieri. Dintre ei, logofătul D. Cantacuzino avea 10 dugheni (plus alte 8 de clasa a II-a), Lascar Cantacuzino - 10 dugheni, postelnicul Grigore Codreanu - 8 dugheni ș. a. Din cei 82 de proprietari de dugheni de clasa a II-a, aproximativ jumătate erau boieri. La 1841, mănăstirile din Iași posedau în capitală 157 de dugheni și locuri, iar Mitropolia avea în 1852 nouă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Facultatea de Drept, pe care o părăsește în anul următor. În 1838, își prepară bacalaureatul în științe, pe care însă nu-l obține. Nici medic, nici inginer, primise între timp, în țară, rangul de comis. Dar cinurile (1841 - spătar; 1853 - postelnic; către 1859 - vornic) îl lasă destul de rece. E în firea tânărului o curioasă îngemănare de leneveală și dor de ducă. În 1839, el întreprinde împreună cu C. Negri și N. Docan un voiaj în Italia, care îi va lăsa amintiri deosebit de
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
N. Cartojan), ca și cea neverosimilă care îl propunea pe ardeleanul Teodor Corbea (avansată de Scarlat Struțeanu). Chiar și opiniile sugerate în anii din urmă (de Elvira Sorohan și D. Velciu), referitoare la spătarul Preda Brâncoveanu (văr al domnului), respectiv postelnicul Constantin Strâmbeanu, nu au întrunit adeziunea istoricilor literari. Textul, păstrat în cinci manuscrise (însă nu în toate integral), s-a bucurat în deceniile din urmă atât de o ediție critică și de unele retipăriri, cât și de ample comentarii și
ANONIMUL BRANCOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285377_a_286706]