2,419 matches
-
unii „cel Viteaz”, de alții „cel Cumplit”, ori „Armeanul” - s-a scris destul de mult, de-a lungul timpului. Personalitatea domnitorului a fost una puternică, iar domnia sa, deși scurtă, de aproape doi ani și jumătate, a lăsat o pildă însemnată pentru posteritate (din păcate, de mulți înțeleasă, dar de foarte puțini urmată), atât prin ceea ce s-a înfăptuit pe parcursul ei din punct de vedere economic și militar, cât și prin ceea ce s-ar fi putut să însemne ea pentru Europa secolului al
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
detractorilor!” și „... o furie unică se abătu asupra poetului în perioada imediat postdecembristă...” - după răzmerița aia de carton cu voie de la Poliție !!! (Caragiale avea dreptate !) De ce se dedau acești „neica nimeni, ia piciorul de pe mine” - cum scria Ion Gheorghe, la posteritatea lui Eminescu ? Din simplu motiv că ei nu ar fi în stare nici măcar să-i copieze Opera, pentru că le tremură mîna, le seacă fîntîna, și se masturbează, cu privirea trează, spartă în fragmente, de pizde inerte ! E voia mea și
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Poezia_criticii_ioan_lila_1346051545.html [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
Să-l reflectăm pe Hristos, cu o grație și o detașare, care exprimă imensa libertate de a trăi în afara granițelor strâmte ale egoismului funciar, care ne îndepărtase de noi înșine și de propria-ne rațiune existențială. Poate nu vom lăsa posterității mari opere, cuprinse în filele unor cărți citite și răscitite sau în monumentale sculpturi sau tablouri celebre, în ridicarea unor impunătoare edificii sau în cuceriri științifice neegalate...și poate vom crede că am trecut în zadar prin viață...dar paradoxul
NU NE SIMŢIM RĂNIŢI CÂND PRIVIM SPINII UNUI TRANDAFIR de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Nu_ne_simtim_raniti_cand_privim_spinii_unui_trandafir.html [Corola-blog/BlogPost/342429_a_343758]
-
drame a fost generoasă! Cine sunt azi, cine voi fi mâine, Doar pe puțini cofrați interesează. Că norocul la naștere vine Sau se ascunde în stea fără rază. În cărți pun a sufletului hrană, Din vremelnic destin de viețuire. Las posterității să discearnă, De-i important să-mi acorde citire. Singurătate regească Când nu mai pot duce singurătate, Pe-o idee pornesc după iubire. Prin labirintul vieții de-a străbate, Din năzuință să fac fericire. Dorință mă poartă prin tainic mister
POEZII DE COAUTOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1439984629.html [Corola-blog/BlogPost/373530_a_374859]
-
din 12 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Vă spune ceva data de 15 noiembrie 1987? Pentru unii este doar o simplă dată î n calendar, pentru alții o pagină importanta în manualul de istorie, un moment de referinț ă pentru posteritate, un act de curaj nebun în fața unei dictaturi represive care devenea din ce în ce mai greu de suportat și luminița de la capătul tunelului(democrației) era într-o eclipsă totală. Ziua de 15 noiembrie 1987 , o zi de duminică, în care plebea mioritică era
O ZI APROAPE UITATĂ de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_vintila_1478973347.html [Corola-blog/BlogPost/377978_a_379307]
-
interesele personale celor naționale, comune tuturor românilor...”.4 El rămâne, peste vremi, unul din cei mai de seamă ierarhi ai Bisericii noastre, de numele căruia se leagă reînființarea Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei. În ultimul fragment al Testamentului său lăsat posterității, răzbate peste veacuri pilduitorul său îndemn: „Zidiți Biserica în suflete și clădiți România nouă pe această Biserică - mamă a națiunii române. Fiți buni creștini și buni români, căci acestea două una sunt. Iată sufletul pe care-l las vouă tuturora
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1453460223.html [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
dragostea și abnegația!... Acum, în cuprinsul acestor modeste dar sincere rânduri de evocare și aprecire, vă mărturisesc la modul cel mai sincer că m-aș bucura să știu, Preasfinția Voastră, că atât contemporanii, mai tineri sau mai bătrâni, cât și posteritatea (la momentul cuvenit și potrivit), vă vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce ați făcut, pentru ceea ce sunteți și însemnați (sau ar trebui să însemnați, încă de acum) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care
EPISCOPUL IUSTIN SIGHETEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_episcopul_iustin_sigheteanul_.html [Corola-blog/BlogPost/366743_a_368072]
-
zorii zilei privind răsăritul soarelui, ca, fără a fi căsătorit vreodată, a avut doi copii nelegitimi, nu se știe cu cine, ca cheltuia mulți bani, ținând căi, slugi și copiști cu nemiluita la curtea lui. Dar el a rămas în posteritate, zbătându-se între două lumi, între lumea antică și lumea medievală, între umbră și lumină. El este un horațian modern, un dandi, un canzonier, care a cântat în rime marea lui iubire, pe Madonna Lăură. Alături de Dante care a divinizat
MADONNA LAURA ŞI PETRARCA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1425223782.html [Corola-blog/BlogPost/373019_a_374348]
-
vremii, cenaclul a fost o adevărată școală de poezie, unde au început să se formeze mulți dintre poeții români din Voivodina. Elevii, încurajați de profesorul Ion Berlovan, și-au înșirat gândurile pe hârtie, fie în versuri, fie în proză, lăsând posterității un adevărat patrimoniu sub formă de creație literară, antologată în câteva rânduri: ,,Culori și curcubee”, ,,Imagini în violet”, ,,La izvorul dorului”, ,,Alfabet cromatic” și ,,Culorile vârstei”. În decembrie 2013 generația elevilor 2000 a primit antologia sa, cu creații în versuri
Cenaclul Literar ,,Tinerele Condeie” by http://uzp.org.ro/cenaclul-literar-tinerele-condeie/ [Corola-blog/BlogPost/93330_a_94622]
-
istorie de familie), asupra istoriei culturii în capodopere. Este un gest reparatoriu față de memoria marelui umanist și teoretician al filozofiei culturii, de prestigiu european, prieten cu Sergiu Celibidache și George Uscătescu, membru al multor academii internaționale, uitat pe nedrept de posteritate. În colaborare cu acesta, a realizat două lucrări (Conștiința națională și valorile patriei și Confruntări filosofice contemporane), spre care privește cu duioșie. O carte solidă, o carte care te poartă prin epoci și domenii diferite, care are brodată pe ea
O CARTE DE SINTEZA DESPRE CULTURA ROMANA SI RAPORTAREA LA UNIVERSALITATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1411561883.html [Corola-blog/BlogPost/376392_a_377721]
-
brașovene, Iacob Mureșianu, din perioada studiilor de la Viena și Budapesta, la care Marienescu face referire în Dioariu, se păstrează în manuscris la Muzeul Județean Brașov, Arhiva Mureșenilor. Rămâne în atenția cercetătorilor dacă și după 1875, Atanasie Marian Marienescu a lăsat posterității însemnările sale zilnice. În ziarul În noirea din Arad, publicație literară, socială și artistică al cărui director era Tiberiu Vuia, în An. III, Nr. 12/1 iunie 1940, la p. 12, citim următoarele: “din lăsământul literar al lui Dr. Ath
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA A II-A) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/367260_a_368589]
-
Anca Sîrghie lărgesc perspectiva, adăugând experiența generației din care noi amândouă facem parte, aceea începută odată cu instalarea comunismului în România, pe care, ca profesoare de literatura română, l-am văzut -Slavă Domnului!- și abolit. Așadar, apare în carte și proiectarea posterității poetului-filosof, cu anotimpul reabilitării sale, când în licee și facultăți se predă cu mare entuziasm opera lui, astfel Lucian Blaga intrând în conștiința noilor generații ca un Eminescu al secolului al XX-lea. Sunt evocate în carte și retrăite câteva
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA by http://revistaderecenzii.ro/lucian-blaga-si-ultima-lui-muza-ca-document-literar-inestimabil-de-antonia-bodea/ [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
Târgu-Neamț, fie la Iași. Cei doi au întreținut și o corespondență, dar Caragiale, fiind un om secret în materie de amor, a rupt scrisorile de la Veronica. Și nici Veronica nu le-a păstrat pe-ale lui. Dacă le păstra poate posteritatea avea să cunoască mult mai multe taine din relația lor. Numit revizor școlar pe circumscripția Neamț-Suceava, I. L. Caragiale o asaltează pe Veronica Micle, cu atențiile lui de amorez și veștile sale proaste despre Mihai. Fostul prieten îl critică pe Mihai
CARAGIALE ŞI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Caragiale_si_eminescu_ion_ionescu_bucovu_1340890915.html [Corola-blog/BlogPost/358372_a_359701]
-
Maestru al culturii, a zămislit punți între cer și Pământ, între divinitate și semeni. Vioară nestinsa a scrisului românesc, a înființat Asociația Română pentru Patrimoniu, a luptat neobosit pentru renașterea României tainice. Opera sa rămâne că o flacăra aprinsă pentru posteritate. Numele său va străluci în eternitate tocmai prin faptă să culturală de excepție de promovare a valorilor românești în lume, pentru realizarea unei societăți prospere în care iubirea și bunătatea să rodească fericirea. Dacă acum trecem prin multe feluri de
SMERITĂ PREŢUIRE PENTRU ARTUR SILVESTRI,TAINICĂ LUMINĂ A ROMÂNIEI de IONEL MARIN în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Smerita_pretuire_pentru_artur_silvestri_tainica_lumina_a_romaniei.html [Corola-blog/BlogPost/343691_a_345020]
-
suită de eșecuri și nenorociri, iar alții - ceea ce este mult mai grav - de-abia pe patul de moarte. Cutremurător de pilduitor este cazul acelui american putred de bogat, care - învins de cancer la vârsta marilor împliniri - a lăsat scris pentru posteritate enormul lui regret pentru faptul că, mereu în goană după bani, n-a știut să se bucure de ceea ce bunul Dumnezeu ne-a dat cu atâta generozitate. Cu toate astea, adică în pofida evidenței privind dureroasa șubrezenie a fericirii plămădită din
SĂNĂTATEA – BUNUL CEL MAI DE PREŢ AL OMULUI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1474192541.html [Corola-blog/BlogPost/373926_a_375255]
-
care le rostea răspicat în discursuri de o mare valoare oratorică, cele mai vehemente și mai celebre fiind create cu ocazia unor evenimente tragice ale neamului românesc: răscoala țărănească din 1907, participarea României la primul război mondial, Marea Unire. ,,Înfățișate posterității cu o serie de antonimii, mai ales atunci când se încearcă o punere în balanță a rezultatelor cercetării cu clișeele sentimentale atât de bine sedimentate în conștiința generațiilor, ideile politice ale lui Nicolae Iorga transmise și prin intermediul discursurilor parlamentare nu trebuie
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_iorga_omul_politic.html [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
terasă a vilei. Urmau apoi statuile celorlalte zeități din panteonul roman precum: Iunona, Saturn, Castor și Polux, Venera, Diana, alături de statuile lui Augustus, Iulius Cezar dar și busturile celor șapte regi ai Romei în frunte cu Romulus - Quirinus, deificat de posteritate, ori Numa Pompilius, și apoi toată suita regală din începuturile regatului. Mai erau acolo busturile Grahilor, Tiberius și Gaius, acei oameni politici care jucaseră un rol important în legislația agrară romană, la a căror memorie Tiberius ținea foarte mult, fiind
AL SAPTESPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1413056730.html [Corola-blog/BlogPost/380855_a_382184]
-
ori ulterior morții acestuia, documente păstrate în Biblioteca Academiei Române, în Muzeul Literaturii Române-fondul Al. Macedonski, date extrase de pe Wikipedia, articole scrise și publicate de însuși Macedonski, ș.a.m.d. Romanicierul reconstituie din documente ale epocii (printre care și fotografiile rămase posterității - una dintre acestea, poate cea mai interesantă, fiind tipărită pe coperta principală a cărții, copertă realizată grafic de către cunoscutul om de cultură George Roca), aspectul fizic al subiectului biografiei:” Poetul, fiind înalt, privea de sus tinerii, negricios, cu o față
CITII,AL.FLORIN ȚENE VĂ ÎNCÂNTĂ...! CRONICĂ DE FLORIN T. ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1493352936.html [Corola-blog/BlogPost/381473_a_382802]
-
vocației în mesaj, mărturisitor ortodox și îmbisericit ... ” - conform remarcilor făcute de către Dan Ciachir în Prefața cărții. Fiecare dintre acestea și toate la un loc - iată întregul și rotundul fenomen Dan Puric - dăruit și dedicate prezentului și, mai ales viitorului, adică posterității. Între celelalte titluri și compoziții spirituale ale cărții, la un moment dat, undeva la pagina 113 a lucrării, exprimând oarecum o concluzie ori o definiție, Actorul și Regizorul Creștin Dan Puric mărturisește că “A vorbi despre Omul Frumos în contextul
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_neam_si_demnitate_in_viziunea_lui_dan_puric_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe care prea sfinția sa l-a cinstit și l-a slujit cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația!... M-aș bucura să știu, că atât contemporanii cât și posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce a fost și însemnat (sau ar trebui să însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie
FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457599342.html [Corola-blog/BlogPost/363402_a_364731]
-
și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe care sfinția sa l-a cinstit și l-a slujit cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația!... De aceea, m-aș bucura să știu că atât contemporanii cât și posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce este și înseamnă (sau ar trebui să însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_profesor_nicolae_bordasiu_.html [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
se punea pe ziua morții și a învierii divinităților adorate, iar nu pe ziua nașterii lor. De aceea, cultul Mântuitorului în Biserică primară era concentrat mai tot în jurul morții și al învierii Sale. Calendarele creștine păstrează de asemenea în amintirea posterității, nu datele nașterii mucenicilor și ale Sfinților, ci datele morții lor. De aceea, Nașterea Domnului este considerată în general că o sărbătoare de origine mai nouă decât Pastile. Vechimea ei se poate urmări retrospectiv în documente până pe la sfârșitul secolului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/craciunul-nasterea-domnului/ [Corola-blog/BlogPost/92994_a_94286]
-
ce se afla în plină dezvoltare! ... A fost prigonit așa cum au fost atâția alții, contemporani ai săi - mari și autentice personalități ai vieții politice, religioase și culturale și care așa au rămas și vor rămâne în conștiința urmașilor și a posterității!... În același an - 1949 - va fi tuns în monahism la Mănăstirea Prislop de către marele Duhovnic Arsenie Boca, naș de călugărie fiindu-i Monahul Daniil - Sandu Tudor - inițiatorul și conducătorul mișcării spirituale - Grupul „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim din București, grupare
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL – ARHIEREUL CEL VEŞNIC A ÎNALTPREASFINŢITULUI SA DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – MITROPOLITUL ARDEALULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2 by http://confluente.ro/In_memoriam_sapte_ani_de_la_trecerea_l_stelian_gombos_1343735115.html [Corola-blog/BlogPost/358737_a_360066]
-
fost și rămâne o iluzie; este efemeră (din gr. ephemeros, ceea ce înseamnă o specie de fluturi care nu trăiesc decât o zi). • Cu marele risc de a călca pe drumuri îndelung umblate, vom spune că numai geniile au parte de posteritate. Să ne gândim ce-ar fi literatura universală fără Homer, fără Dante, fără Shakespeare, fără Goethe, fără Eminescu? Și ce-ar fi muzica fără Beethoven, fără Bach, fără Verdi, fără Enescu? Ori sculptura fără Fidias, fără Michelangelo, fără Rodin, fără
GLORII, MODELE ŞI CAPODOPERE de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 by http://confluente.ro/doina_dragut_1408409926.html [Corola-blog/BlogPost/352287_a_353616]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > GHEORGHE ȘINCAI RETORICUL PRIBEAG Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Reprezentant de frunte al Școlii Ardelene, coborâtor din neam de boierași, profesorul de retorică este privit în posteritate drept un Cărturar mereu în căutarea unui adăpst.Ostenind-se vreme de o viață spre a-și publica Hronicul românilor și a mai multor neamuri, Gheorghe Șincai a încercat să trateze cu erudiția-i caracteristică o cronologie a istoriei întregului
GHEORGHE ŞINCAI RETORICUL PRIBEAG de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1488292236.html [Corola-blog/BlogPost/362671_a_364000]