184 matches
-
fost un deschizător de drumuri în ce privește înfrățirea popoarelor lumii, a prieteniei și respectului dintre canadieni și români, de exemplu. Mai recent, în 2011, și cu contribuția unor români, printre care i-aș aminti pe recentul plecat la întâlnirea cu Vasile Posteucă - în Eternitate - omul de cultură profesorul Constantin Clisu, împreună cu preotul George Bazgan și doctorul Ion J. Slănină, constituiți într-un grup de inițiativă, au pus în valoare la Edmonton - Alberta, Canada, opera artistică a profesorului român Gh. Alupoaei, vasluian, bustul
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Bazgan și doctorul Ion J. Slănină, constituiți într-un grup de inițiativă, au pus în valoare la Edmonton - Alberta, Canada, opera artistică a profesorului român Gh. Alupoaei, vasluian, bustul lui Mihai Eminescu, într-un fel, îngemănat în destin cu Vasile Posteucă. La Câmpul Românesc din Hamilton - Vasile Posteucă - asemenea la Capul Satului din Câmpulungul bucovinean - Constantin Clisu - la Edmonton ori Bârlad ... mereu la ei acasă... poate se pregătesc să întâmpine Crăciunul, acolo în Eternitatea lor, cântând împreună cu îngerii: „Slavă întru cei
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
într-un grup de inițiativă, au pus în valoare la Edmonton - Alberta, Canada, opera artistică a profesorului român Gh. Alupoaei, vasluian, bustul lui Mihai Eminescu, într-un fel, îngemănat în destin cu Vasile Posteucă. La Câmpul Românesc din Hamilton - Vasile Posteucă - asemenea la Capul Satului din Câmpulungul bucovinean - Constantin Clisu - la Edmonton ori Bârlad ... mereu la ei acasă... poate se pregătesc să întâmpine Crăciunul, acolo în Eternitatea lor, cântând împreună cu îngerii: „Slavă întru cei de Sus lui Dumnezeu și pe pământ
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Muzeul Casa Dosoftei din Iași și profesorul Grigore Crețu de la Seminarul din Huși, nr. 128, octombrie 2012, p. 18-19; La Târgul-Mureș și în Harghita despre Vasile Voiculesct, nr. 129, noiembrie 2012, p. 15 16. *Cuvinte din cioburi adunate: Bucovineanul Vasile Posteucă și bârlădeanul Constantin Clisu în Canada, nr. 130, p. 15-16. 7.LOHANUL - revistă cultural-științifică. *Fii ai satului Dolhești, în Lohanul nr. 2, 2008. *Lohanul nr.2 (8), aprilie 2009, p.17 18, Pagină de istorie redeschisă. *Ei au spus NU
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
bogata bibliografie a Prof. Dr.doc. Ion Gherman reproducem unele personalități din rândul scriitorilor și publiciștilor din Nordul Bucovinei. Berariu Constantin (1870-1929), Bostan Grigore (19402005), Covalciuc Dumitru (1947-), Huștiuc Ștefan ( 1951 -) Levițchi Vasile ( 1921 ) , Luțic Mircea ( 1939 ), Nandriș Cudla Ana ( 1904 ), Posteucă Vasile ( 1912- 1975), Prepeliță Mihai ( 1947), Streinu Mircea (1910-1945), Suceveanu Arcadie ( 1952), Tărîțeanu Vasile ( 1945), Zegrea Ilie Tudor (1949). Oameni de știință, filologi, ingineri, profesori, juriști, sociologi, Îi nominalizăm din aceeași sursă : Botezat Eugen (1871-1964), Coroi Victor ( 1915), Găină Silvestru
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Ioan M. Botoș președintele Uniunii Regionale „Dacia” din Transcarpatia. Menționăm dintre participanții la reuniune: Dr. M. Botoș și d-na Botoș, din Transcarpatia; din regiune Cernăuți au făcut parte din delegație - Aurica Bojescu, Victor Crețu, Vasile Tărățeanu, D. Popescu, P. Posteucă, Gheorghe Puiu iar din Odesa au fost prezenți A. Popescu, V. Stroe, N. Moșu. Din Kiev a participat Vadim Bacinschi. A fost prezent și Președintele Comunității Românilor din Ucraina dr. Ion Popescu. Președintele Asociației Românilor din Crimea, domnul Nicolae Untilă
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
fost Bătălia cuvântului. Echipele de intelectuali legionari trimise în localități dinainte stabilite, la întâlnirile cu marele public arătau idealul Mișcării, trecutul de luptă și organizarea vieții societății românești în viitor. La Buzău, echipa avea în frunte pe comandantul legionar Vasile Posteucă, avocat. În preziua întâlnirii din Sala Moldavia a avut loc o ședință a Frățiilor de Cruce din oraș, prilej cu care ne am cunoscut toți cei trecuți prin prigoană: seminariști, normaliști, liceeni și tineri muncitori. S a pregătit un cor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
student teolog, care avea să cânte în timpul pauzelor cuvântărilor. În ziua întrunirii sala era arhiplină: intelectualitatea Buzăului, și nu era puțină, și cetățeni din toate clasele sociale. Am intonat Cu noi este Dumnezeu și Imnul Legiunii, apoi comandantul legionar Vasile Posteucă a prezentat echipa cu care venise, arătând scopul vizitei la Buzău. Corul din care făceam parte a rămas pe scenă și am putut audia toate discursurile. Cuvântul de deschidere al lui Vasile Posteucă cuprindea idei înălțătoare. Adevărul se exprimă și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și Imnul Legiunii, apoi comandantul legionar Vasile Posteucă a prezentat echipa cu care venise, arătând scopul vizitei la Buzău. Corul din care făceam parte a rămas pe scenă și am putut audia toate discursurile. Cuvântul de deschidere al lui Vasile Posteucă cuprindea idei înălțătoare. Adevărul se exprimă și se face cunoscut în lume sub două aspecte, prin cuvânt și prin faptă, ele lucrând complementar, întărindu-se, confirmându-se reciproc. Nu numai prin cuvânt și nu numai prin faptă. Când Dumnezeu a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
actual în Austria, 4800 Attnang-Puchheim, Bahnhofstr. 3/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sannicolau Mare, str. Cluj nr. 43, județul Timiș. 265. Lapuste Tabita, născută la 26 august 1972 în localitatea Sannicolau Mare, județul Timiș, România, fiica lui Posteuca Constantin și Ileana, cu domiciliul actual în Austria, 4800 Attnang-Puchheim, Bahnhofstr. 3/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sannicolau Mare, str. I.L. Caragiale nr. 9, județul Timiș. 266. Mușat Lidia, născută la 19 ianuarie 1966 în localitatea Miresu
HOTĂRÂRE nr. 942 din 13 octombrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130880_a_132209]
-
organizarea manifestărilor de comemorare a românilor deportați sau uciși la Fântână Albă, Lunca și alte localități; - domnului Lutic Mircea, scriitor, autorul programului școlar "Civilizația română în regiunea Cernăuți", pentru rolul său important în menținerea vie a identității culturale românești; - domnului Posteuca Petru, profesor și jurist, deputat în Consiliul regional Cernăuți, consilier parlamentar, pentru spiritul sau umanist, acordând peste 3.000 de consultații juridice gratuite românilor din zonă. Articolul 2 Cu prilejul zilei de 1 Decembrie, Ziua Națională a României, se conferă
DECRET nr. 568 din 1 decembrie 2000 privind conferirea Ordinului naţional şi Crucii naţionale Serviciul Credincios. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131760_a_133089]
-
domiciliul actual în Austria, 4901 Ottnang, Grub 3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Nicolae Andreescu nr. 32B, județul Timiș. 20. Olar Eunice, născută la 17 octombrie 1973 în localitatea Sannicolau Mare, județul Timiș, România, fiica lui Posteuca Constantin și Ileana, cu domiciliul actual în Austria, 4901 Ottnang, Grub 3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Vicovu de Sus, str. Est nr. 312, județul Suceava. 21. Necula Gheorghe, născut la 20 octombrie 1947 în localitatea Chirnogeni, județul
HOTĂRÂRE nr. 774 din 16 august 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136332_a_137661]
-
greco-catolice din Paris; Mitropolitul Nicolaie Corneanu mitropolit al Banatului; Ioan Cușa animator Înflăcărat al conaționalilor din exil; Ilie Olteanu și mulți alți propăvăduitori neînfricați ai Ortodoxiei. În rândul valorilor creștine militante S. Grosu descrie viața și opere ilustrelor personalități Vasile Posteucă - poetul, prozatorul, publicistul, profesorul universitar și editorul revistei Drum decedat la 60 de ani la Chicago și Eugen Ionesco - membru fervent al bisericii ortodoxe din Paris, literatul și filozoful de mare prestigiu al exilului românesc. Alexandru Bruteanu, fratele soției lui
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
deschis: aparținuse la mișcarea de dreapta a tineretului român. Ideea fondării unei reviste literare de orientare naționalistă a apărut, după cum se știe, în casa cunoscutului profesor sociolog Traian Brăileanu. De față fiind Mircea Streinul, Ionel Țurcanu, Liviu Rusu și Vasile Posteucă, fodatorii ei, cu toții membri ai Societății "Arboroasa". În paginile revistei, se întâlneau nu numai cei cinci fondatori, dar și alți arboroseni, cum au fost: Nicolae Roșca, Gheorghe Antonovici, George Drumur, Neculai Pavel. La această societate au aderat alți tineri talentați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
exemplu, cel al remarcabilului istoric și critic literar Mircea A. Diaconu, Mișcarea "Iconar". Literatură și politică în Bucovina anilor '30, la editura Timpul din Iași în 1999; după retipărirea și punerea în circulație a unor cărți de Mircea Streinu, Vasile Posteucă, Iulian Vesper și a altor iconariști, această mișcare a fost cunoscută mai îndeaproape, creațiile membrilor ei devenind un bun comun. Chiar eu am scos, în 2009, antologia Poezia Bucovinei, în care i-am inclus pe principalii și cei mai talentați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
în calitate de președinte al Fundației Culturale "Casa Limbii Române" din Cernăuți, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Alba Iulia, al școlii și al primăriei din Satul Stănești, raionul Hliboca, regiunea Cernăuți, să dezvelim în fața școlii din această comună bustul lui Vasile Posteucă. Școala din sat va purta numele acestui poet și prozator de valoare. Nu ne-am gândit la reînvierea revistei "Iconar". Societatea Scriitorilor Români din Cernăuți, președinte poetul Ilie T. Zegrea, a întemeiat cu câțiva ani în urmă o revistă nouă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
numit, la 1 august 1943, comandant al Grupului 6 Vânătoare, cu baza pe aerodromul Popești-Leordeni, în marginea Bucureștiului, alocat apărării teritoriului. Grupul va fi compus din trei escadrile: 59 (comandant: Petre Constantinescu), 61 (comandant: Mircea Dumitrescu) și 62 (comandant: Gheorghe Posteucă). Prima aterizează pe aerodrom Escadrila 59, pe 9 octombrie 1943. Personalul de zbor este integral provenit din Escadrila 45 Vt. Urmează lucrări de amenajare a spațiilor de pe aerodrom, după care aterizează și celelalte două escadrile, 61 și 62, la începutul
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
al Grupului s-a îndreptat ca de obicei către Cartierul General. În acea dimineață mă însoțeau: maiorul mecanic Trandafirescu, șeful Serviciului tehnic, comandorul Traian Gavriliu, șeful Biroului-Operații, și cei trei comandanți de escadrilă: căpitanii Petre Constantinescu, Mircea Dumitrescu și Gheorghe Posteucă. Pe drum discutau despre problema cea mai gravă a zilei: în caz de alarmă nu aveam imediat disponibile decât două patrule din fiecare escadrilă, adică 24 de avioane, fără să punem la socoteală celula mea de comandă, deci un total
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
și lua înălțime, grupându-se în urcare păstrând ordinea dintotdeauna: patrula de comandă a Grupului cu cpt.av. Vizanti Dan, Escadrila 59 Vânătoare cu cpt.av. Constantinescu Petre, Escadrila 61 Vânătoare cu lt.av. Dumitrescu Mircea, Escadrila 62 Vânătoare cu lt.av. Posteucă Gheorghe. La aproximativ 2500-2700 m, Grupul se regrupase după decolare, când stația de radio de la sol ne-a anunțat că "indieni cu două pene" atacă aerodromul. Pe aerodromul Popești-Leordeni se afla în acel moment cazată și Școala de zbor fără
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
patrula comandant al Escadrilei 62 Vânătoare și patrula lt.av. Nicolaescu Teodor din Escadrila 61 Vânătoare au tras ca la poligon în ținte terestre în mișcare. Rezultatul a fost nesperat, dar cu urmări tragice pentru patrulele care au urmat. Patrula lt.av. Posteucă Gheorghe a putut degaja, dar cea a lt.av. Limburg Nicolae, din care făceam și eu parte, a primit în față riposta formației americane care ieșise din momentul surpriză și manevrase pentru a preîntâmpina atacul nostru. Lt.av. Limburg Nicolae a trebuit
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
și publicul acestora. Serbările, organizate într-un hangar al Școlii de Zbor fără Vizibilitate, cu scenă amenajată și scaune pentru public, au fost date pe escadrile: mai întâi Escadrila 61, comandată de Mircea Dumitrescu, apoi Escadrila 62, a lui Gheorghe Posteucă, la interval de câteva săptămâni. Urma rândul Escadrilei 59, comandată de autorul memoriilor din care voi reda câteva pasaje, căpitanul Petre Constantinescu. Descrierea este savuroasă: "Cei din Escadrila 59 nu pregătiseră nimic și se părea că nici nu aveau de
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
șotii din cariera lor. Păstorel, când și când, mai citea câte o epigramă, pe care între două închinări de pahare o făcuse unuia sau altuia dintre cei prezenți. La un moment dat, chiar și comandantul Escadrilei 62, locotenentul aviator George Posteucă, a cerut să se facă liniște, deoarece și asupra lui își pogorâse harul muza epigramelor și voia să aducă la cunoștința tuturor ceea ce comisese. I s-a respectat voia și, în hazul tuturor, a citit: Când voi muri, măi fraților
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
fraților, Să mă-ngropați cu fața-n jos, Să mă sărute fiecare, C-am fost un mare păcătos!" Dar, când încă nu se stinsese rumoarea produsă de ivirea pe lume a unui nou epigramist și încă atât de spiritual, iar Posteucă nu prididea cu strânsul mâinilor celor care-l felicitau, Păstorel a cerut din nou să fie ascultat: "Posteucă vrea să se-ngroape Când va muri, cu fața-n jos, Ca să arate omenirii Tot ce-a avut el mai frumos." Și
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Dar, când încă nu se stinsese rumoarea produsă de ivirea pe lume a unui nou epigramist și încă atât de spiritual, iar Posteucă nu prididea cu strânsul mâinilor celor care-l felicitau, Păstorel a cerut din nou să fie ascultat: "Posteucă vrea să se-ngroape Când va muri, cu fața-n jos, Ca să arate omenirii Tot ce-a avut el mai frumos." Și culmea, în loc să scadă, acțiunile lui Posteucă crescură în mod vertiginos în ochii celor prezenți. Despre el circula o
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
celor care-l felicitau, Păstorel a cerut din nou să fie ascultat: "Posteucă vrea să se-ngroape Când va muri, cu fața-n jos, Ca să arate omenirii Tot ce-a avut el mai frumos." Și culmea, în loc să scadă, acțiunile lui Posteucă crescură în mod vertiginos în ochii celor prezenți. Despre el circula o anecdotă cam așa: Când s-a prezentat comandantului flotilei unde fusese repartizat, după activarea în aviație (la origine fusese avocat, dar războiul i-a schimbat drumul vieții) acesta
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]