218 matches
-
îl solicită aici pentru ca, abia astfel, în starea așezărilor selențioase, vocile tremurătoare ale trecutului să-și ceară reverența și respectul ce nu permit deplina lor uitare. Una dintre trăsăturile fundamentale ce delimitează opera de artă în raport cu celelalte creații este eclipsarea, postularea într-un plan secund a preocupării pentru utilitatea imediată, pentru disponibilitatea întrebuințării spre o finalitate pragmatică exterioară și un scop imanent. Opera de artă se așează în fața ființei umane fără a mai trimite către un alt palier existențial, o altă
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
aroge statutul de relicvă-mărturie supremă a Divinului, o relicvă-mărturie non-materială, conștientă de sine, așezată paradigmatic și supra-istoric între voluptatea tentației ucigătoare și copleșitoarea ascensiune spre mântuire. Locațiile în care se concentrează împlinirea ritualului, desfășurarea amplă și cromatică a scenelor picturale, postularea în propria soliditate a elementelor sculpturale, așezarea relicvelor-mărturii întru evidența ce se cere venerată a sfințeniei supra-temporale, toate aceste arii constituiente templului sunt inițial, la nivel tehnic-conceptual, elaborate și conexate unitar în proiectul arhitectonic. Încercând să răspundă la interogarea Cum
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
e evident, în cea indiană. Este o atitudine statornică din partea poetului, ceea ce, cum nădăjduim să o demonstrăm cu altă ocazie, ne face să ne îndoim în parte de convingerile "creștine", ce îi sînt de obicei atribuite. Aceasta în paranteză. La postularea eliminării speranței contribuie și considerentul deșertăciunii existenței: "Deșartă-i viața!... viața e asemeni unui foc de paie; plăcerile sînt ca niște neguri ce se profilează toamna la orizont: un vis este traiul împreună cu soția, feciorii și prietenii!" [35]. "Frumusețea dispare
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
trezește interesul pentru detaliile vieții cotidiene, pentru determinarea morală a conduitei oamenilor. În mintea lor se va păstra vechiul interes pentru transcendență, pentru eternitatea valorilor umane, realizată, însă, nu prin contemplare, nu doar prin predicarea unei speranțe iluzorii, ci prin postularea și susținerea unei metafizici active a realului, a unei dogme care a admis îndoiala, dualitatea, în ordinea deductivă rațională a înțelegerii existenței sociale. Renascentismul a fost, totuși, vremelnic și, acolo unde a putut, s-a extins ca un spirit pozitiv
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
legi. În studierea fenomenelor sufletești trebuie pornit de la experiență. Caracterele diferențiate ale sufletului în raport cu corpul pot să fie determinate nu prin mijloace metafizice, ci prin cele proprii științelor naturii. La această concluzie se poate ajunge pe cale empirică și nu prin postularea unei aptitudini suprasenzoriale. Experiența demonstrează că odată cu moartea trupului și dispare sufletul. Sufletul este de natură materială și se deosebește de materia fizică prin finețea sa. Altfel nu poate fi explicată inter-influența dintre suflet si corp. Sufletul este el însuși
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
etică, moștenită din creștinism, își va reintegra diferit natura din jur, nemărginirea cosmică, relațiile dintre oameni. Se va păstra vechiul interes pentru transcendență, pentru eternitatea valorilor umane, realizat însă nu prin contemplare, nu prin predicarea unei speranțe iluzorii, ci prin postularea și susținerea unei metafizici active a realului. Se află aici reprezentată sintetic contribuția revoluționară a Renașterii; fenomenele sociale sunt subordonate nu misticii iluzorii a unei lumi de apoi, ci unei ordini cosmice sensibile, eliberată de supunere necondiționată față de un Atotputernic
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
La Hartley, interrelația cauzală dintre lucruri nu depășește sfera unității individuale psihofizice, a psihicului și a corpului. Acestea nu se inter-influențează, procesele din corp fiind diferite de cele de pe planul mental, al gândirii. În acest fel, deși a pornit de la postularea naturii comune a fenomenelor corporale cu cele sufletești, Hartley eșuează în demonstrarea unității funcționale a celor două planuri. 3. Determinanții asociației Reflectarea senzorială se produce prin vibrațiile cauzate de acțiunea lucrurilor asupra receptorilor. Hartley a arătat cum aceste lucruri astfel
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
este eliminată posibilitatea acțiunii unor forțe vitale sau de natură divină. În această accepțiune, reflectarea conștientă devine de aceeași natură și origine cu reflexul, cu reflectarea senzorială. Propusul "mecanism senzorial" a lui Pflüger este relativ simplu și are în vedere postularea existenței unei legături dintre mișcare, pe de o parte, și cauzele stimulative, care dau naștere acesteia, pe de altă parte. Implicarea instanțelor encefalice are loc sub influența cauzelor stimulative înregistrate anterior. Mecanismul de interacțiune dintre stimul și reacție devine cu
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
interiorul" câmpului de recepție al lucrurilor etc. Au fost încercări care anunțau reușita detașării unei cauzalități proprii reflectării senzoriale, localizată la nivelul receptorilor, al organelor de simț, al mecanismelor de producere a mișcărilor ochilor etc. Nu se ajunsese încă la postularea existenței unor procesualități neuronale excitatorii distincte, de implicare procesuală directă a sistemului nervos. Din perspectivă mecanicistă încă nu se reușise detașarea și identificarea legăturilor dintre fenomenele subiective ale reflectării senzoriale (de un fel sau altul) și procesualitatea nervoasă, mediatoare implicată
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
doilea rând, ceea ce luminează prin această breșă deschisă în miezul realului este o imagine-replică, "o replică la real"13. Imaginea poetică, poemul, opera de artă în ansamblul său sunt replici ale realului (reîntâlnim problema imaginii antitipice, a imaginii-replică - Gegenbild - în postularea sa schellingiană): pentru poet, "realul e un simplu pretext de plecare, de unde - în continuare - el se simte chemat să ne ofere viziunea sa proprie", care e "replică la această realitate, adică un nou univers cu existență pur artistică, în verb
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
momentul apariției sale în secolul XVII, putem spune că tot atunci sa născut și critica sa; validitatea conștiinței este contestată atât din punctul de vedere al transparenței raportului cognitiv al sinelui cu sinele, cât și din punctul de vedere al postulării liberului arbitru pe care ea o implică. Fiecare se va convinge cu ușurință recitind, de exemplu apendicele primei părți a Eticii lui Spinoza, sau textele lui Leibniz despre neliniștile din Eseu asupra intelectului omenesc. Și dacă aventurile nașterii eului se
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
față de care prezentul material este doar o parte este susceptibil de a sta sub semnul acestei tentații. Ș( totuși, noi nu (mpărtășim opinia celor care cred că pot găsi panaceul necesar rezolvării problemelor unei societăți prin identificarea unei cauze unice. Postularea existenței unei asemenea cauze ar fi imposibil de susținut astfel (nc(t să convingă fie ș( un auditoriu ultra receptiv. Ș( totuși, dacă am considera ideea de mai sus drept un caz limită, prezentat doar pentru a contura mai pregnant
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
radiolarilor, nici structurile celulare, cum ar fi membranele celulare, microtubulii și celelalte organite celulare nu pot fi însă explicate numai pe baza proteinelor produse de codul genetic. Aici Sheldrake intervine cu o viziune holistică, unitară asupra organizării structurilor vii, prin postularea existenței câmpurilor morfogenetice ce au rolul de a impune structurarea materiei vii după modele predefinite. Aceste câmpuri morfogenetice nu sunt însă statice, ci evoluează în timp, memoria procesului structural transmițându-se prin ceea ce Sheldrake numește rezonanță morfogenetică. Fiecare individ este
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
c)uta factorii esențiali, acolo unde alți nenum)rați factori sunt prezenți. În completarea simplific)rilor, sau ca forme ale acestora, teoriile încorporeaz) asumpții teoretice. Imaginarea faptului c) masă se concentreaz) într-un punct, inventarea genelor, a mezonilor și neutronilor, postularea sintagmei de interes național, și definirea națiunilor ca actori unitari și intenționali - acestea sunt exemple de asumpții obișnuite. Teoriile sunt combinații de afirmații descriptive și teoretice. Expunerile teoretice constituie elementele nonfactuale ale unei teorii. Ele nu sunt introduse în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
simplitatea lor relativ), si observând relațiile dintre ele. Prin experimente controlate, relația dintre fiecare pereche de variabile este separat examinat). Dup) analizarea, în mod similar, a altor perechi, factorii sunt combinați într-o ecuație, în care apar că variabile în postularea unei legi cauzale. Elementele, separate și înțelese în simplitatea lor, sunt combinate sau agregate pentru a recompune întregul, având ad)ugați timpi și mase drept coeficienți scalari, iar relațiile dintre distanțe și forțe - în funcție de legile vectoriale ale adun)rii (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
evenimentele de viață și confluiențe ale evenimentelor existențiale. Așa cum afirmă și Ciompi, 1985, nici un factor unic, fie el biologic sau psihosocial nu poate explica variația simptomatologiei și evoluției schizofreniei.Pe de altă parte, procesualitatea morbidă poate fi înțeleasă numai prin postularea unei dinamici non lineare între biologic și realitatea socială. în privința factorilor psihosociali, impactul lor asupra evoluției tulburării a fost stabilită de Wing et al., 1987 în studiile asupra pacienților instituționalizați, precum și într-o serie de cercetări ale lui Brown, Vaughn
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
contextul stresorilor din mediul înconjurător: familial și extrafamilial. Așa cum afirmă și Ciompi, 1990, nici un factor unic, fie el biologic sau psihosocial nu poate explica variația simptomatologiei și evoluției schizofreniei. Pe de altă parte, procesualitatea morbidă poate fi înțeleasă numai prin postularea unei dinamici non lineare între biologic și realitatea socială. Ciompi, 1988; 1990; 1991, atrage atenția asupra lipsei noastre de cunostințe asupra interacțiunilor continui care se petrec între individul vulnerabil și influențele stabilizatoare sau destabilizatoare ale mediului ambiant. 1.4.1
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ignorate 52. Și Pierre Nora53 subliniase diferențele dintre memoria colectivă și memoria istorică, susținând că prima înglobează tradițiile unui grup social, în timp ce a doua este analitică, critică și rațională. Cu toate acestea, Patrick J. Geary avertizează asupra faptului că prin postularea unei dihotomii între memoria colectivă și cea istorică este ignorat contextul social și cultural al istoriei, dar și "dimensiunea politică și intențională a celor două tipuri de memorie (...). Anumite evenimente istorice, în special cele care au consecințe pozitive, sunt asimilate
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
umane. În acest fel, distincția public/privat se reduce la diferența dintre interior și exterior, ascuns și dezvăluit, personal și colectiv. Cu toate acestea, Sperber crede în caracterul omogen al discursurilor private și a celor publice, situație ce decurge din postularea doar a unei distincții de ordin cantitativ și nu calitativ între reprezentările de tip individual și cele de tip cultural. Spre deosebire de această teoretizare, proiectul mediologic impune o ierarhie a discursurilor sociale, opunînd credințele (les croyances) cunoștințelor (les savoirs), mesajele (les
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
văzând aici "încărcarea cu uman a Mitului, reumplerea cu ființă a "zeului", redare de gratuitate naturală pentru cel de mult încastrat în imponderabilul formelor sacralizante, dar vide, precum "poetul nepereche", "luceafărul poeziei românești" [...] Această superbă, uriașă baie de frivolitate, această postulare cvasitotalitară a erosului în cele mai naturale ipostaze ale sale, după sute de mii de pagini dedicate anti-firescului eminescian, axate aproape exclusiv pe metafizică, folclor, științe economice și politice, Schopenhauer, Kant și Hegel, pe Nirvana, cosmologie, alchimie, istorie națională, mitologie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
auzit despre Andrei Pleșu aprecierea că ar fi un „filozof al artei”. Asemenea apreciere se vrea un elogiu maxim, presupunând că nimic nu e mai presus de filozofie. Mă împotrivesc și presupunerii, și beneficiului acordat lui Pleșu pe atare temei. Postularea acestei proeminențe ține de marota ierarhizării pe categorii generice și nu pe valori particulare, proferată de regulă, în propriul profit, de către filozofi, cu precădere cei de filieră post-kantiană, ca Hegel sau ca irezistibilul nostru Noica. Dacă nu ne lăsăm striviți
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
scandinave, campioanele „feminismului de statxe "„feminismdestat"”5, în care bărbații migrează din politică în afaceri). El nu a dispărut nici în cele comuniste și este recreat, așa cum voi argumenta pe larg mai jos, indiferent de circumstanțe, în țările postcomuniste. Această postulare a superiorității de gen poate să conducă fie numai la diverse moduri de ierarhizări sociale în defavoarea femeilor, fie, mai grav, la dependența politică, juridică, economică, simbolică a femeilor de bărbați. Patriarhatulxe "„patriarhat" este un apartheid politic 6. Chiar dacă nu creează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
În al treilea sens, este culturală existența unor credințe legate de relațiile publice, cum ar fi dreptul unei organizații de a comunica public și valoarea atașată obținerii sprijinului prin persuasiune, nu prin coerciție.") 83 Una dintre consecințele teoretice bizare ale postulării unei teorii care dă sens realității organizaționale exclusiv prin prisma raporturilor de putere pe care le secretă organizația (mai precis organigrama) este apariția conceptului de "putere negativă" la Charles Handy. El vorbește despre cinci posibile tipuri de putere, în cadrul unei
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
a numeroase controverse, se consideră în prezent a avea de asemeni un mecanism dual, extrinsec și intrinsec, având o importanță deosebită în stabilirea atitudinii terapeutice și a prognosticului funcțional. Celularitatea redusă a tendoanelor a condus într-o primă etapă la postularea unui mecanism extrinsec, de vindecare bazat pe proliferarea fibroblastică a țesuturilor din vecinătatea tendonului, ceea ce conduce la formarea de aderențe. După vindecare, mobilizarea progresivă a tendonului duce la remodelare, cu relaxarea sau dispariția aderențelor. Studii ulterioare inițiate de Lundborg, arată
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
orice scop și devine gradientul sau centrul de dominanță, în jurul căruia se organizează procesele mentale după norme dinamice.” Într-o altă apariție editorială, de data aceasta de pedagogie, Todoran își nuanțează termenii cu care operase în lucrările anterioare. Acum precizează postularea unei realități cu care se confruntă formarea omului, starea de natură și cea de cultură, așa cum procedase odinioară și autorul lui Emile. De data aceasta, Todoran se desprinde de opțiunea rousseauistă, admițând că nu tehnica și civilizația au pervertit natura
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]