1,516 matches
-
cuvinte, definiția pe care polițistul o dă conștiinței sale nu respectă litera legii, ea reprezintă un bun simț cutumiar care comandă moderație și nu relativizare, care sesizează dimensiunea umană, iregularul fiecărui caz în parte și nu duritatea de cristal a postulatului justițiar, ea ia în calcul contextul și o altă serie de posibilități și nu elimină din actul de justiție factorul uman. Cuvintele, învață acest tânăr polițist, silit să citească până la capăt articole întregi de dicționar, servesc puterea ori de câte ori puterea apelează
Polițist, dubitativ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7163_a_8488]
-
nici Mazilescu. Surprizele sunt, și ele, la fel de puține. Dacă nu considerăm o surpriză faptul că un întreg volum, al doilea, e dedicat literaturii postcomuniste.) Multe lucruri ar fi de spus, deci, despre această carte. Mă voi mărgini la două. Întâi. Postulat: experimentalismul e „stilul culturii actuale” (p. 11). Formularea îi aparține lui Marin Mincu. Și e, s-o recunoaștem, mai degrabă imprecisă. Cu instinct de poet, Soviany îi simte, însă, valența expresivă, și construiește, spre a defini acest „stil”, un întreg
Două observații by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4912_a_6237]
-
Anume libertatea speculativă pe care și-o permite aici și pe care o va suspenda apoi până către aproape de finalul cărții. Sunt singurele locuri în care H.-R. Patapievici nu-și blindează discursul cu argumente, preferând ca tactici expunerea și postulatul, iar ca finalitate, cum anticipam, seducția. În care se implică fără a lăsa ceva din ființa lui pe dinafară. E convingător pentru că e autentic. Traiectoria demonstrației din Ultimul Culianu pleacă de la o înțelegere personală și ajunge la o credință care
Teoria ultimului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6257_a_7582]
-
urmelor, dacă Dumnezeu chiar ar fi vrut să lase un semn indubitabil al trecerii sale pe aici, ar fi făcut-o deja. Dacă nu a făcut-o, atunci existența lui ține de o ipoteză atrăgătoare sau cel mult de un postulat generos, dar nu de o evidență menită a înfrînge scepticismul fizicienilor. De exemplu, ce l-ar fi costat pe Dumnezeu ca să sape decalogul pe Lună? Pentru fiecare propoziție cîțiva kilometri și într-o zi omenirea ar fi descoperit literele selenare
Editura Teologie și Viaţă naturală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5300_a_6625]
-
cea care a semnat actul de deces al educației europene. Numele pe care le indică Scruton ca exemple de nocivitate vădită sînt Foucault și Derrida: primul prin mania de a interpreta cultura ca o consecință a cîmpurilor de putere (potrivit postulatului că orice putere e rea, chiar și prestigiul tradiției, deci să-l desființăm), al doilea prin delirul verbal care a compromis ideea de coerență și sens filosofic. Lumea lui Homer și a lui Herder, a lui Kant și a lui
Între Spengler și van Gennep by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5317_a_6642]
-
sau insolitării, nu făceau decît să ratifice un esențialism ontologic: conform lui, literatura se deosebește esențial, de pildă, de istorie, în sensul în care ceea ce înțelege cititorul dintr- un roman istoric și o istorie (eventual romanțată) are semnificații radical diferite. Postulatul literarității ne sugerează că peste un anume prag de expresivitate referința își pierde întîietatea, iar dedesubt, că și-o menține, ceea ce-l face pe scriitorul care se afirmă ca scriitor imun la problemele de „responsabilitate” a ceea ce scrie. Acest postulat
De ce zahărul e violent by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5441_a_6766]
-
Postulatul literarității ne sugerează că peste un anume prag de expresivitate referința își pierde întîietatea, iar dedesubt, că și-o menține, ceea ce-l face pe scriitorul care se afirmă ca scriitor imun la problemele de „responsabilitate” a ceea ce scrie. Acest postulat este contrazis de Barthes în numele ecuației pe care el o definește ca Formă plus Istorie egal Valoare. Noi știm astăzi, de la Hayden White de pildă, că expresivitatea face ea însăși parte din istorie, așa după cum istoria este cuprinsă în retorică
De ce zahărul e violent by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5441_a_6766]
-
repetată ad nauseam. O expresie absurdă ajunge să fie „naturalizată” de Putere. Acum, sigur, să fi făcut „putregai occidental” la sfîrșitul anilor 1940 era fatal. Nu-i mai puțin adevărat că, dacă „putem vorbi în Est despre o civilizație a Postulatului” (citatele fac parte dintr- un document datat 21 aprilie 1949, accesibil la Arhivele MAE Francez de la Nantes, ale cărui cópii au mai circulat, însă), nici Vestul nu era scutit de efectele retoricii ideologice. Mecanismele, trebuie spus, nu diferă. O perspectivă
Cu ma(ju)sc(ul)ă, fără ma(ju)sc(ul)ă by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5373_a_6698]
-
și are rolul de a ne menține raționamentele în compatibilitate cu lumea reală. După cum s-a constatat chiar din observațiile științifice în ultimii ani, chiar și logica este imediat depășită atunci când condițiile experimentale depășesc presupunerile pe care s-au bazat postulatele sale atunci când au fost formulate. Iată că avem în final două entități diferite: lumea în care trăim, si “hartă” să mentală care există în interiorul fiecăruia dintre noi. Hărțile noastre mentale dau rezultate din ce in ce mai bune în sens științific, dar în acelaș
Emoții care ne pot vindeca: Regăsirea centrului - Meditație și echilibru () [Corola-journal/Journalistic/65888_a_67213]
-
a mass-media franceză' pentru că este limpede că se ce întâmplă astăzi nu este altceva decât preluarea și translarea unui mesaj politic în limbajul de gang, cel mai agresiv și cel mai vulgar, practicat de câteva posturi de radio și televiziune. Postulatul 'libertății de opinie, de exprimare' nu are nimic de-a face cu campania de presă dusă într-un mod în care adevărul și normele deontologice obligatorii sunt constant călcate în picioare. Datele sumare de care dispunem dovedesc într-un mod
Radu F. Alexandru se autosuspende din Grupul de prietenie România-Franţa. Românii au parte de un tratament revoltător şi inacceptabil în Franţa () [Corola-journal/Journalistic/47284_a_48609]
-
culoare: o depănare ternă de litere amintind de o flașnetă ale cărei sunete nu se leagă într-o melodie. Îi propun lui Vlad-Ionuț Tătaru un criteriu de apreciere a textelor filosofice, cu aplicare la cazul lui. Criteriul se sprijină pe postulatul de a privi orice text ca pe o îmbinare de patru elemente: tema, vocea, orizontul și timbrul. De pildă, în Trilogia cunoașterii, tema lui Blaga e cunoașterea, vocea îi vine din nervul prozodic, orizontul ține de viziunea proprie (cu distincția
Cabotinism lexical by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4544_a_5869]
-
magia a însoțit acest mic festival nemțean. În mod cert, unii dintre tinerii cineaști vor semna lungmetraje, însă chiar dacă ceva din ceea ce vor fi se lasă ghicit acum, momentul de față este unic în felul său și aici se regăsește postulatul specificității pe care o reclamă scurtmetrajul. Tânăra generație se află în acest moment la o răscruce de drumuri, aș zice chiar foarte multe drumuri, ceea ce constituie un simptom promițător. Generația lui Corneliu Porumboiu, Cristian Mungiu, Cristi Puiu avea o dublă
Filmul de piatră (ediția a II-a, 6-9 ianuarie, Piatra Neamț) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5834_a_7159]
-
strident, cu apăsată tentă polemică, Johnson fiind mai mult gazetar decît istoric, postură care de altminteri îl prinde de minune, grație vervei cu care intră în pielea unui comentator iritat. Ca să schițeze tabloul pericolelor ce pîndesc Occidentul, Johnson introduce două postulate. Primul postulat e un criteriu de recunoaștere a civilizației: avem civilizație acolo unde căutarea adevărului se face în condiții de libertate. Al doilea postulat introduce o regulă de supraviețuire: ca o societate să dureze trebuie ca tripartiția păturilor sociale să
Dislocarea valorilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3461_a_4786]
-
apăsată tentă polemică, Johnson fiind mai mult gazetar decît istoric, postură care de altminteri îl prinde de minune, grație vervei cu care intră în pielea unui comentator iritat. Ca să schițeze tabloul pericolelor ce pîndesc Occidentul, Johnson introduce două postulate. Primul postulat e un criteriu de recunoaștere a civilizației: avem civilizație acolo unde căutarea adevărului se face în condiții de libertate. Al doilea postulat introduce o regulă de supraviețuire: ca o societate să dureze trebuie ca tripartiția păturilor sociale să fie sacrosanctă
Dislocarea valorilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3461_a_4786]
-
intră în pielea unui comentator iritat. Ca să schițeze tabloul pericolelor ce pîndesc Occidentul, Johnson introduce două postulate. Primul postulat e un criteriu de recunoaștere a civilizației: avem civilizație acolo unde căutarea adevărului se face în condiții de libertate. Al doilea postulat introduce o regulă de supraviețuire: ca o societate să dureze trebuie ca tripartiția păturilor sociale să fie sacrosanctă. Tripartiție însemnînd: existența în vîrf a aristocrației (honestiores în termenii lui Johnson, reprezentați de cler, proprietari de pămînt, înalt funcționari și politicieni
Dislocarea valorilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3461_a_4786]
-
prin rang, educație sau înzestrare devine un termen gol, fiind repede înlocuit cu obiceiurile vulgului. Riscul democrației e că, flatînd ideologic gusturile plebei, îi încurajează viciile pe cale mediatică, de unde și colapsul moral spre care ne îndreptăm. Într-un asemenea colaps, postulatul civilizației (a căuta adevărul în condiții de libertate și ordine) nu mai are sens, oamenii nemaivînd nici libertatea și nici adevărul, întrucît nu știu ce să facă cu ele. Se naște o confuzie generală a cărei rudă este relativismul cinic iscat de
Dislocarea valorilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3461_a_4786]
-
care să-i confirme ipoteza, ci cel aflat în căutare de dovezi care să i-o infirme“ (p. 201). Numai că în bătălia ideologică contemporană, scopul adversarilor e să aibă dreptate, chiar în ciuda adevărului. Dar cine procedează așa abdică de la postulatul civilizației, care îți cere să cauți adevărul în condiții de libertate, de unde și concluzia trasă de Johnson: „Un teoretician care nu se poate identifica cu teoria lui Popper este necivilizat.“ (p. 203) Ca remediu la descompunerea Occidentului, Johnson propune un
Dislocarea valorilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3461_a_4786]
-
formei. Prin formă trebuie înțeles, în redactarea textelor matematice nu numai poleirea vervei, îngrijirea notației, simetria calculelor, cât mai ales, prelucrarea de adâncime a fondului de idei, înlănțuirea organică a acestora. Ca Flaubert, în literatură, Study pune în principiu acest „postulat al desăvârșirii”: la fiecare idee matematică există o formă unic determinată care i se adaptează complet și care trebuie găsită chiar dacă e nevoie, cu prețul celor mai dureroase căutări. Acestei superstiții a formei, Study adaugă însă o mare originalitate și
O colaborare necunoscută a lui Ion Barbu by Dan Barbilian () [Corola-journal/Journalistic/3374_a_4699]
-
regimul democratic, iar faptul că disputa s-a rezolvat prin aplicarea contondenta a superiorității militare era de natură să confirme tocmai rolul organizator al forței constrângătoare, în detrimentul voinței libere. În fond, concepția juridică a rămas la nivelul imperativelor apriorice, al postulatelor etice, lăsând în suspensie chestiunea certificării științifice a personalității raționale, creatoare de drept. Această chestiune a fost repusa în discuție tot în urma cercetărilor din psihologie, în particular de psihologia analitică și de așa-numita psihanaliza culturală, a căror cazuistica a
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
ba îmi face chiar procese de intenție. Afirmațiile lui Radu Bogdan - scrie dânsul - nu erau simple enormități, ci trădau intenția de a face o interesantă mișcare tactică, sondând totodată terenul. Mai întâi trebuia văzut dacă se putea strecura cu succes postulatul conform căruia singurii reprezentanți ai unei arte cu adevărat noi în România ar fi fost numai M. H. Maxy, Victor Brauner și Marcel Iancu. Și asta în timp ce ultimii doi părăsiseră de mult România - unul pentru că arta lui nu era prizată
Însemnări pe marginea cărții lui Mihai Pelin Deceniul prăbușirilor (1940-1950) (III) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11054_a_12379]
-
Iancu. Și asta în timp ce ultimii doi părăsiseră de mult România - unul pentru că arta lui nu era prizată la București, celălalt din pricina antisemitismului din țară -, neavând, de altfel, nici un interes în a sluji comunismul în maniera lui M. H. Maxy. Dacă postulatul era admis, restul picturii interbelice nici nu mai intra în discuție. Oarecum la fel gândea și Ionel Jianu - dar cu o întârziere de un an față de Radu Bogdan - când susținea că pictorii grupați în jurul revistei Contimporanul ar fi fost șefii
Însemnări pe marginea cărții lui Mihai Pelin Deceniul prăbușirilor (1940-1950) (III) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11054_a_12379]
-
într-o scurtă prefață intitulată La o nouă ediție este cu atît mai binevenită într-o vreme cînd poetul național și-a găsit destui detractori, cînd arta și știința traducerii par a fi intrat din nou sub zodia derizoriului, a postulatului intraductibilității poeziei, în general, și acelei eminesciene, în special, cînd "climatul negativismului la modă" care coincide cu "jubilarea ignorantei" pare a se fi instalat comod în publicistica noastră și, mai ales, cînd teritoriul eminescologiei, ca atîtea altele, din păcate, se
Noi și scriitorii ruși by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10193_a_11518]
-
Eminescu. Dincolo de o conjunctură care favorizează improvizațiile, kitsch-ul și grafomania, epoca repune în circuit idei vechi de un secol și jumătate, colorîndu-le cu tot felul de pigmenți serviți în ambalaje noi; astfel, Elena Loghinovschi pune în legătură, cu dreptate, postulatul intraductibilității cu exclusivismul național. Se regăsesc aici poncife mereu reluate de la generația boierului Dinicu Golescu încoace: limba română e una de circulație restrînsă, cultura noastră e pentru totdeauna periferică, nu putem ieși din "complexul provinciei" (numit chiar "al lui Golescu
Noi și scriitorii ruși by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10193_a_11518]
-
de a o lua drept o anti-mandala. Dincolo de aceste concluzii, rezultate din înțelesurile ultime ale mandalei trebuie știut însă că există mai multe variante ale budismului și, implicit, mai multe tipuri de mandala. Toate au însă la bază următoarele patru postulate: 1. Omniprezența în această lume a dezechilibrelor sau a insatisfacției (totul, în lume, este suferință); 2. La originea dezechilibrelor/insatisfacției universale se află ignorarea de către cei mai mulți oameni a cauzelor lor (acestea sînt dorințele & legăturile); 3. Pentru eliberarea de dezechilibre/insatisfacții
Apocalipsul acum by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10754_a_12079]
-
de producere a acestora. Altfel spus, este nevoie de luciditate pentru identificarea surselor dezechilibrelor/insatisfacțiilor. Nu întîmplător, ultima secțiune a cărții, trăiesc într-o continuă ficțiune sau pentru o apocalipsă a interiorului (în loc de epilog) este dedicată celui de-al treilea postulat enunțat la începutul acestui articol. Mai mult decît atît, ultimul poem al volumului se numește chiar Luciditate: " luciditatea asta cronică stă încolăcită pe mine ca o crustă de carne/ pe întuneric scrijelesc pe dinăuntru o mandală fără centru/ și mă
Apocalipsul acum by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10754_a_12079]