352 matches
-
o autentică schiță monografică). În al doilea rând, aș semnala faptul că, spre deosebire de ediția din 1978, imperativul repunerii în circulație a scriitorului a fost substituit de cel exegetic. Considerând, pe bună dreptate, că există o diferență sensibilă între antumele și postumele lui Fundoianu, ediția de față a separat poemele publicate în periodice, dar neincluse în volumul Priveliști (1922), de cele rămase în manuscris, care vor vedea lumina tiparului într-un volum separat. Se respectă, astfel, voința autorului însuși, cu atât mai
Invitație la un recurs: Fundoianu – Fondane by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4650_a_5975]
-
spiritelor împăcate cu sine, ideal de netăgăduit sub unghi hristic, dar nefertil sub unghi literar. În fine, privilegiul de a fi stat în preajma lui Steinhardt tinde să devină pentru Pîntea o povară. Nu e vorba de discordia iscata de publicarea postuma a operei marelui convertit, ci de inerția unui discipol care, trecut de pragul a 50 de ani, continuă să se complacă în trena învățătorului. La mijloc e neputința de a se rupe de umbra maestrului spre a căpăta un chip
Părul din parohie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4367_a_5692]
-
fost niciodată reeditate. Din fericire, Dimitrie Vatamaniuc a preluat ediția critică Ioan Slavici, întreruptă de dispariția lui Constantin Mohanu. Și a făcut-o printr-un volum care echivalează cu o revelație de proporții. Afirmația lui Iorga, din 1903, referitoare la postumele eminesciene depuse la Academie de către Maiorescu în 1902, se potrivește și ediției de față. , dintre filele îngălbenite ale unor colecții de ziare nemaicitite de nimeni. Un Slavici care contrazice, în primul rând, imaginea de „scriitor poporan”, aflată în uz și
Un nou Slavici apăru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5637_a_6962]
-
o recunoaștem - de fascinația pentru credința creștină, mai are de surmontat și alte obstacole: în primul rând, dificultățile de decupare a operei eseistice din ansamblul de note, amintiri, recenzii, articole 3. Tranziț ia de la primele forme postdecembriste de editare a postumelor steinhardtiene la ceea ce numim astăzi „N. Steinhardt. Opere” sau, mai simplu, „Integrala Steinhardt”, constituie o întreprindere de o importanță majoră. Abia acum se pot stabili clar locul și „raftul” acestui scriitor în biblioteca eseisticii și a culturii românești. Nu e
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
Monoran, Dragă poezie, Timișoara, Edit. Brumar, 2013, 312 pag. Deși nu-și propune explicit asta, Dragă poezie poate trece drept o ediție integrală Monoran. Volumul reunește, într-adevăr, cele trei cărți apărute până acum sub semnătura regretatului scriitor timișorean. Toate postume, cum se știe. Cu prima dintre ele, Locus periucundus, povestea e mai complicată: murind chiar în decembrie 1993, Ion Monoran n-a mai apucat s-o vadă tipărită. O văzuse, însă, în șpalt și ținea să mai regleze câteva chestiuni
Monoran, plutonicul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2896_a_4221]
-
futil și derizoriu al fugii sale de acasă. Această perspectivă desprinsă parcă dintr-un filtru origenian al „lecturii” universului, sprijinită pe generozitatea viziunii pencilensiene și îmbogățită mai târziu cu lecturi din Dostoievski, va face carieră în câteva dintre textele - unele postume - reprezentative pentru estetica „ultimului” Steinhardt: Secretul „Scrisorii pierdute”, unde respinge teza unei lumi „infernale” la Caragiale în favoarea unei viziuni exaltate și care pleacă de la teoria „machiavelismului relativ” ca să ajungă apoi la apologia creștină a împăcării și a iertării, virtuți specifice
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
Pillat, Prefață și dosar de referințe critice de George Ardeleanu, București, Edit. Humanitas, 2013, 312 pag. Seria de autor Dinu Pillat continuă cu un al patrulea volum, ce reprezintă a patra ediție a Mozaicului istorico-literar (precedentele, două antume și una postumă, apărând în 1969, 1971 și, respectiv, 1998). În ciuda caracterului eterogen al eseurilor de aici (acoperind, prin sondaj, o plajă imensă, de la sinteze asupra poeziei moderniste la chestiunea romanului post-proustian și, în materie de cazuistică, de la Serghei Esenin la M. Blecher
Mozaic existențial by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3031_a_4356]
-
acestei echivalări a poeziei cu travaliul continuu asupra textului. Opera poetică se compune din cele patru volume antume - celor trei citate anterior li se adaugă Guillaume poetul și administratorul (1983) -, un set de antume publicate în reviste, ca și 12 postume. Dintre acestea ultimele, cea intitulată astfel e percepută lumea trece drept poezie numai prin prestigiul de a fi fost publicată în grupajul amintit din Manuscriptum. Altminteri, e mai degrabă o însemnare cu caracter eseistic, arbitrar așezată în pagină, ceea ce a
Opera lui Virgil Mazilescu, într-o nouă ediție by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3247_a_4572]
-
arbitrar așezată în pagină, ceea ce a putut da iluzia poemului. Ediția nu este una critică, prin urmare notele și comentariile lipsesc. Nu se precizează când și unde au apărut poeziile care nu figurează în volume (în număr de 23) sau postumele, după cum nu sunt prezente nici notele bibliografice ale volumelor în sine. Editorul a intenționat, în chip evident, o ediție - preiau formula lui Marin Preda - artistică, axată pe reproducerea corectă, actualizată ortografic, a poeziei lui Mazilescu și pe receptarea ei critică
Opera lui Virgil Mazilescu, într-o nouă ediție by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3247_a_4572]
-
să fie rapid reeditat, în 1971. Cu această ocazie, Dinu Pillat a operat câteva modificări în sumar, pentru completarea cărții cu fragmente neincluse în versiunea din 1969. La rândul ei, Cornelia Pillat, îngrijitoarea (discretă) a celei de-a treia ediții, postume de data aceasta, a procedat la adăugiri și deplasări de texte dintrun capitol în altul, profitând și de corecturile operate de Dinu Pillat, prezente în dactilogramele rămase în familie. Toate acestea făceau necesară o nouă ediție, care să împace variantele
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
ci și că, de fapt, este ediția sa, pe care a prezentat-o a fi a institutului doar pentru ca să-i justifice acestuia existența. Luând cunoștință de cele opt scrisori, amintite mai sus, Perpessicius i-a mulțumit sagacelui examinator al ediției postumelor eminesciene și i-a promis că la o nouă ediție i le va include în volume, ediție pe care n-a mai apucat s-o tipărească. Spre plăcuta sa surprindere, criticul a primit mulțumiri din partea lui Aurel Martin, directorul Editurii
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
lui Eminescu, este, poate, momentul să amintim că această campanie pentru apostrof, a noastră, a găsit un oarecare ecou. Într-adevăr, dl. Prof. Gh. Bulgăr, după ce ne face onoarea de a ne cita în prefața la ediția d-sale din postumele eminesciene 12), amintește că și regretatul Șerban Cioculescu cerea apostroful în poezia eminesciană. Mai mult: dl. Prof. Gh. Bulgăr restituie apostroful eminescian pentru postumele eminesciene, fiind pentru prima dată după reforma din 1953 când textul poetului capătă relief. Noi înșine
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
Bulgăr, după ce ne face onoarea de a ne cita în prefața la ediția d-sale din postumele eminesciene 12), amintește că și regretatul Șerban Cioculescu cerea apostroful în poezia eminesciană. Mai mult: dl. Prof. Gh. Bulgăr restituie apostroful eminescian pentru postumele eminesciene, fiind pentru prima dată după reforma din 1953 când textul poetului capătă relief. Noi înșine am editat Luceafărul de M. Eminescu într-o formulă sinoptică 13), arătând la subsolul textului pe care-l stabilim opțiunea fiecărui editor pentru apostrof
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
Cruceanu (1997), Elisabeta Lăsconi (autoarea celui mai bun eseu dintre toate), Elisabeta Roșca și Daniel Vighi (acestea trei, în 2000). Cele mai bune romane - Clipa cea repede (1979) și Femeie, iată fiul tău (1983) - au apărut încă în două ediții, postume. Dezbaterile critice despre revizuirile postdecembriste și despre reașezările în canon confirmă ascensiunea operei unui scriitor șaizecist, care nu fusese receptat în timpul vieții ca unul de prim-plan. Revanșa postumă a unui marginal nu pare să-și fi epuizat resursele. De
Revanșa unui "marginal" by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10807_a_12132]
-
detractorilor (care au acuzat în repetate rânduri deriva morală a personajului), cât și apărătorilor săi (care au scos în evidență condiția imposibilă a celui dat afară de la Universitate și vânat mereu, cu suspiciunea că nu este suficient de devotat). Și postumele publicate aici ar fi trebuit, cred eu, să-i intereseze mai îndeaproape pe istoricii literari, măcar pe aceia cărora le place să treacă drept călinescologi. În special ultimele două volume, XI și XII, ar fi trebuit să facă obiectul unor
Călinescu dezolat și dezolant by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3071_a_4396]
-
oricare dintre cei care comercializează mărcile respective“, promite editorul Cristian Stănescu. Lista este impresionantă: Geely, Harley-Davidson, Honda, Jawa, Kawasaki, Moto Guzzi, Suzuki, Triumph, Yamaha, Aprilia, CCM, Gas Gas etc. Preț: 59 600/5,96 lei. în librării Ludwig Wittgenstein - Însemnări postume 1914-1951 (Ed. Humanitas, 140 000 lei); Nadejda Mandelștam - Speranță abandonată (Ed. Polirom, 286 000 lei); Jan Guillou - Răul (Ed. Humanitas, 270 000 lei); George Bacovia - Opera poetică (Ed. Cartier, 175 000 lei); Paul Guimard - Strada Le Havre (Ed. Humanitas, 130
Agenda2005-15-05-tim liber () [Corola-journal/Journalistic/283594_a_284923]
-
transformat în rugă. Rămas bun, dragul meu prieten... Acum, ești împreună cu cei plecați întru viață veșnică. Nu te vom uita, BORIS DAVID! ---------------------------------- Mariana Gurza Timișoara 1 septembrie 2016 *** Creații literare Povod, Editura Semne, București, 2004; Ecvestra, Editura CONPHYS, București, 2007; Postume vii, Editura Mușatinia, Roman, 2014; Dor de ducă, Editura Mușatinia, Roman, 2014; Rugul creației - Nicolae Otto Kruch, Editura Mușatinia, Roman, 2014; Primăvara sunetelor, Editura. Mușatinia, Roman, 2015; Mai multe creații http://www.darisbasarab.com/ Cercetare științifică Inovații și invenții: Ing.
IN MEMORIAM: BORIS DAVID de MARIANA GURZA în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382978_a_384307]
-
fost situația, cel puțin până la începutul decadei 30. Pentru matematicienii din afară de Göttingen (cei care sunt chemați la Göttingen își însușesc imediat fetișismul local), Gauss e mare matematician pe temeiul celor scrise, mergând până la manuscrisele cu un început de redactare, postume. Ce poate dori mai mult gloria unui matematician, decât să fie autorul celor două Disquisitiones: aritmetică și geometrică? Sau chiar a uneia singure dintre ele? - E de ajuns. Lumei de la Göttingen îi trebuie însă mai mult: un titan, sub fruntea
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
întîm-plător Vianu concepea pedagogic delimitarea ermetismului de obscuritate. Cu excepția lui Ion Barbu, toți marii poeți români au scris și o poezie pentru publicul mai larg. Eminescu este astfel cunoscut mai mult din romanțe și din partea epică a Scrisorilor, Blaga din postume, Arghezi și Bacovia din câteva piese antologice asupra cărora se poate aplica o analiză mai epică. Dar cum să aplicăm la Barbu metodele pedagogice? Căci explicând După melci în cheie folclorică, fără a releva și existența unor planuri ascunse ce
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
dintre anii 1966 și 1983, începând cu 11 elegii (1966), continuând cu Alfa (1967), Laus Ptolemaei (1968), Necuvintele (1969), În dulcele stil clasic (1970), Epica Magna (1978), Operele imperfecte (1979), și încheind cu Noduri și semne (1982), cu cele 209 postume, publicate în 1984, în Nichita Stănescu - album memorial (ciclurile: Spălarea cu pietre, Seama poeziei, Tu departea, tu departea mea..., Iarna de la sfârșitul lumii, Scrisori pentru prieteni etc.), ori cu ineditele dintre 1966 și 1983, câte au fost și vor mai
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
Îl tăinuie și că-i curat... va rage. 30.Ars longa, vită brevis (Artă este lungă, viața scurtă) Artiștii-s dumnezeii care-n artă A vietii vie flacără-și consumă Arzând, creând, scurtându-și scurtă soarta, Spre glorie eternă, dar... postuma. 31.Naturalia non sunt turpia (Cele naturale nu sunt rușinoase) Trupești și netrupești, dar naturale, Ce le expun firesc, decent diverșii, Nu pot fi rușinoase, imorale Decât la ipocriți... Așa-s perverșii...! 32. Nulla dies sine linea (Să nu treacă
QUOD SCRIPSI, SCRIPSI.-.ALTE 22 DE CATRENE INSPIRATE DIN ÎNŢELEPCIUNEA OMENIRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349524_a_350853]
-
vizitează Israelul, dar nu își împărtășeșete public impresiile. Nu se știe dacă avea sau nu intenția să revină, să se stabilească acolo, revine la Paris unde comite suicidul, prin care o voce a literaturii universale dispare, continuându-și numai în postume existența. Ne-a rămas un schimb de scrisori cu poetul israelian Yehuda Amihai. A avut întâlniri cu Heidegger, în 1964, îl admira, dar îl și detesta pentru că filosoful nu s-a dezis niciodată de atașamentul pentru național-socialism, deși renunțase la
CUI APARŢINE PAUL CELAN? de BORIS MEHR în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366115_a_367444]
-
renasc verde în toamnă, Primăverii să-i fac loc! Ciclic ea mă amețește Cu cireșe și gutui. Doar mirosul de tămâie Îi va pune pofta-n cui! Moartea asta ma consumă Ca pe-un vers rebel, temut. Viața-mi devine postuma Dintr-un ordin de demult. Referință Bibliografica: SECVENȚE ÎN ALB ȘI NEGRU / Ioana Voicilă Dobre : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 530, Anul ÎI, 13 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ioana Voicilă Dobre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SECVENTE IN ALB SI NEGRU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366202_a_367531]
-
critică a întregii opere eminesciene” fără de care nu se poate forma ,,o părere clară despre întreaga lui activitate literară”. Ca atare, nici el nu avea cum să cunoască volumul impresionant al operei marelui dispărut, neștiindu-se la acea dată despre postumele lui - manuscrisele eminesciene urmând a fi predate Academiei Române de Titu Maiorescu abia la 25 ianuarie 1902 (46 de volume, aproximativ 14.000 de file), ce vor marca un moment crucial în exegeza eminesciană. De unde și afirmația nesusținută dar explicabilă că
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
în materie de antisemitism. Tot el scoate „Operele complete” ale poetului. Dar G.Ibrăileanu nu era de acord cu toate poeziile postume. Dragomirescu scria că „Eminescu este cu adevărat numai în poezia lui, și anume în poezia lirică.” În cartea „Postumele lui Eminescu” ajunge la concluzia că nu toate postumele sunt publicabile. Acum liberalii și democrații, adepți ai progresului fac o mare disociere între Eminescu marele poet și Eminescu -gazetarul reacționar. Cu capitolul al cincelea încep „Fanteziile și plăsmuirile” cu care
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]