296 matches
-
știa ce se întâmpla și trăgea să fugă, deși nu putea. Când totul a fost gata, Elena i-a mulțumit doctorului, i a plătit și a venit cu el în brațe. Sosise și Alexandru. —Ce-i cu potaia aia? Ce potaie, tată, uite ce drăguțel este! — Nu-mi trebuie câini în casă. Dacă îmi trebuia îmi cumpăram. Nu vrei să-l ținem? Nu! — Te rog, tată, e micuț săracu’ și rănit. E păcat să-l alungăm. Unde îl vei ține, Leni
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
și mușca aerul dacă încercai să-i pui zgardă. Noaptea, îi aduna după el pe toți cîinii fără stăpîn și bîntuia cu ei pe străzi. Pe Fănică nu-l mușcase Leuțu: doar îl hămăia, dar de la el prinseseră curaj două potăi care-l mursicaseră de picioare. Se duce acasă cu pantalonii rupți, de nu mai avea ce să le facă. Virginia, la restaurant: pitește Fănică pantalonii mai la fundul șifonierului, se oblojește cu spirt pe unde înfipseseră cîinii colții în el
Leuțu lui Neli by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7443_a_8768]
-
și sinistru!/ Ei, care astăzi adulmecă/ Revista Nistru!/ .../ Ei printre mormintele noastre/ Cu medalia-n dinți, cu folosul,/ Aleargă în/ cuști fericiți/ Ca javra cu osul!/ Ei prin lacrimă graniți/ Trag și-n două o taie!/ Ei, înnodații nerușinării!/ Huideo, potaie!”
Cîteva considerații pe marginea postumității lui Grigore Vieru by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/5430_a_6755]
-
la niște prieteni. Nu știu cu ce scop se afla aici, căci visul meu abia începea când a fost întrerupt de lătrăturile furioase ale unui câine care, trecând aproape prin fața ușii mele, m-a trezit. „- De ce urlă așa de tare potaia asta murdară” - miam spus în starea mea de semitrezie. Și, de îndată, mi-am răspuns: - Dar latră tocmai la străinul care se află în visul tău... Câteva clipe mai târziu, am adormit la loc, liniștit. Poetul este un veșnic captiv
Claude Sernet – inedit – () [Corola-journal/Journalistic/3703_a_5028]
-
sufletul ce ți-a plătit cu viața Șoldul școlar și sînii descheiați. Și lacrimile mi le-nșiri pe ața subțire-a nu știu cîți dilii bărbați. Și-mi torni rușinea în găleți cu zoaie Și inima-mi arunci la vreo potaie Flămândă-n bot și năclăită-n ploaie...
Sonet satiric by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15573_a_16898]
-
stejerișul, ce a mai rămas din codrul Vlăsiei de altădată și care trimite aerul ei curat, întremător, spre pacienții ieșiți pe terasă. N-am mai văzut atâți câini maidanezi și atâți guguștiuci, la un loc, ca-n codrul în miniatură. Potăile latră în sus, spre noi, fiindcă le dăm; se bucură cu boturile căscate în sus către etajul doi. Vecinul meu D. T., inginer mecanic, un tânăr de 39 de ani, în suferința lui stăpânită găsește destul haz să arunce spre
Panduri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11163_a_12488]
-
asta ar afecta iar noua armonie și nu i-ar mai plăcea. Și-ntr-un târziu obosit, Dumnezeu din jocul său s-a oprit privind mirat ființa nou creată, ce sta acum în fața sa plecată, pentru-a primi desigur, ca potaia, osul promis, lumina sau... văpaia. A cercetat ființa de sus și până jos și-a tras apoi concluzii de savant sfătos: caleidoscop de gene, virtuți dar și păcate, hilare și eterne-n a lor perenitate.... Și-acum... ascultă ! Auzi ? Dumnezeu
CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382362_a_383691]
-
n-apucă să-și termine vorba că în salonul de gheață albastră, unde avea loc concertul, intră val-vârtej, călare pe mătură, Baba Cloanța Cotoroanța: - Văleleu, e jale, Majestate! - Ce-i cu tine, Cotoroanță afurisită? îi zise împărăteasa. Ți-a turbat potaia? - E jale, Majestate! Vine Soare cel Cumplit și de noi afurisit! - Cum? Ce vrei să spui? Nu l-am alungat din împărăție de-atâta vreme? Ce mai vrea? - Și-a trimis soli care vestesc că vine Primăvara, vrăjitoarea cea rea
MĂRŢIŞOR-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382384_a_383713]
-
mai are leac. Dar nici acesta nu este un necaz prea mare, pentru că îmblânzitorul i-a strigat unui vecin care, urmărind prin gard peripețiile cu ogarul cel rău, s-a încumetat să râdă: „O să vină vremea când o să fugăresc toate potăile voastre cu haita mea! Și, dacă vreau, și la oameni va sări!”. § Ți-ai notat în jurnal: Comparabil cu o bacterie care trăiește în stomacul omului. Niciodată - presupunând că ar tinde - nu va putea să cunoască întregul în care viețuiește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
ani de paradis ea la petreceri ea la vernisaje ea la ambasade ea la conferințe de presă ne facem relații dragă na că m-a stropit tot de noroi deșteptul ăla cu Skoda lui ce liniște s-a potolit și potaia aici după colț pe Concordiei Jenică părul lui creț unsuros buzunarele pline de prăștii Îi rezolvam problemele la aritmetică Îl umileam Îmi primeam Înghețata bătrînul Halunga În pragul clasei cureaua pantalonilor atîrnată după gît hă hă hă toată clasa În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de viață... Dar, stai să văd în agendă... Cum îl cheamă pe banditul ăla?... Aha! Doru. Doru Manolache, uite-l aici notat. Hai să-i fac o surpriză!” - Alo! Domnu’ Doru? Salut! Ca să nu lungim discuția, sunt Mișu, prietenul tău, potaie!... Mișu Diaconescu, băi, figură... Da, da, da! Hai, te rog! ... La „Grădiște”, la berăria noastră, ce ai uitat? ... Da, băi, nu glumesc.... O.K! Te salut, pa! Frecându-și mâinile a satisfacție, s-a învârtit cu scaunul și a privit
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361359_a_362688]
-
țipătul unei lișite - flămândele vulpi 2 Muzică de Bach - pe-acoperiș întețit ropotul ploii 3 noapte de nesomn - două gutui pe ramuri luni gemene 4 miezul nopții - în mijlocul apei luna prinsă în vârtej 5. noapte de gerar - lângă gard două potăi sfâșie luna 6. vechi sat de pescari - o barcă părăsită în voia apei 7. la un pahar de must - să-i pun și viespei un alt pahar 8. Balta Brăilei - în larg vântul de seară legănând stele 9. toamna în
HAIKU,2010 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361440_a_362769]
-
fotbalul se joacă doar pe goluri când e frig dau aripe ideii cum se bea la Cana Galileii nici nu plouă nici nu ninge încă ceas de reculegere adâncă un dulău schelălăie la lună semnul de cutremur ori furtună e potaie să-i tăiem din coadă pentru că e cobe prea năroadă când se-anunță clipe mai solemne mai arunc pe foc un braț de lemne dec.2004, Rucăr, Adrian SIMIONESCU Referință Bibliografică: Ceas de reculegere / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN
CEAS DE RECULEGERE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361481_a_362810]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > AZOR ȘI POTAIA Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 915 din 03 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Dacă înțelegeți ce-a pățit Azor , Nu primiți în curte pe un trădător!" Astă vară,-n prispa casei, lui Tarzan Azor spunea: - Ce înseamnă
AZOR ŞI POTAIA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363955_a_365284]
-
pripășit. La o sărbătoare, unde avea-n pază mesele întinse, Potaiamă privi-ncruntat, nu mă cunoștea și-mi zise: - N-ai voie! Este rezervat pentru persoane distinse, Așa-mi cere ștabul și, fără rușine, nemernicul râse. L-am privit în ochi, potaia rânjea... plin de bucurie; Mâna ce-l hrănise... mi-o schimbase cu o porcărie. - Prietene, un înțelept a grăit: "Cine-n viață face bine, Niciodată nu e răsplătit!", și adesea pățește ca tine... Și l-a strâns la piept fratele
AZOR ŞI POTAIA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363955_a_365284]
-
tine... Și l-a strâns la piept fratele Tarzan, și-a zis revoltat: - De-o așapotaie cine să regrete, de va fi-ngropat? "Dacă-ați înțeles ce-a pățit Azor , Nu primiți în curte orice trădător!" Referință Bibliografică: AZOR ȘI POTAIA / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 915, Anul III, 03 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
AZOR ŞI POTAIA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363955_a_365284]
-
este foarte asemănător celui din „Miorița”, amintind la rândul său de chinul Maicii Domnului pe toată durata patimilor lui Hristos: Mamă, sfântă mamă,/ Cum nu ți-a fost teamă/ Drumuri să străbați,/ La atâtea porți să bați./ Să te latre potăi,/ Să te înjure oameni răi,/ Să dai peste călăi,/ Peste hapsâni,/ Peste cruzii stăpâni,/ Peste câini!// Rugile tale/ Pe deal,/ Pe vale,/ Pe fiecare cale,/ Zări neclintite,/ Inimi împietrite./ Niciun strop de îndurare/ Pentru atâta zbucium și jale.// Și lacrimile
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
la patru dimineața, a strigat Boris. Rușine! - Poate a dumitale, a replicat dentistul. Nu a mea... - Ha, ha, eu nici nu am câine! În calitate de președinte al comitetului de bloc voi propune o taxă specială pentru proprietarii de câini. Cine vrea potaie, să plătească! Aici e momentul când au intervenit și alții. În mai puțin de jumătate de oră s-au format două partide. Unul al posesorilor de patrupede, celălalt al adversarilor jurați. Proprietarii de animale s-au așezat sub platforma știută
SCHIŢE UMORISTICE (56) – OAMENI ŞI ANIMALE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368527_a_369856]
-
Au plecat și ne-am ales cu Liniște și pace-n țară... UDREA nu mai e Găină, COCOȘ e-nchis prin „cotețe”, TURCESCU e o ruină - Una cu mai multe fețe, BULDOGUL și-a schimbat părul Și-acum latră ca potaia, BICA spune adevărul, C-altfel s-a dat... vorba aia! Și pe ALMA o luă dracu’..., Cică tremură ca varga, Pe când ADRIEAN, săracu (!), Cred că-l duc la zdup cu targa. TOCILĂ nu mai „tocește”, „PINALTI”-i la pușcărie, BOC
MOTIVE DE BUCURIE... LA ROMÂNI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367841_a_369170]
-
în fugă praz,niște măligă, De brânză doar nădejde mai era, Cățaua aia proastă-a lu' Cotigă, Din lanț scăpată, precum se vedea, Că-i atârna de gât doar o verigă, Tot după mine, vere, se ținea, Ajuns în târg, potaia după mine, Io cunoscut ca om cu maniere, Un șut să-i trag, da' nu îmi ședea bine Să mă confund cu-atâtea hahalere, Că înjurai în gând de-așa rușine Și pe Cotigă și pe-a lui muiere, Da
AFACERE OLTENEASCǍ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349898_a_351227]
-
În curte are un câine lup, care m-ar rupe dacă deschid poarta. Atunci de ce nu te latră când zbieri de-cu-seară până la miezul nopții? Știu eu?... Probabil că-i place vocea mea. Măi trubadurule, să știi că ai dreptate, doarme potaia că nu i se aude glasul, iar când pleci începe să urle. Nu urlă, cere un bis... ...A, ia privește spre balcon. Ce este? Eva s-a așezat în șeslong și se pregătește să-ți asculte concertul. Din acest moment
LA O HALBĂ CU BERE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348009_a_349338]
-
D E I E R I Ș I D E A Z I „Ce dulăii!...mândri-mi erați, pe timpuri, la palat... Lătrați, mușcați... și bine vă mergea pe-atunci! Câini turbați, cum pot să cred că v-ați schimbat?! Potăii, ce dizidenți sunteți? Iar vă târâți pe brânci? Lingeți piciorul altui stăpân, care vă lasă să-i mârâiți? Din ce aluat sunteți? Câți arginți primiți pentru trădare? Pe cine-ați vrea să orbiți!... Atâtea minciuni câte scorniți, Nici voi nu
DULĂII DE IERI ŞI DE AZI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362089_a_363418]
-
ați unit? E timpul, ne lăsați! Jigodii, în coteț intrați, dispăreți! Pădurea e sătulă de-a voastră haită! Atât ne-ați jefuit... Lătrați, mușcați... și bine vă mergea pe-atunci!Câini turbați, cum pot să cred că v-ați schimbat?!Potăii, ce dizidenți sunteți? Iar vă târâți pe brânci?Lingeți piciorul altui stăpân, care vă lasă să-i mârâiți?Din ce aluat sunteți? Câți arginți primiți pentru trădare? Pe cine-ați vrea să orbiți!... Atâtea minciuni câte scorniți,Nici voi nu
DULĂII DE IERI ŞI DE AZI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362089_a_363418]
-
i-ar împrumuta colții Bucată de pâine prea mică, foamea se răzbună că o gheara câinele chelălăie și ochii lui s-ar ascunde într-o pâine să nu mai vadă în jur ochi că bolovanii guri că mitraliere Huu! marș! potaie! i-ar zice unii, daca nu s-ar face de râs, la muncă! le-ar cădea clișeul în cap și le-ar sări ochii, i-ar mânca câinele? Îl strig, îl mângâi, maidanezul da din coadă la pompă speranței. De
FELIE DE VIAŢĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366042_a_367371]
-
ea, Spelanțe, una-i licălea Simțind iubile plima oală; M-am dus la el, l-am mângâiat, L-am intlebat “un' ți-e mămică?!” Da' lasă-l jos!” stligă bunica, În blațe când l-am lidicat, “Las-o încolo de potaie!” Mi-a zis din nou, si “hai acas'!” Și de mânuța lau m-a tlas Până la mine în odaie; Nu am putut sa dolm deloc, Atât am plâns, la fel ca el, Ca pe la unșpe, usulel, În noapte-am cobolât
AM SCRIS AZI-NOAPTE-O POEZIE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 985 din 11 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366043_a_367372]