241 matches
-
este reprodusă afirmația potrivit căreia n-ar trebui să contestăm deciziile CCES. Dac-o punem în relație cu întregul context, mă tem că aveam ceva dreptate: Consiliul Culturii se auto-sancționa atunci, încercând să tempereze osârdia cu care salariații respectivului minister potopeau editurile propriului sistem cu prefețe, postfețe și îngrijiri de ediție, așezându-se, ca musca la arat, în fruntea bucatelor. În fine, a patra oară, M.S. mă așază printre "editorii inteligenți", datorită cărora s-au putut salva cărți. Tot e ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
nimic serios, numai poante, giumbușlucuri de stil, speculații minore, jocuri grăbite de cuvinte, frânturi de idei... Sunt oare un grafoman? Un maniac?... Sufăr de neluare în seamă"), când în roz, arătându-și convingerea că marile edituri din apus îl vor potopi cu contracte, teatrele de pretutindeni îi vor juca piesele, va "rupe gura Americii" cu expozițiile de pictură și, la nevoie, în lipsa unui public interesat, și-l va crea, Cu o singură condiție: să i se aprobe emigrarea în SUA. Până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
vorbesc!" De altfel, nu s-a urcat niciodată în tramvai, iar de tren, nici nu voia să audă. Închipuiți-vi-l pe Grigoriu-Havas în Iașul de azi, sufocat de mașini înșirate la stopuri, împânzit de telefoane mobile, survolat de avioane, potopit de televizoare, gâdilat de aerul condiționat, populat din belșug cu studenți făr-de giubele și studente cu fusta de-o palmă! Răsfoind vechile gazete și cercetând opurile gălbejite ale memorialiștilor, înțelegi dimensiunea saltului izbutit în câteva decenii de la târgul patriarhal în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
odată, i-o suna și lui ceasul... N ici când s-a semnat pacea de la Kuciuk-Kainargi, nici la nunta prințului Charles, nici la lansarea navetei Columbia, nu cred să fi fost atâta puhoi de faetoane, caravele și limuzine cât a potopit târgul Cotnari la o lansare de carte! Adunați ciotcă, polițiștii de la Rutieră erau, în acea sâmbătă, numai lapte și miere: "Vă rugăm să fiți amabil și să acceptați să parcați doi metri mai jos. Respectuoase mulțumiri". Din ultra elegantele mașini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Românii au, slavă Domnului, sumedenie de sărbători. Ființează cu adevărat doar cele patronate de biserică ori de armată. Altfel, zilele contabililor sau apicultorilor sunt marcate (dacă sunt) doar în cercul breslei sărbătorite. Una în plus? Da, dacă n-o s-o potopească indiferența oficială. Situația între granițele țării diferă de cea din Basarabia. Acolo, româna este atacată din afară, de o limbă străină. La noi, este agresată din înăuntrul ariei propriilor vorbitori, nu numai de stricătorii de limbă, ci și de românii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
dar să fie și iuți la mânie. și-n așa conjunctură a miticului, omul ar putea crede că totul i se cuvine. Legănat de cântecul orfic, pentru el iubirea înseamnă înăOțare și împlinire: „Ziua-și ridicase fruntea / Din pădurea adormită.../ Potopind cu aburi zarea / Printre ramuri, cu beteala / Spumei împletită-n cețuri / Norii drumuri conturau / Zămislind cărări de visuri”. Iată cum se reface un discurs de tip romantic, făclie întru perfectăși nestăvilită armonie. Ce sugerează incipitul baladesc din Nunta neagră? „Pe
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Feței Tale” (Psalm 89, 8), însemna că Lu-mina Feții de sus mai mult decât orice astru din univers, lumina în-tunericul din cugetele oamenilor ca o stare de plângere în Fața Sa;„Toată ziua mă împresoară ele ca apa și toate mă potopesc deo dată” (Psalm 87, 18); „Ca să Te îndreptățești întru cuvintele Tale șisă biruiești când vei judeca Tu” (Psalm 50, 5). Chemarea de sus era,deci, spre împăcare prin pocăință: „Veniți să stăm la judecată, ziceDomnul, și de vor fi fărădelegile
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
mirosul și freamătul bălții, perceperea emoționată a respirației apei, în cercuri tăcute): "Boarea lină a lacului, plescăitul apelor, izul de baltă, tremurul sforii cu nada în capătul cufundat îl umpleau de dor și nefericire. Amintiri pline de viață dunăreană îl potopeau." Orb fiind, bărbatul suplinește cu celelale percepții simțul vederii. În mod așteptat, ceea ce vine pe calea simțurilor complementare e strîns legat de reproducerea în imaginație a realului, așa cum se înfățișează aceasta în procesul rememorării. Nu e de mirare că toate
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
e bine să știe cît de cît pulsul muntelui acum. E exagerat de rece! Radu a plecat în seara aceasta spre P. Neamț. Îți va aduce (poate chiar mîine) Kafka și "Mona-Monada". Eu citesc Ken Kesey acum, fără a fi potopit de încîn tare. Mă simt bine după ce-am anulat cinci obstacole. Pînă la 1 iunie mi-am luat concediu de la orice obligații. La școală joc fotbal și-mi revin! Mîine e meciul cu Liverpool și... nu cred! Paști-ul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
component al acestei echipe înjghebate ad-hoc, de niște "salvamontiști" campeștri amatori. În felul acesta, mergând încet, cu opinteli și opriri, biciuiți năprasnic de rafalele de vânt cu măzăriche, afundându-ne la fiecare pas în stratul de omăt, înaintam pe câmpia potopită de zăpadă și viscol. Acum, stratul de ninsoare depus nu-i mai permitea câinelui să facă pașii în mod firesc, ci înaintarea se realiza mai mult prin salturi. Prin urmare, patrupedul înainta mult mai greu ca noi. Când se oprea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Ținând lampa cu ambele mâini ca pe un scut miraculos, pășind încetișor ca și cum s-ar fi aflat pe un teren minat, mama a intrat în camera cu atribuții polivalente, oprindu-se în fața primului geam. A rămas uluită! Ambele ferestre erau potopite de zăpada care se depozitase în straturi succesive și inegale, bătătorite de rafalele războinice ale unui crivăț inconștient de culoare albă, rivalizând în răutate și demență cu celălalt crivăț de extracție roșie-bolșevică, ce teroriza sărmana țară de aproape un deceniu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
să clipești, fără să te miști, fără să vorbești, pătruns doar de momentul tragic al despărțirii de cel care va pleca pe ultimul drum. Era ultima mămăliguță! Era ultimul "regal culinar" pe care ni-l oferea mama într-o casă potopită de zăpadă în colonia penitenciară Bumbăcari din Câmpia Bărăganului. Mama a aprins o lumânare și mi-a întins-o. Hai cu mine, Titi. Da, mama. Am traversat holul și am intrat în camera cu valențe multiple. Eu țineam lumânarea. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
albaștri" pe urmele matale? "Dar sărac ca anul acesta...". Și eu, la sfârșitul lui 1988, eram sărac și amărât ca matale, când ai fost răspopit pentru motivul că trăgeai cu pușca în ciorile de la biserica Golia. Și pe mine mă potopiseră ciorile, ciori dintr-o specie mai periculoasă, "cu ochi albaștri", pe care n-aveam cum să le sperii, puștile fiind ale ciorilor! Și pe mine tot ciorile m-au "răspopit"! Atunci cred că plin de năduf am scris o poezie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
își înăbușă plânsul în pieptul lui. Și-apoi, unde scrie că trebuie cu orice preț să fii fericit? spune cu voce din nou aspră. Are dreptate "Sfânta", izbucnește el în hohote sarcastice de râs. Turcii stau ciotcă la hotare să potopească Moldova, și bătrânul Ștefan Vodă se perpelește în pojarul dragostei, pierdut în adâncul unor ochi albaștri ca marea! N-am timp de dragoste, Voichițo!! strigă deodată, brutal, să se convingă singur Pleacă!! Du-te la mânăstire!! Se smulge din îmbrățișare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Archimboldo cu brațele pline și cu capul acoperit de cărți. *Și în vis, mama (moartă acum trei ani) e numai „foc și pară”. Am visat-o certîndu-se pentru niște straturi cu Maranda, actuala stăpînă a grădinii și casei noastre. A potopit-o cu vorbe în stare să frigă obrazul celui mai nesimțit dintre oameni. Apoi, în următoarea repriză de somn, l-am visat pe Mișu Sabin (mort în același an). Venise la redacție, răsfoise revista și se oprise la un lung
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dogmatic, dar ținînd la aparența de liberal, informat din surse oficiale și lăsînd în același timp impresia că are și alte izvoare, preparat pentru respectiva „dezbatere” și străduindu-se să pară spontan. Jignitoare e desconsiderarea noastră ca public: ne-a potopit cu fraze bombastice și sloganuri, care nu mai țin nici în fața cursanților școlii de Partid. Ne-a vorbit de „curaj”, de „adevăr”, de „competență”, determinîndu-mă să mă întreb care sînt articolele sale, în cei aproape zece ani de cînd a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
El caută să abată mințile celor bătrâni și tineri de la marea lucrare de pregătire în vederea lucrurilor ce au să vină pe pământ. El urmărește ca tinerii și copiii noștri să fie atrași de înșelăciunile distrugătoare de suflet, cu care el potopește lumea.” (- Mărturii vol. 8, 309)Reactivarea programelor specifice ale bisericii, de tip Companioni etc. - Ora de rugăciune a tinerilor. - Diverse seminare specifice vârstei la care să invite pe cei de vârsta lor în special pe cei ce au plecat din
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
această unealtă; căci totul fiind În mișcare, e perfectibil. Cu această unealtă râurile și-au croit făgașul optim pentru a purta excesul de apă. Iar atunci când Încercăm să corectăm acest făgaș, apa va relua tot drumul cunoscut, cu prima ocazie, potopind ceea ce am vrut să-i smulgem. Un “geniu ciuruit” a Încercat să Îndrepte meandrele Brațului Sfântu Gheorghe; astăzi, Dunărea depune aluviuni taman În acele canale, deși sunt mai drepte... Cred că e mai bine să ne adaptăm noi la relieful
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ceilalți colegi poate constitui un motiv pentru a deveni ținta abuzului verbal: un cercel în ureche, un tatuaj, religia sau lipsa ei, educația, rasa, genul, accentul, ș.a.m.d.) Un prim pas pentru a pune capăt abuzului verbal care îi potopește „pe cei diferiți” este să îl faceți pe atacator să recunoască și să înțeleagă aspectele acestei diferențe. Iată, spre exemplificare, o scurtă discuție: Angajatul: Domnule Wilson, cu mine sunteți mai frecvent mult mai sever decât cu ceilalți noi angajați și
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
SHERMAN OAKS și atunci m-am gândit la orașul pe care îl abandonasem pe Coasta de Vest și mi-am dat seama că n-avea nici un sens să-i spun asta soției mele, care conducea, fiindcă parbrizul fu pe neașteptate potopit de rafalele de ploaie obturând palmierii și cactușii care străjuiau acum autostrada pe ambele laturi și, deasupra lor, geometria unei constelații dintr-o zonă temporală îndepărtată și tot atunci am realizat că n-avea nici un sens să-i atrag atenția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
închiși. Ceva se topea între noi - stăvilarul se eroda. În momentul acesta, credeam eu, avea loc o tentativă de iertare din partea sa. Robby continuă să plângă până când hohotele se calmară, apoi se trase, roșu la față, epuizat. Dar plânsul îl potopi din nou, forțându-l să se aplece înainte, fața în palme, furios pe lacrimile lui, când am încercat să-l consolez. Își luă fața dintre palme după ce încetase să mai plângă și mă privi cu un soi de tandrețe, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
a altora. Ce tunuri se vor da la banii celor care muncesc 12 ore pe zi. Deja a început „Vântul” devalorizării leului. Când nu mai am ce face, îmi amintesc de cântecul Moțului Pittiș : „Ploaia care va veni/ Le va potopi pe toate”. Mă tem că nu va fi de ajuns; va trebui și o lovitură cu sete, de la inimă, cu stânga, drept în față. 27 ianuarie 2008 Fumigenele Motto : „Noli me tangere” (lat. „Nu mă atinge”, Evanghelia lui Ioan, XX
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Letonia, poate pe linia PEN Clubului. Mă asigură că nu regretă deloc vremurile sovietice, dar crede că e păcat să se piardă o tradiție frumoasă, care făcea să ne cunoaștem mai bine. Poetul leton pare, în ciuda asigurărilor cu care mă potopește, un nostalgic bine intenționat, care duce dorul caselor de creație de la Pițunda și Yalta. Locuri într-adevăr frumoase, dar inaccesibile pentru țările noastre „independente” încă mulți ani înainte. Citesc două poeme: Vara '93 și Omul deteriorat. Lectura în franceză este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pe spinarea acelui nor alb în for mă de inorog, de mai devreme, care se îndepărta hotărât de mine. De când cu accidentul lui Eduard, realitatea, care mi se părea prea mică pentru mine, a devenit deodată uriașă și m-a potopit. Nu mai e loc de ficțiune. Sunt singură în această reali tate. Complet singură. Nu mai am pe cine să chem în ajutor. Stau cu privirea fixată pe jurnalul de pe masă, rămas deschis la prima pagină. Am înghesuit în jurnalul
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
face posibilă primăvara timpurie. Se favorizează astfel dezvoltarea unei vegetații floricole deosebite, pe care prin părțile noastre o întâlnești doar prin serele grădinilor botanice. Tocmai mă întorsesem dintr-o scurtă călătorie pe la câteva castele medievale extrem de interesante și mă aflam potopit de impresiile născute acolo. Unul, mai ales, m-a impresionat în chip aparte. Se cheamă Les Tours de Merle și este, de fapt, mai mult decât un simplu castel. E un sit, un parc arheologic, cum obișnuiesc francezii să spună
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92332]