721 matches
-
gânduri.... Pe parcurs, trenul nostru se tot golea, oameni de toate vârstele ne rugau să coborâm, la Sinaia sau la Predeal, când au văzut că nu-i chip să ne convingă, ne-au privit compătimitor, lăsându-ne cu o simplă povață și aceea abia șoptită: aveți grijă, aveți mare grijă de voi. Ochii ni se reflectau într-ai lor și vedeam într-ai noștri spaima, iar într-ai lor inconștiența noastră... niște eroi inutili... În Gara Brașov se trăgea din plin
Un Crăciun neobișnuit... by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2952_a_4277]
-
identității diferitelor gastronomii... La întrebarea - devenită titlu al unui paragraf din cuvântul introductiv - ,Pentru ce scriu?" - autoarea răspundea pe tonul ei binedispus, uneori chiar jucăuș, în care este scrisă întreaga carte: ,Rețete de bucate și de ale gospodăriei, culegeri, amintiri, povețe primite de la bătrânii din trecut, care la rândul meu le trec copilelor de azi, - fiică, noră, nepoată, care toate m-au rugat frumos să le scriu, tot ce știu, spre a le servi în viața grea de acum: o carte
O scrisoare de la Sadoveanu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/10839_a_12164]
-
iar patul, pentru că ne dăruie dulceața somnului și năbădăile dragostei.” Într-o dimineață tristă ca aceasta, început de octombrie la 60 de grade latitudine nordică, Pierde- Țară luptă din greu cu ispita prea dulcei odihne și cu monologul acestui Moș Povață născocit de Anatole France. Iar gândul îl poartă la acel octombrie de aur al Bucureștiului de altă dată, la diminețile târzii ale Oborului, cu arome de fructe coapte, cu boabele de struguri sclipind ca perle în soare, dar mai ales
Însemnari by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4167_a_5492]
-
În deșertul zilei mele Îmi trimiți și viorele, Din cauș de lăcrămioară Beau o lacrimă pe seară! Mă ridici când nu mai pot Chiar din mine să mă scot Și pui pasul Tău în față Să-l urmez ca o povață! Pentru fiecare clipă Îmi dai iarăși o aripă Și veghezi să zbor cu sârg, Unde cerul e în pârg... 13.02.2016 foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Clipe / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1871, Anul
CLIPE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373662_a_374991]
-
în urmă nu a avut așa impact asupra mea cum a avut scrisoarea. Epistola începea aidoma unui Codex, semănând teribil, mi-am repetat adesea făcând haz de necaz, cu Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, terminându-se cu povața să devin medic pentru a conduce un stabiliment de sănătate mintală pentru bătrâni, pe care, însuși părintele l-a înființat. Menționarea numelui său în titulatura clinicii a fost ideea mea. Își motiva alegerea, dar mă ruga să fiu discret și
CAPITOLUL 15 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373697_a_375026]
-
Autorului COMEMORARE Tatălui meu, Alexandru Trifan Din dragoste-a fost zămislit, Primul din șapte hărăzit. Din fiu de grec și din româncă Cu dor de viață și de muncă. S-a descurcat cu greu în viață, A dat și altora povață. Sprijin și nădejde-a fost, Fraților mici le-a făcut rost. Familie, cămin și-a întmeiat, Copiii i-a crescut, i-a educat. Mulți fini cu drag a cununat, Zeci de copii frumoși a botezat. De lume-a fost hulit
COMEMORARE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384736_a_386065]
-
floare, Căci ploaia-aceasta rece-acum îi doare! Au înflorit zâmbind în zările albastre, Au înflorit iubind și-n inimile noastre, Să-mi cruți copacii,Doamne,de urgie Și lasă rodul acestui an să fie O binecuvatare, să fie și-o povața, Să-i ții în palmă Ta în dimineața, Cănd lacrimile-ngheata de durere, Natura toată indurare-ti cere! Auzi cum țipă mugurul de floare, Cum se-nspaimanta câmpul sub ninsoare? Îmi tremura, cu ele,inima, Asaza-le pe toate-n palmă
CRUTA-MI COPACII! de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384824_a_386153]
-
șireag cincizeci de ani trecură, / Paloș de sânge le-a roșit văleatul / Și-un vis slăvit de-a veacurilor gură / S-a izbândit de-a lungul și de-a latul.// Bătrâne Domn, când vin să-ți văd lăcașul / Îți cer povața Ta să-mi reînvie / Eu, Regele, nepotul și urmașul / Al treilea-n scaun de domnie.// Spre depărtări azi ochiu-mi se îndreaptă / Și vorba mea - dau chezășie nouă, / Că voi clădi, prin cumpănire dreaptă / Pe ziduri vechi, o Românie nouă !” În
Ediție Goga la “Univers Enciclopedic” by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13419_a_14744]
-
glia cea străbună, Aș vrea, s-asculți ideea ce-ți propun: Să colindăm prin țară împreună. Sunt în cămine mulți copii orfani, Abandonați de cei ce le-au dat viață Din sărăcie poate,bieți sărmani Ce nu primesc din dragoste, povață. Am să-ți arăt pensionari în țară Care-au muncit o viață pentru pâine, Azi, duc o bătrânețe prea amară Fără speranță-n ziua care vine. Azilele sunt pline de părinți, Uitați de pruncii răspândiți prin lume, Care se vor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
poposi pe glia cea străbună, Aș vrea, s-asculți ideea ce-ți propun:Să colindăm prin țară împreună.Sunt în cămine mulți copii orfani,Abandonați de cei ce le-au dat viațăDin sărăcie poate,bieți sărmaniCe nu primesc din dragoste, povață.Am să-ți arăt pensionari în țarăCare-au muncit o viață pentru pâine,Azi, duc o bătrânețe prea amarăFără speranță-n ziua care vine.Azilele sunt pline de părinți, Uitați de pruncii răspândiți prin lume,Care se vor întoarce pricopsițiși
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
nu părea prea rău să-i pese,... XXVI. TESTAMENT, de Adriana Papuc, publicat în Ediția nr. 1885 din 28 februarie 2016. Testament Un bou bolnav,bătrăn trecut prin viață Mugind îl cheamă-aproape pe vițel, Să-i dea acum o ultimă povață Cum să nu fie-n viață bou ,ca el. -Să nu îngenunchezi copilul meu Să-i lași să-ți pună jugul pe grumaz, Și să nu rabzi atunci cănd dai de greu Să lupți în viață,să scapi de necaz
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
-i vers Spre vers să vină Strigă-n noapte O lumină Să coboare-n jos pe-o rază Ziua întreagă luminează Luntrea-n sens orientează Și spre lume, doar o viață Ce se cântă Ce se-nvață Despre sine .. Dă povață! Vers de-i vers Spre vers să vină Rugăciunea cea divină Fără timp ... În timp rămâne, Existență fără nume! For poetry, literature, blog etc.. BE WITH ME!!! https://www.facebook.com/wrinklesTimeline http://wrinklesonmytimelinebooks.blogspot.ro/ http://wrinklesonmytimelinepoetry.blogspot.ro
VERS DE-I VERS de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349247_a_350576]
-
de dincolo, destul de sumar în explicații. Iată la ce înălțime se ridică Ion Budai-Deleanu, acolo unde trama complexului său poemation îi oferă prilejul de a se exprima liric și vizionar, precum în ascensiunea din infern spre paradis (paginile 291-292): Dar povața mea nu știu dă unde, Iarăși stele-înainte-mi deodată; Făr^ a mă-ntreba, făr^ a-i răspunde, Mă luă dă guler și dă-o spată Și zbură-în sus cu mine ca vântul, Crepându-să-înaintea lui pământul. Așa trecurăm prin pământ ș^ape
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
Respiră sacadat, ochii priveau neliniștiți, așteptând verdictul! ― Femeie, fapta ce ai făcut-o întrece puterea mea de iertare! Copii tăi te vor urî! Ai dat drumul la ura ta, care poate ucide suflete nevinovate. Eu nu am decât o singură povață! Ispăsește-ți pedeapsa ce ți-o dă legea. Acolo du-te! Florica s-a predat în acea zi. O chemase pe mamă zicându-i: ― Eu, mamă, te rog să mă ierți! Ai grijă de copiii mei. I-am lăsat orfani de
NECĂJITUL POVESTIRE -ULTIMUL FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384768_a_386097]
-
cea mai complexă formă poetică, respectiv iconografică, de a aduce mulțumire și laudă Maicii Domnului. Adeseori Părintele Daniil se retrăgea în pădure ca să se adâncească în rugăciune și multor oameni le-o lua înainte când veneau să-i ceară o povață sau ajutor, spunându-le problema și soluția ei. Ba, încă, este cunoscută o minune pe care a făcut-o și pe care a mărturisit-o apoi cel care a trăit-o. Și anume, un tânăr de 20 de ani, care
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
mi-ai dat răbdare... Mi-ai șters cu mâna-ți lacrime amare, Și mi-ai zvântat de chin rănitul suflet, Iar crucea mea de multe ori luat-ai, Făcând ușor și lin umilu-mi umblet... În seara asta, Doamne, dă-mi povață, Iubire, har și binecuvântare, Să pot să-mi duc pe lume crucea-n spate, Cu bucurie multă, cu răbdare! Am fost în astă lume-un simplu dascăl, Am râs pentru copii, mereu eu am cântat, Când voi muri, mă fă
ÎN SEARA ASTA, DOAMNE, STĂM DE VORBĂ de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384336_a_385665]
-
fapte. Mi-e sete de copilărie, De al bunicii ceai de tei, De gustul mărului din poartă... De-aș vrea să-l gust, de un să-l iei? Mi-e sete de al mamei cântec Și de a tatei grea povață, De -a lor iubire părintească, Ce m-a-mbătat întreaga viață. Mi-e sete mare de prieteni, Din cei cu sufletul curat, Ce știu cu sufletul să-mbete, O! Ce puțini eu am aflat... De -aș mai găsi, i-aș pune-n
SETE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384378_a_385707]
-
pentru prințese, din flori de câmpie. Ne-nflorim iubirea, lumii ne-nțeleasă. Și-l rugăm pe Domnul, să ne-o ocrotească. Cu bune și rele vom trece prin vreme, fără trufie, păcate sau blesteme. La drumeți și oaspeți le vom da povețe despre tinerețe fără bătrânețe. Să scriem legende ce-s nemuritoare, cu tâlc să le spunem lumii trecătoare. Dintr-o viață-n alta să trecem prin lume. Vântul să ne poarte faimă și renume. Vremea trecătoare ne preschimbă chipul, cu straie
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
și suflet bun. Cam atât, că la cinci ani ai mei, împliniți chiar în ziua în care au venit la noi, nu s-a întipărit altceva. Au stat două zile, îmi amintește mama uneori. Poate că mi-au rămas niște povețe și câteva povestiri cu tâlc. Știu că urma să mă mut la ei, să fac școala acolo. Era vorba de liceu și facultate. Apoi, i-am vizitat noi, dar nici la opt ani, pe care îi aveam atunci, nu am
RĂSFOIND JURNALUL UNUI POLIȚIST de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382394_a_383723]
-
zic eu, și iubirea e o mare nenorocire! În tine mi-e nădejdea că-n bine i se va schimba pornirea și că-l va ierta! Geraldine de-atâta vreme nu mă mai vede! Cum să-mi asculte acuma vreo povață?! Îndeamn-o tu, că-n tine are sprijin! Iubește-o și redă-i încrederea în sine, puternică numai așa va fi! ... Cât să fie ora? Miez de noapte... Nu pot să dorm, mă tot gândesc la... Că-l întâlnesc întruna, chiar
SECRETUL LUI SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382527_a_383856]
-
-mă numai de bine, Gândul mi-i treaz, mereu la Tine! Ferește-mă de rele, de dușmani, Îndestulează-mă în ani, Poartă-mi pașii pe drumuri bune, Nu mă duce pe căi străine! Creștin m-am născut, m-am botezat, Povețele părinților le-am ascultat, Dojana buncii m-a-ntărit Și din necazurile vieții am ieșit. La ea mi-e gândul tot mereu, De mic m-a învățat ce-i greu. În lume cum să mă port, să fiu Și cum să-i
ŢINE-MI, DOAMNE, MINTEA-NTREAGĂ ! de IONEL GRECU în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382629_a_383958]
-
ți-a fost înseninată, De curcubeu și soare și nu de-a lacrimilor ploaie. Aș vrea să stăm de vorbă și vorbele să curgă, Ușoare, mlădioase, ca roua-n spic de grâu Și-n urma noastră alții, s-asculte de povață, O limbă am prin veacuri, pe ea o cânt, pe ea o știu. Nu ți-am cerut să-mi lași averi, Căci poate n-am fost vrednic eu, Eu numai vreau să-ți mulțumesc, Că mi-l lași viu pe
MAI POETIC de IRINA STAVER în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383868_a_385197]
-
neștiute, Să-mi dea har ceresc În gând îngeresc, De-a iubi mai mult, Cartea de-nceput, Cartea Cărților Și-a străbunilor, Că i-am dat lăcaș, Suflet de ocnaș, În rugăciune De-a-i fi minune, Ca să-l învețe, Sfinte povețe. Iar pe drumul greu Pân' la Dumnezeu, Scară să-i fie În pribegie. Măicuța Sfântă, Ruga-mi ascultă, Mă-nvrednicește Și-nțelepțește, Când vin la Tine Cu rugăciune Pentru har frumos, Lumii de folos. De-o fi să plătesc Păcat omenesc
RUGĂ MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384079_a_385408]
-
cântecul mierlei ce se-ntrece-n cântec c- un cuc, De chipul măicuței așteptându-mă-n prag surâzând... Mi-e dor de chipul tatii istovit de-atâta muncă, De bucuria din ochii lui, văzându-ne citind dintr-o carte, De povața primită la plecarea la joacă în luncă, De îmbrățișarea plină de iubire dăruită de frate! Uneori plâng tăcută... ca să nu-mi fie dor... Să pot lăsa în urmă-mi trecutul cel plin de poveste, Și mă-nvăț să trăiesc în
ÎNVĂȚ SĂ NU-MI FIE DOR de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383488_a_384817]
-
Acasa > Poezie > Delectare > GENUNCHI Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1971 din 24 mai 2016 Toate Articolele Autorului GENUNCHI Cad florile, rănite, în genunchi Și soarele e surghiunit în ceață, Copiii plâng, rămași fără povață, Orfani și de părinți, dar și de unchi. Suntem fixați doar cu săgeți de gheață, În inimă, în suflet și-n rărunchi, Copacii se îndoaie dinspre trunchi Și de speranța vieții se agață. Așa suntem cu toții pe pământ, Precum un
GENUNCHI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383571_a_384900]