120 matches
-
Str. Oslo Str. Pândele Țărușanu Str. Petru Poni Str. Petru Rareș Str. Piața Amzei Str. Pictor Arthur Verona - nr. 2 - 18; 1 - 21 Str. Pitar Moș Str. Pitarul Hristache Str. Poiana Narciselor Str. Polonă Str. Popa Tatu Str. Popasului Str. Povernei Str. Praga Str. Puțul cu Plopi Str. Puțul de Piatra Pța. Revoluției (fosta Gheorghiu Dej) Int. Rigas Int. Roma Str. Roma Pța. Romană Str. Semicercului Int. Serg. Nicolae Dascălu Int. Sevastopol Str. Sevastopol Int. Sfântul Sava Int. Sfatului Pța. Sfinții
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
167.217 lei" și coloana nr. 6 "Situația juridică actuală. Denumire act proprietate sau alte acte doveditoare" va avea următorul cuprins: "Domeniul public al orașului Bragadiru, potrivit Legii nr. 213/1998 , OG nr. 43/1997 "; - la poziția nr. 46 - Strada Povernei, coloana nr. 1 "Codul de clasificare" va avea următorul cuprins: "1.3.7.2", coloana nr. 3 "Elemente de identificare" va avea următorul cuprins: "L = 1.376,09 m, l = 11,16 m, S = 15.358 mp, nr. cadastral 113300
HOTĂRÂRE nr. 251 din 2 aprilie 2014 pentru modificarea şi completarea anexei nr. 7 la Hotărârea Guvernului nr. 930/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Ilfov, precum şi al oraşelor şi comunelor din judeţul Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260616_a_261945]
-
529.018 lei" și coloana nr. 6 "Situația juridică actuală. Denumire act proprietate sau alte acte doveditoare" va avea următorul cuprins: "Domeniul public al orașului Bragadiru, potrivit Legii nr. 213/1998 , OG nr. 43/1997 "; - la poziția nr. 57 - Intrarea Povernei, coloana nr. 1 "Codul de clasificare" va avea următorul cuprins: "1.3.7.2", coloana nr. 3 "Elemente de identificare" va avea următorul cuprins: "L = 570,91 m, l = 4,78 m, S = 2.732 mp, nr. cadastral 113344, pietriș-asfalt
HOTĂRÂRE nr. 251 din 2 aprilie 2014 pentru modificarea şi completarea anexei nr. 7 la Hotărârea Guvernului nr. 930/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Ilfov, precum şi al oraşelor şi comunelor din judeţul Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260616_a_261945]
-
istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice situl de „la Mănăstire” cuprinde urmele unor așezări din Epoca Bronzului, perioada Halstatt și secolele al V-lea-al VII-lea e.n.; așezarea de „la Povarnă” din satul Apostolache, datând din eneolitic (cultura Stoicani-Aldeni), ambele situri aflându-se în satul Apostolache; și cetatea de lângă satul Mârlogea, datând din secolele al IV-lea î.e.n.-I e.n. Al patrulea obiectiv este o cruce de pomenire (de drum) din
Comuna Apostolache, Prahova () [Corola-website/Science/301636_a_302965]
-
atunci parte din plasa Snagov a județului Ilfov, și era formată din satele Chiajna, Dudu, Rudeni și Giulești, având în total 2313 locuitori. În comună funcționau 2 școli mixte, 4 biserici, o moară cu aburi și două cu apă, o povarnă și două mașini de treierat cu aburi. În aceeași perioadă, satul Roșu era reședința unei comune separate, formată din satele Roșu, Giulești, Crângași, Catanele și Boja, având în total 800 de locuitori și 179 de case. În comună funcționa o
Comuna Chiajna, Ilfov () [Corola-website/Science/300492_a_301821]
-
Comună Crețești-Sintești era formată din satele Crețești, Copăceni-Sf. Ioan și Sintești, având în total 2636 de locuitori, care trăiau în 548 de case și 47 de bordeie. În comuna funcționau două școli mixte, două biserici, două mori de apă, două poverne și o mașină de treierat. Comună Străini-Dobreni era formată din satele Vidra și Bragadiru (a nu se confundă cu actualul oraș Bragadiru, pe atunci comună "Bragadiru-Bulgaru", aflat mai la nord-vest), având o populație de 1546 de locuitori. În comuna funcționau
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
județului Ilfov și era formată din satele Bălțeni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Piscu-Hereasca și Văleni-Buriașu, totalizând 2447 de locuitori ce trăiau în 612 case și 5 bordeie. Proprietățile funciare ale comunei aparțineau în principal Domeniilor Coroanei. În comuna funcționau o povarna, o moară de apă, o școală mixtă și trei biserici — la Bălțeni, Cocioc și Piscu. În 1925, comuna era arondata plășii Buftea-Bucoveni a aceluiași județ, fiind formată din satele Bălțeni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Văleni și Buriași, cu 5380 de
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
în comuna Bălilești. În comuna Bălilești se află , ansamblu de monumente istorice de interes național datând din secolul al XVII-lea, aflat în satul Băjești și format din câteva monumente de arhitectură biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1666), ruinele casei, ruinele povernei, grajdul și zidul de incintă cu turnuri și unul memorial sau funerar (cimitirul). De asemenea, tot de interes național este și o cruce de piatră din 1662, aflată la 300 m sud-vest de aceeași biserică și clasificată ca monument memorial
Comuna Bălilești, Argeș () [Corola-website/Science/298738_a_300067]
-
1902), Filipeștii de Pădure (1903), Brebu (1908), Bărăgan și Moinești (1909). În restul anului a pictat peisaje din București, din locurile unde se muta cu locuința și din comunele Băneasa și Chiajna. Au rămas din această perioadă "Colț din strada Povernei", "Spălătoreasa", "Casa vecinului" și "În fundul curții". În cartierul Filantropia unde a locuit (1907), a pictat numeroase peisaje dintre care se remarcă pastelul "Gheretă din Filantropia", lucrare care evocă tristețea priveliștii care se vedea din casa sa, friguroasă și cu o
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
multe dintre ele aflându-se pe cele mai înalte culmi ale genului. În curtea Mănăstirii Brebu, Luchian a avut parte de una dintre cele mai prolifice perioade ale creației sale artistice. La capodoperele sale de până atunci: "Colț în strada Povernei, Mahalaua Dracului, Sălciile de la Chiajna, Potecă spre cimitir" sau "Ghereta din Filantropia", s-au adaugat ", , , ". Aceste lucrări îl situează pe Ștefan Luchian printre marii pictori în pastel ai lumii. Legat de pastel, Luchian a spus: „"Cu pastelul lucrezi repede. Fumul
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
pe un frate, ca pe un copil, blânzi cu durerile lui, blânzi cu firea lui complicată și dificilă"”. Ștefan Luchian s-a mutat cu locuința pe acolo pe unde pașii familiei Cocea se duceau. Au stat în chirie în strada Povernei nr.8, azi nr. 6-8, în perioada 1904 - 1906; în Grozăvești la bariera Filantropiei, azi 1 Mai nr. 14; în strada Primăverii nr.29, azi strada Mendeleev unde și-a petrecut ultimele clipe din viața. În toate peregrinările sale, Luchian
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
fapt că Ștefan Luchian a copilărit în mijlocul oamenilor nevoiași din mahalaua Popa Soare, el a găsit în această lume umilă în mijlocul căreia a viețuit un sprijin la necaz. Tot alături de aceasta și-a trăit nădejdile în locuința modestă din strada Povernei și mai apoi în întunecoasa casă din Filantropia. Portretele pe care artistul le-a realizat de-a lungul carierei sale plastice au înfățișat florărese, lucrători, cerșetori și lăutari, oameni sărmani dar plini de demnitate și omenie, exemplu stând în acest
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
un spectacol autonom, un spectacol despre simplitatea legăturii dintre existența și nonexistența, despre jocul imaginarului cu realul și, bineînțeles, un spectacol despre iubire. Evenimentul de Facebook aici. Marți, 4 iunie Locație: Facultatea de Științe Politice, SNSPA, Sala 12 Adresa: Str. Povernei nr. 6 18:00 Discuție: Intersecționalitate, solidaritate, alianțe: experiențe și strategii Este solidaritatea condiționată de experiență, dar și de înțelegerea intersecționalității formelor de opresiune? De ce este interesecționalitatea o perspectivă care lipsește atât din analizele politice cât și din practică activistă
Bucharest Pride () [Corola-website/Science/302845_a_304174]
-
propune să lanseze o discuție preliminară despre multiplicitatea formelor de opresiune și discriminare cu care multe persoane se confruntă în contextul societății românești. Evenimentul de Facebook aici. Miercuri, 5 iunie Locație: Facultatea de Științe Politice, SNSPA, Sala 12 Adresa: Str. Povernei nr. 6 17:00 Dezbatere CESIP - Centrul de Studii în Idei Politice Invitați: Liliana Popescu, Florin Buhuceanu, Roxana Marin, Rafael Andrade “Eu nu am nimic cu homosexualii, da’ de ce trebuie să facă ăștia parada în mijlocu’ străzii, să vadă copilu
Bucharest Pride () [Corola-website/Science/302845_a_304174]
-
păstrează elemente ale acestuia, combinându-le cu cele ale modernismului. Luchian este un iubitor al universului citadin, cunoscând lumea boemei bucureștene („Alecu literatu”, „Birt fără mușterii”) dar și, cea a mahalalei („Safta florăreasa”, „Spălătoreasa”, „Ghereta din Filantropia”, „Colț din strada Povernei”). Vara obișnuia să plece din București în căutarea motivelor picturale la Brebu, Moinești sau Filipeștii de Pădure. Lucrări ca: „Fântâna de la Brebu”, „Moara de la poduri”, „Scrânciobul”, „Sălciile de la Chiajna”, toate realizate în culori pastelate ce absorb lumina albăstruie a cerului
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
de pe Str. Odăii la Nr.20, după mai multe schimbări ale conducerii și sub Mihai Dumitrescu, (care a reapărut după un an de la evenimentele din decembrie 1989). IROMA a fost transferat apoi într-o clădire a fostei Securități din str. Povernei, nr. 6-8. La 13 ianuarie 1990, prin Hotărârea nr. 42 a Guvernului României, publicată în Monitorul Oficial nr. 9 /14 ianuarie 1990, Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere a trecut în subordinea Ministerului Economiei Naționale. Fostul complex CEPECA este
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
și a stufului (rogojinărit), demonstrând o complexitate tehnic-meșteșugărească și un nivel de specializare a satului românesc în practicarea meșteșugurilor, impresionante. Categoria "monumentelor de tehnică populară" excelează prin marea varietate tematică (mori de cereale, teascuri - cu cea mai diversă funcționalitate, cuptoare, poverne, vâltori, pive de postav și dârste, ciocane, șteampuri și fierăstraie hidraulice) aparținând "instalațiilor de industrie populară", având în finalul expoziției cinci mari complexe de industrii țărănești (provenite din Oltenia, Muntenia, Transilvania și Maramureș), dar și printr-o cvasicompletitudine tipologică greu
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
înglobează în cadrul ei, atât casa de locuit, cât și toate dependințele aferente și uneltele de lucru specifice. Al doilea sector este constituit din instalațiile și instrumentarul specific ocupațiilor principale, care se află în afara gospodăriilor, cum sunt: cramele, conacele de deal, povernele etc. Sectorul al treilea înfățișează istoria pomiculturii și viticulturii din România, din cele mai vechi timpuri până în prezent, pe baza dovezilor arheologice, numismatice, epigrafice, documentelor istorice etc. Cele mai numeroase construcții aflate în muzeul pomiviticol în aer liber datează din
Muzeul Viticulturii și Pomiculturii () [Corola-website/Science/331318_a_332647]
-
de specialitate și având acasă un adevărat arsenal de trepieduri, lămpi, cârpe negre, săruri și acizi. La un moment dat, prin 1930-1931, a fost cuprins de gustul construcției de aparate de radio", povestește Valentin Lipatti, fratele artistului, în volumele Strada Povernei nr. 23 și Carnet pestriț. În 2010, Școala de Poetică Fotografică „Francisc Mráz”, prin profesorii Francisc Mráz și Gyuri Ilinca, a avut o contribuție decisivă la recuperarea unui fond de 28 de diapozitive, rodul preocupărilor fotografice ale lui Dinu Lipatti
Centenar Lipatti: Expoziția „Lipatti Between Worlds” și proiecția filmului “Sonată pentru omul bun” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105701_a_106993]
-
Brăila, ca om cu avere de invidiat. Cu banii din chimire, Zappa cumpără mari suprafețe de teren în Țara Românească și intră în comerțul cu cereale, de pe urma căruia strânge o avere uriașă. Banii îi investește în diverse mici corporații (mori, poverne etc.), în construcția de imobile luxoase, cum a fost și cel din Broșteni (județul Ialomița), dar și în susținerea unor opere filantropice de anvergură. După 14 ani de demersuri, în 1844, Evanghelie Zappa este declarat cetățean al Țării Românești, cu
O reparaţie morală aşteptată – Românul Zappa, pionier al renaşterii Olimpiadei moderne () [Corola-website/Journalistic/296327_a_297656]