165 matches
-
insolitare [defamiliarization/ostranenie]. Înstrăinarea familiarului prin respingerea modurilor de percepere automatizate, ținînd de obișnuință. Pentru Șklovski și formaliștii ruși, insolitarea (ostranenie) surprinde scopul artei (literare): promovarea conștiinței de sine. ¶Lemon, Reis 1965; Shklovsky 1965a [1972] [1983].Vezi și ALGEBRIZARE. instanță povestitoare [narrating instance]. Actul de a relata o serie de situații și evenimente și, prin extensie, contextul spațio-temporal (inclusiv NARATORUL și NARATARUL) al actului. Pot exista mai multe instanțe povestitoare distincte într-o singură narațiune, fiecare implicînd același narator (Nodul de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Lemon, Reis 1965; Shklovsky 1965a [1972] [1983].Vezi și ALGEBRIZARE. instanță povestitoare [narrating instance]. Actul de a relata o serie de situații și evenimente și, prin extensie, contextul spațio-temporal (inclusiv NARATORUL și NARATARUL) al actului. Pot exista mai multe instanțe povestitoare distincte într-o singură narațiune, fiecare implicînd același narator (Nodul de vipere, Jurnalul unui om de prisos), sau unul diferit (Manon Lescaut). ¶Genette 1980, 1983. Vezi și NARAȚIUNE PRIMARĂ, VOCE. intelect [dianoia]. Vezi JUDECATĂ. ¶Aristotle 1968 [1965]. inteligență centrală [central
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Dealuri ca elefanți albi), ea apare uneori cu deosebită claritate (de ex., în cazul unei narațiuni unde naratarul este și personaj: Isa din Nodul de vipere). ¶Genette 1980, 1983; Mosher 1980; Piwowarczyk 1976; Prince 1980, 1982. Vezi și DISTANȚĂ, INSTANȚĂ POVESTITOARE, PERSOANĂ. narativică [narrativics]. NARATOLOGIE. ¶Termenul, introdus de Ihwe, n-a devenit foarte popular. Unii cercetători ai narațiunii despart cîteodată narativica de naratologie: prima dezvoltă modele sau gramatici explicînd (structura) narațiunii; cea de-a doua folosește aceste modele sau gramatici pentru
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1972a], 1981. narație anterioară [anterior narration]. O NARAȚIE care precede în timp situațiile și evenimentele narate; o NARARE PREALABILĂ. Narația anterioară este caracteristică pentru NARAȚIUNEA PREVIZIBILĂ. ¶Prince 1982. narație intercalată [intercalated narration]. Un tip de NARAȚIE prin care o INSTANȚĂ POVESTITOARE este situată temporal între două momente ale ACȚIUNII; o NARARE INSERATĂ. Narația intercalată caracterizează narațiunile epistolare (Pamela) și narațiunile-jurnal (Jurnalul unui preot de țară). ¶Genette 1980; Prince 1982. narație intermitentă [interspersed narration]. Vezi NARAȚIE INTERCALATĂ. ¶Lanser 1981. narație mediată [mediated
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
NARAȚIA precede NARATUL în timp; o narațiune caracterizată de NARAȚIE ANTERIOARĂ: "Ai să-l omori pe tatăl tău și ai să te însori cu mama ta". ¶Genette 1980; Todorov 1969 [1972b]. narațiune primară [primary narrative]. O narațiune a cărei INSTANȚĂ POVESTITOARE introduce una sau mai multe instanțe naratoare, cîtă vreme ea nu este introdusă de una din acestea: în Manon Lescaut de exemplu, narațiunea domnului de Renoncourt este primară, în timp ce narațiunea lui Des Grieux este "secundară". Desigur, o narațiune primară nu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și PERSONAJULUI CĂUTAT de la Propp) este reprezentarea obiectului dorit și orientează acțiunea LEULUI. ¶Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și ACTANT. spațiu [space]. Locul sau locurile în care au loc situațiile și evenimentele reprezentate (MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, spațiul istoriei) și INSTANȚA (INSTANȚELE) POVESTITOARE. Deși este posibil de narat fără referință la spațiul povestirii, spațiul instanței narative sau relațiile dintre ele ("Ion a mîncat; apoi se culcă"), spațiul poate juca un rol important în narațiune; iar trăsăturile sau legăturile între locurile mai sus-menționate pot
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sau altul: Dealuri ca elefanți albi). ¶Genette 1980; Pouillon 1946; Prince 1982; Todorov 1981. Vezi și ASPECT. viziune dublă [double vision]. Vezi FOCALIZARE DUBLĂ. ¶Rogers 1965. voce [voice]. Setul de semne care îl caracterizează pe NARATOR și, mai general, INSTANȚA POVESTITOARE și care guvernează relațiile dintre NARARE și textul narativ, ca și între narare și NARAT. Vocea are o mai mare extensiune decît PERSOANA și, cu toate că este adesea confundată sau amestecată cu PUNCTUL DE VEDERE, ar trebui diferențiată de acesta: cel
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
căruia îi aparține a fost scos în evidență de majoritatea folcloriștilor. La noi, bunăoară, sugestive „fișe de informator” anexează Ovidiu Bârlea în volumul al treilea din Antologie de proză populară epică (1966), iar Tony Brill scrie o micromonografie despre O povestitoare din Hațeg (1967). Admițându-i vechimea de necontestat, care îl așază, ca origine, în timpuri foarte îndepărtate, cercetătorii se întrec în a aduce dovezi ale consemnării în scris a unor teme și structuri narative de b. încă din Antichitate și
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
ISPIRESCU, Petre (27.XI.1830, București - 21.IX.1887, București), folclorist și prozator. S-a născut în mahalaua bucureșteană Pescăria Veche, unde tatăl său, Gheorghe, avea o frizerie. Mama, Elena, de origine transilvăneană, era, se pare, o povestitoare neîntrecută. De la părinți, de la calfele și clienții tatălui său, I. a putut asculta, în copilărie, numeroase creații populare, mai ales basme. Din inițiativa mamei este dat să învețe carte cu dascăli bisericești, dar din pricina lipsurilor materiale, se vede nevoit, la
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
răzbune pe femei, ucigându-le după prima noapte petrecută împreună. Fiica unui vizir, Halima, izbutește să-și amâne execuția povestind nopți la rând diferite „istorii”, pe care le întrerupe într-un moment de suspans maxim. Cucerit de înțelepciunea și talentul povestitoarei, Aidin renunță la sângeroasa răzbunare. Istorisirile sunt de o mare frumusețe și bogăție epică, cu întâmplări extraordinare și eroi supranaturali. Spiritul și morala sunt cele ale tuturor basmelor - biruința calităților umane fundamentale. Halima încorporează și istoria filosofului Sindipa, într-o
HALIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287401_a_288730]
-
un răspuns original și o rezolvare practică în cartea Folclorul. Ce facem cu el? (2001), în care nevoia de ordine și clasificare a documentelor de arhivă este exemplificată sugestiv prin publicarea unui amplu interviu luat de Vasile Tudor Crețu unei povestitoare din Banat. Textul prezintă o „experiență trăită”, relevantă pentru „felul în care omul comunității tradiționale se raportează la propria sa comunitate culturală”. Cercetare de caz, studiul este totodată și o încercare de abordare diferită a folclorului, de redefinire a lui
HEDESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
populare românești (I-III, 1994). În manuscris au rămas Catalogul tipologic al legendelor populare românești. Index tipologic și bibliografic bilingv (româno-francez) și Catalogul tipologic al poveștilor cu animale cu formule. SCRIERI: Principiile clasificării legendelor populare romînești, REF, 1966, 3; O povestitoare din Hațeg. Fantezie și realitate în basmele și viața povestitoarei Sânziana Ilona, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 191-245; Quelques remarques sur la typologie des légendes populaires, în Aspekte der Volksprosaforschungen in Romänien, București, 1969. Culegeri: Legende populare
BRILL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285884_a_287213]
-
tipologic al legendelor populare românești. Index tipologic și bibliografic bilingv (româno-francez) și Catalogul tipologic al poveștilor cu animale cu formule. SCRIERI: Principiile clasificării legendelor populare romînești, REF, 1966, 3; O povestitoare din Hațeg. Fantezie și realitate în basmele și viața povestitoarei Sânziana Ilona, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 191-245; Quelques remarques sur la typologie des légendes populaires, în Aspekte der Volksprosaforschungen in Romänien, București, 1969. Culegeri: Legende populare românești. Legende istorice, București, 1970; Legende geografice românești, București, 1974
BRILL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285884_a_287213]
-
se intersectează George Enescu, Emil Racoviță, Tonitza, Rodin, Debussy, Anatole France, Monet, Degas. Scriitoarea nu părăsește în totalitate linia prozelor sale anterioare și introduce câteva personaje cu adevărat memorabile, între care se evidențiază mazurul Domnici. C. rămâne, în esență, o povestitoare a cărei fantezie în descrieri este remarcabilă. SCRIERI: Un vis, București, 1936; Poeni, București, 1938; Moldovenii, București, 1938; Dealul Perjilor, București, 1939; Pustiuri, București, 1942; Amurg, București, 1967; Călătorul, București, 1971; Poeni. Moldovenii, postfață George Gană, București, 1972; Îndrăgostitele, pref.
CANCICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286060_a_287389]
-
purtând subtitlul Povestiri de primăvară. La publicarea în volum, cinci ani mai târziu, scriitorul a sugerat o anume unitate a povestirilor. „În Ochii ei arzători... factura narațiunii apare cu totul alta șdecât în O istorie de demultț, mai puțin dramatică. Povestitoarea e o «babă cu clonț și cu ochii verzi și vicleni», ca în Halima. Lumea însăși a trecut printr-un proces de «estetizare» livrescă.“ (N. Manolescu) Pe Deleleutc "Pe Deleleu" Toamna începuse și se isprăvise în secetă. Unduiau lin funigeii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
un portret mamei mele - după principiul că fiecare viață de om este un adevărat roman ‐ asta ar trebui să scriu. O parte din amintirile mele despre dânsa însă le‐am cuprins prin diferite povestiri, fie ca erou principal, fie ca povestitoare și nu e cazul să mă lansez aici ma i mult decât cere un CV sentimental. Mama e o povestitoare înnăscută. Ea nu se pierde în banalități și nici nu cade în ficțiuni pentru a da amploare narațiunii. Face selecție
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
O parte din amintirile mele despre dânsa însă le‐am cuprins prin diferite povestiri, fie ca erou principal, fie ca povestitoare și nu e cazul să mă lansez aici ma i mult decât cere un CV sentimental. Mama e o povestitoare înnăscută. Ea nu se pierde în banalități și nici nu cade în ficțiuni pentru a da amploare narațiunii. Face selecție în ceea ce spune, cu credința că mi‐ar folosi mie în explorările mele istorice, social e, folclorice. Ea știe tot
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
două sute de ani de la noaptea aceasta parfumată, pe când toți ascultătorii lui se făcuseră oale și ulcele, într-o seară de vară o auzise pe-o femeie bătrână povestind, aproape cu același cuvinte, despre vampirul care lua înfățișare de vițel roșu. Povestitoarea susținea că străbunicul ei însuși văzuse arătarea. Apoi peste alte sute de ani găsise povestea într-o culegere de folclor românesc. Dar atunci, în noaptea în care povestise pentru prima oară despre vampir, nu se gândise nici un moment că spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
un val de tăcere penibilă. Nu mai am ce face acolo, spune bătrâna. Ce aș face acolo pot face foarte bine și aici, fărĂ să trebuiască să asist la degra- darea neamului meu. — igalaq e una dintre cele mai cunoscute povestitoare ale tribului inuu, ne explică Père Joseph. Ceaiul e gata. Apucăm ceștile fierbinți În mâini și ascultăm cu sufletul la gură povestea lui igalaq. — m-am născut În Wendake, pe malul râului Saint- Charles, puțin mai la nord de Québec
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
nou un val de tăcere penibilă. Nu mai am ce face acolo, spune bătrâna. Ce aș face acolo pot face foarte bine și aici, fără să trebuiască să asist la degradarea neamului meu. — Igalaq e una dintre cele mai cunoscute povestitoare ale tribului inuu, ne explică Père Joseph. Ceaiul e gata. Apucăm ceștile fierbinți în mâini și ascultăm cu sufletul la gură povestea lui Igalaq. — M-am născut în Wendake, pe malul râului Saint- Charles, puțin mai la nord de Québec
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
șeherezada își salvase prin puterea lui dicere viața, eroii lui Giovanni Boccaccio salvează o întreagă lume. O carte nu este în ultimă instanță decât un strigăt disperat și o nevoie acerbă de supraviețuire. Dacă analizăm structura povestirilor, remarcăm faptul că povestitoarele stăpânesc retorica, cunosc tehnica discursului. Fiecare naratoare se adresează auditoriului cu o formulă plină de eleganță și de politețe. Urmează apoi o captatio benevoletiae, prin anunțarea unui adevăr cu caracter general (de multe ori o maximă sau un proverb, în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dimpotrivă, sunt victimele inculturii și ale ignoranței. Văduva, al cărei nume nu este amintit, din relatarea lui Filostrato (II, 2) este o amfitrioană desăvârșită, cunoaște foarte bine protocolul unei mese precum și pe cel al adresării curtenitoare. Filostrato apreciază, alături de tinerele povestitoare, arta elocinței: „e mare lucru să știi vorbi frumos cu orișice prilej, dar eu socot că-i și mai bine să știi vorbi astfel atunci când împrejurările o cer.” 230. Eroina sa, madonna Filippa (VI, 7), se salvează de la condamnarea la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
șeherezada își salvase prin puterea lui dicere viața, eroii lui Giovanni Boccaccio salvează o întreagă lume. O carte nu este în ultimă instanță decât un strigăt disperat și o nevoie acerbă de supraviețuire. Dacă analizăm structura povestirilor, remarcăm faptul că povestitoarele stăpânesc retorica, cunosc tehnica discursului. Fiecare naratoare se adresează auditoriului cu o formulă plină de eleganță și de politețe. Urmează apoi o captatio benevoletiae, prin anunțarea unui adevăr cu caracter general (de multe ori o maximă sau un proverb, în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dimpotrivă, sunt victimele inculturii și ale ignoranței. Văduva, al cărei nume nu este amintit, din relatarea lui Filostrato (II, 2) este o amfitrioană desăvârșită, cunoaște foarte bine protocolul unei mese precum și pe cel al adresării curtenitoare. Filostrato apreciază, alături de tinerele povestitoare, arta elocinței: „e mare lucru să știi vorbi frumos cu orișice prilej, dar eu socot că-i și mai bine să știi vorbi astfel atunci când împrejurările o cer.” 230. Eroina sa, madonna Filippa (VI, 7), se salvează de la condamnarea la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
loc pe care să le facă, de zestre, o casă. A mers la licitație cu buzunarul de la pestelcă plin de cocoșei de aur, i-a răsturnat pe masa de la tribunal și astfel și-a învins concurenții. Această bunică a fost povestitoarea copilăriei mele, era și moașă, se ocupa și cu felurite descântece. Îmi plăcea s-o ascult cântând când mânuia suveica la războiul de țesut sau când sfărâma grâul în piuă. 4) Au nevoie elevii noștri de profesori de religie? Sau
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]