48,874 matches
-
ziceam: Dom'le, dacă mai ies din pușcăria asta vreodată, îl omor"". Făcusem cu el un an și jumătate anchetă, mă bătuse, eram legat de el ca de un frate cu care mă certasem" (Paul Dimitriu). Balcanismul este un concept pozitiv, este o civilizație "care este sarea, piperul și sîmburele Europei", "mahalaua românească este o societate foarte interesantă și stimabilă", "noi avem o colecție superbă de înjurături care sînt blasfemii". "Și șînț celelalte, utopice, în care se figurează relații erotice cu
Stabilitatea axiomelor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14620_a_15945]
-
din spatele biroului. E apropiat cu ziariștii de la Palat, per tu cu fetele, dar zău dacă citește vreun ziar" (Purtătorul de cuvînt, p. 94). Definitoriu pentru atmosfera guvernării 1996-2000 este faptul că în nici una dintre cărți aproape că nu apar personaje pozitive, cu toate că personajele ambelor cărților sînt, în covîrșitoarea lor majoritate, colegii de Putere ai autorilor. La Radu Vasile, singurul politician descris în culori favorabile este Traian Băsescu (actualul său șef de partid), iar la Răsvan Popescu, președintele Emil Constantinescu (cel care
Culisele unei mari dezamăgiri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14642_a_15967]
-
care avem de a face și că dacă din bîrfă eliminăm răutatea, un element adevărat și adesea interesant tot rămîne. Ați spus un lucru extraordinar: există o "bîrfă", din păcate tot mai rară, admirativă, o bîrfă fără răutate, cu efect pozitiv și îmi amintesc de un număr al Dilemei dedicat acestei teme. Ne neliniștește, spuneați, comparația cu ceilalți, ni se pare că nu ne reușesc cele mai simple lucruri, pe care toți ceilalți le obțin ușor. Ne ajută cărțile să ne
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
sa nu aduce avantaje flexionare: vorbim de "cartea lui Carmen Dumitrescu", nu de "cartea lui Dumitrescu". Din punctul de vedere al teoriilor feministe, probabil că acest fenomen, ca toate situațiile de diferențiere lingvistică, poate fi interpretat la fel de bine în cheie pozitivă sau negativă. S-ar putea să fie totuși vorba, dincolo de tradiții socio-culturale, de un fapt fundamental lingvistic: fiind clară tendința românei de a atribui genul gramatical - în opoziția masculin-neutru versus feminin -, după formă ( ceea ce e valabil atît pentru denumiri - de
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
trei numere consecutive ale publicației " Lumea" din 1930, titlul reținând esența: Un francez scrie cea mai bună carte despre Ion Creangă. Al doilea element îl constituie impactul cercetărilor întreprinse de Dumitru Furtună cu literatura de interpretare a lui Ion Creangă. Pozitivul și negativul acestora nu este ocolit. Profesorul Macarie recunoaște în scrisoare că singurul care folosindu-se de bogata documentație a cărții lui Dumitru Furtună, și o recunoaște, este G. Călinescu în Postfața la Ion Creangă. Viața și opera, publicată în
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
apreciată drept "primitivă" sau "inferioară": "Fiecare ființă umană, indiferent de faptul că este cultă sau nu, este o ființă culturală, atîta timp cît participă la o anumită cultură". Deci o pledoarie pro domo! Germanii, bunăoară, vădind o atitudine prin excelență "pozitivă" și "activă", vor trece cu brio examenul adaptării. Dar românii? Lipsiți de suficientă mobilitate și flexibilitate, aidoma membrilor oricărei societăți mici, mult timp izolate, consideră Gabriel Stănescu, ei învederează "o rezistență însemnată în contact cu alte culturi datorită influenței Orientului
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
stadii avansate ale bolii, dar cu o imensă dorință și speranță de vindecare, se supuneau fără abatere prescripțiilor din Eden: aveau de dat o luptă personală mai importantă decît războiul din Irak, discutau între ei despre remedii miraculoase, exersau "gîndirea pozitivă" și rugăciunile care - li se spusese - pot face computerul-creier să dea comenzi benefice pînă la nivelul celulei. Pretindeau - și poate că era adevărat - că se simt cu fiecare zi mai bine. Sigur că și mie mi-a fost plăcută îngrijirea
În Eden, cu un bagaj de cărți by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14066_a_15391]
-
posibilitatea de a alege între scris sau viață. Alegerea se face între scris sau moarte. Or, fără nici o exagerare, se poate afirma că "bucuria de a crea" îl face să uite timpul, ba chiar și destinul, într-un sens extrem de pozitiv, excepțional, izolînd omul de lume și de oameni, făcîndu-l "diferit", dar fericit. În acest sens Kertész a ajuns la condiția dobîndită în Lagăr: faptul de a fi privat de destin poate fi trăit ca o "libertate", singura ce ne permite
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
unui dialog între păstorii Oprea și Bucur. Bucur e desigur un alt nume specific românesc, de mare vechime, probabil din fondul traco-dacic, dată fiind legătura clară a familiei lexicale din care face parte (bucuros, bucurie) cu albanezul bukur "frumos". Semnificațiile pozitive ale rădăcinii, vechimea, poate și legătura cu legenda întemeierii capitalei fac din acest nume unul extrem de reprezentativ - destinat parcă simbolizării și alegoriilor. Pe vremea Școlii ardelene numele pare totuși a fi desemnat, ca și Oprea, mai ales "ciobanul român": cu
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
poate și legătura cu legenda întemeierii capitalei fac din acest nume unul extrem de reprezentativ - destinat parcă simbolizării și alegoriilor. Pe vremea Școlii ardelene numele pare totuși a fi desemnat, ca și Oprea, mai ales "ciobanul român": cu conotații nu neapărat pozitive, caracterul popular nefiind tocmai exaltat de atitudinile critice și de proiectele educative ale învățaților iluminiști. Ambele nume sînt folosite (coincidență, aluzie sau reminiscență) de Budai-Deleanu, cînd pledează, în Dascălul românesc..., pentru necesitatea diversificării stilistice. Exprimînd opoziția cea mai clară între
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
de aceea a colegilor, ajunși acum în conștientă deprindere cu parcurgerea insistentă a fondului publicisticii românești, sugestia s-a arătat fecundă, întrucât odată cu avansarea în noianul de ziare vechi pentru atingerea obiectivului tehnic propus, se întrevedea tot mai limpede rezonanța pozitivă a descoperirilor. Caracterul integral al ediției de ultimă apariție (2000-2001) nu ar fi putut fi atins, lipsit de asemenea solidaritate. Caragiale în presa vremii, de asemenea. Numai că aici intervine aportul nemijlocit al autoarei, atunci când își extrage din noianul de
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]
-
democrație pe care-l cunoștea România în anii ’30. Unii descriu idilic intervalul dintre cele două războaie. Alții îl ponegresc. Cum a fost, de fapt? - A fost o perioadă foarte efervescentă și, într-adevăr, se poate vorbi despre ea și pozitiv și negativ. Cultura și întreaga noastră viață au avut o înflorire formidabilă. După ce se realizase unitatea națională - Marea Unire de la 1918 -, poporul avusese libertatea să dezbată toate problemele interesante - spirituale, materiale, economice. Atunci a apărut o nouă generație, așa-zisa
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
poziții, cu argumente pro și contra, pamfletul nu așteaptă numaidecît (și deseori nici nu primește) un răspuns. Defectul" polemicilor literare provine din caracterul doar aproximativ științific al domeniului nostru. O polemică de idei este mai lesne de purtat în științele pozitive sau în cele umane cu un grad de exactitate mai mare. În istoria literară, argumentele sînt de obicei de natură factuală, adică documentară. Nu atît în idei se bat istoricii literari, cît în cunoașterea și interpretarea corectă a unor "evenimente
Polemică, pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14189_a_15514]
-
filosofului existențialist ar exprima chiar dorința sa de-a sluji "umanitatea"... Era preferabil ca astfel de linii conjuncturale să fi fost revăzute la retipărirea unor texte care, deși în ansamblu onorabile, au stat sub vremi. Să revenim însă la firul pozitiv, spiritualist, un fir salutar la ceasul de față ca și înainte de 1989, cînd au fost în cea mai mare parte elaborate, al paginilor pe care le avem în vedere. Foarte semnificativ ni se înfățișează textul intitulat Enciclopedia "luminilor". Din cuprinsul
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
de aparatură electronică, iar imaginea țării era în exterior aidoma celei din interior: a unui teritoriu dubios, devastat de lăcomia noilor stăpâni, de incompetența paranoică la nivel guvernamental și de totala neputință de a proiecta o lumină cât de cât pozitivă a nefericitei entități statale vecină cu bulgarii. Falimentul moral al echipei n-a întârziat să facă valuri: Aurel Dragoș Munteanu, ditamai ambasadorul, a refuzat să mai revină în țară, alegând postura, deloc onorantă pentru un diplomat, de transfug (am împrumutat
Din abis în abis, spre noi culmi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14269_a_15594]
-
înfloresc în țară, nu peste hotare - (subl.n.), revista n-a răspuns la programul ei de origine, metafizică și poezie." Interesul de astăzi față de revistă al românilor ține de prestigiul cunoașterii. Nu ne putem raporta la prezent fără a gândi pozitiv sau negativ asupra trecutului ca moment irepetabil. În situația de față este vorba de cultură și de trăirea efectivă a istoriei. A ipostazelor sale. "Caete de Dor" care, înainte de instalarea ca publicație în planul metodic elaborat al lui Virgil Ierunca
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
inculcării dirijate în formarea competenței lingvistice. Deprinderile de exprimare - în special în cazul limbii 'materne'- se formează precumpănitor în procesul de comunicare, mai ales prin imitare, pe care vorbitorul nu o poate evita în copilărie, dar nici mai tîrziu: 'modelele'- pozitive sau negative - oferite de ambianța lingvistică de fiecare zi acționează insidios, sprijinite de frecvența lor în comunicarea socială, influențînd modul, de exprimare al locutorului. Astfel se propagă deprinderile de pronunțare și cele gramaticale, ca și preferințele lexicale, atît cele 'corecte
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
Cartea lui Ion Pop este încă un semn că literatura română se află într-o etapă a autopromovării, într-o epocă a listelor. Criticul intuiește că este necesară (re)propunerea literaturii cu tot ce are ea mai bun - o atitudine pozitivă într-o mare de pesimism penibil al cărei slogan este de obicei întrebarea-clișeu �literatura încotro?". Viziunea critică apocaliptică, dar foarte bine camuflată, este prezentă și în cartea lui Ion Pop. Ea merge mînă în mînă cu o viziune tradiționalistă asupra
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
vreo 13 ani, citind traducerea lui din Svejk.) Perplexitatea pe care mi-o provoacă autoritățile noastre îmi omoară cheful de rîs. Căci semnalul pe care vor să-l dea majoritatea măsurilor enunțate mai devreme ar fi, în esența lui, unul pozitiv: "Ordine, umanitarism și anticorupție!" Dar amendînd țigani care n-au după ce bea apa, face ordine poliția în București? Cu Tartagă jr. și-au găsit judecătorii din Brașov să facă pe miloșii? Ce e în capul lui Băsescu vrînd să-i
Realitatea care nu se poate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15099_a_16424]
-
care îi este autorului lehamite duce la fals, absența fiind, la rîndul său, compromisă, mistificată de această "aflare în treabă" fără sens. E un fel de apogeu al negării, întrucît aceasta se hărțuiește și încearcă a se discredita. Atît factorii pozitivi cît și cei negativi nu se pierd prin ofensiva contrariilor, ci printr-un rău lăuntric, printr-o criză endogenă, fără leac: Am, și eu, două suflete. Unul de aflător în treabă, celălalt de absent. Din păcate, pentru că lipsa de energie
Pornind de la un jurnal (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15111_a_16436]
-
provinciei și a capitalei în tot ce atinge acest scriitor de la Brașov. într-o discuție tema devine grotescă, pentru că poeții pe care autorul spune că a mizat, deși sînt din București (în ideea de a-și dovedi nevinovăția de discriminare pozitivă), se dovedesc a fi toți din provincie: Ianuș îi atrage atenția, Vakulovski e din Brașov, în fine se face o altă propunere: "Dar să zicem, Svetlana Cârstean, care este din București sută la sută?". Nu e. Și așa mai departe
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
Vinyoli. Și Riba5... Fiindcă la baza unei polemici stă gustul celor care polemizează. Și, se vede, deranjează mai mult urechea niște note false absolut colaterale decât esența cântecului cu care, simplu, ești de acord sau nu. Poate lucrul cel mai pozitiv în jurul acestei neterminate polemici e acela de a constata că suntem mulți cei ce credem că nu suntem o literatură a unui singur poet... Evident, suntem o literatură vie nu fiindcă polemizăm, ci, mai ales, fiindcă sunt oameni care, dincolo de
Jaume Cabré - Despre cărți și polemici by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/15140_a_16465]
-
o dezbatere a Grupului de Dialog Social, datată 19 februarie 2003, În care Moshel Idel se pronunța În cunoștință da cauză: „Cărțile despre care ați vorbit au apărut fără nici o problemă În Israel. Aproape toate recenziile au fost lungi și pozitive. Nu este o campanie Împotriva lui Eliade. El a Început și a rămas un scriitor și un cercetător de origine română până În ultimul moment, deși a devenit omul cel mai important În secolul XX care a scris despre religii [...]”. „E
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
un compliment e, în ultimă instanță, o opțiune individuală - aceasta pare a fi concluzia lui Marianne Mesnil iar Andrei Pleșu alege, sesizînd poziția ambiguă a României - aflată în egală măsură înăuntrul și în afara Balcanilor, să privească balcanismul într-un înțeles pozitiv, în timp ce Teodor Baconski oferă o analiză istorică a resentimentelor românești față de plasarea noastră alături de statele de la sud de Dunăre. Două sînt subiectele predilecte ale studiilor din Martor. Muntele Athos, evocat de discuțiile Ancăi Manolescu cu Horia Bernea (autorul unor superbe
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
ca șarlatan pentru faptul de a fi abandonat Proiectul de psihologie din 1895 (apărut postum în 1950) prin care dorea să transforme psihologia într-o știință naturală (intenție deloc originală în epocă) și să creeze astfel încă o "mitologie cerebrală", pozitivă. Un psihism conceput astfel ar fi avut o organizare calchiată (naiv și impropriu, spunem noi, o dată cu autoarea) după cea neurologică. Ceea ce nu-i de neglijat însă într-o asemenea situație este tocmai caracterul revoluționar al perspectivei freudiene, principiul novator după
Freud - ultimul "câine mort"? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15191_a_16516]