841 matches
-
și-a început disertația printr-o critică a pozitivismului neokantian în domeniul dreptului, susținut de Gerhard Anschütz, profesor de drept la universitatea din Heidelberg, și care era, în acea vreme, principalul comentator al constituției de la Weimar. Schmitt arăta că acest pozitivism urmărea doar o legalitate formală, care însă nu ținea seama de scopurile politice ale diferitelor grupări. Schmitt a introdus noțiunea de legitimitate, care căuta să pună accentul pe conceptele de esență pe care se baza constituția și nu pe partea
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
neapărat să fie capabile să facă predicții exacte despre cutremure sau vreme pentru ca să poată fi considerate drept științe. Filozoful empiric Karl Popper a afirmat că unele confirmări ale ipotezelor sunt imposibile și prin urmare ipotezele științifice pot fi doar falsificate. Pozitivismul, o formă a empirismului, vede știința, așa cum aceasta este definită de empirism, ca mijloc de a regla afacerile umane. Datorită afilierii lor strânse, termenii "pozitivism" și "empirism" sunt deseori folosiți ca sinonime. Iată însă ce li se reproșează: Pentru mai
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
unele confirmări ale ipotezelor sunt imposibile și prin urmare ipotezele științifice pot fi doar falsificate. Pozitivismul, o formă a empirismului, vede știința, așa cum aceasta este definită de empirism, ca mijloc de a regla afacerile umane. Datorită afilierii lor strânse, termenii "pozitivism" și "empirism" sunt deseori folosiți ca sinonime. Iată însă ce li se reproșează: Pentru mai multe informații, vezi Teoriile și sociologia istoriei științei. Știința îi ajută pe oameni să afle mai mult despre viețile lor și contribuie la dezvoltarea societății
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
liberalii secolului al XIX-lea. A fost un admirator înfocat al scrierilor lui Auguste Comte chiar înainte de a-l întâlni personal. A început prin a coresponda cu acesta pentru ca mai apoi, peste câțiva ani, să devină un reprezentant marcant al pozitivismul sociologic, afirmându-se ca un propagator al ideilor comtiste în Anglia, în confruntarea cu doctrina organicistă promovată de Herbert Spencer. Începând cu anul 1842, Mill introduce termenul de sociologie în circuitul sociologic din Anglia. În logică a dezvoltat o teorie
John Stuart Mill () [Corola-website/Science/298814_a_300143]
-
de vedere economic și social, dar sub dominația austro-ungară, a primit, ca secțiune a părții austriece a imperiului, un grad limitat de autonomie, și a trecut printr-o perioadă treptată de relaxare a politicilor autoritare și de renaștere culturală polonă. Pozitivismul a luat locul romantismului ca principal curent intelectual, social și literar. Activitățile sociale ale „muncii organice” constau din organizații de auto-ajutor care promovau progres economic și lucrau la ameliorarea competitivității firmelor din industrie și fermelor agricole poloneze. Noile metode comerciale
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
vîrsta de 54 de ani.Versiunea lui Tocqueville despre liberalismul politic a influențat profund opoziția în timpul imperiului.Această influență a slăbit odată cu crearea celei de-a Treia Republici, întrucît lucrările lui Tocquilaeville au eludat canaoanele disciplinare și crezurile politice ale pozitivismului și etaismului specifice acelui regim.Opera sa s-a bucurat de o puternică renaștere în a doua jumătate a secolului al XX-lea, în special după declinul marxismului. Tocqueville folosește, în general termenul de „democrație” ca un termen mai degrabă
Alexis de Tocqueville () [Corola-website/Science/300181_a_301510]
-
1822 a primelor sale poezii. Acestă perioadă s-a încheiat odată cu înfrângerea din 1863 a Insurecției poloneze din Ianuarie împotriva armatei de ocupație a Rusiei Imperiale. Acest eveniment a inaugurat o nouă perioadă în cultura poloneză cunoscută sub numele de " Pozitivism" Romantismul polonez, spre deosebire de romantismul din alte țări europene nu s-a limitat la preocupări literare și artistice. Având în vedere circumstanțele istorice poloneze specifice, în special Împărțirile Poloniei, acesta a fost, de asemenea, o mișcare ideologică, filozofică și politică care
Romantismul în Polonia () [Corola-website/Science/329180_a_330509]
-
absolut al divinității. Din această cauză evidența este inatacabilă de către om. Evoluția cunoașterii umane și a practicii în special tehnice au infirmat valoarea acestei teze. În perioada contemporană dogmatismul s-a concretizat într-o altă concepție despre cunoaștere anume în pozitivismul logic. Acest dogmatism se referea tot la criteriul adevărului dar nu privind axiome ci privind judecățile singulare. Cunoașterea nu este certă decât în măsura în care ea se concretizează în propoziții logice atomare și se referă fiecare din ele la câte un fapt
Gnoseologie () [Corola-website/Science/299396_a_300725]
-
săi, sistemul judiciar, mecanismele puterii și tendințele războinice, cum le cunoscuse în societatea și în special în viața politică engleză. Așa, de exemplu, vistiernicul din "Lilliput" este o prefigurare caricaturizată a politicianului Robert Walpole. În ultimele două cărți este ridiculizat pozitivismul, în plină dezvoltare în timpul secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea. ""Călătoriile lui Gulliver"" este una dintre cele mai citite cărți ale literaturii universale.
Jonathan Swift () [Corola-website/Science/300836_a_302165]
-
ca naturalistă, cu sensul de « pictură de natură realistă ». Henri Mitterand distinge două perioade ale naturalismului lui Zola pe care îl situează la confluența romantismului (Jules Michelet și Victor Hugo), de care s-a impregnat în timpul lecturilor tinereții și a pozitivismului pe care l-a practicat la librăria Hachette. Prima epocă se întinde între 1866 și 1878 având un punct de plecare stabilit de publicarea operei critice "Mes haines". Zola se voia aici modernist, revoluționar. Respinge romantismul demodat « ca pe un
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
doi ani. Deoarece catedra de estetică făcea parte din "Departamentul de Filozofie al Universității", Matila Ghyka a ținut și prelegeri de filozofie a științei și de semantică. Ghyka arată că, în acea perioadă, școlile americane considerau semantica o ramură a pozitivismului logic promovat de Cercul de la Viena, pe care nu-l agrea, considerându-l o variantă secundară a materialismului dialectic. În consecință, Ghyka a introdus în cursurile sale și elemente metafizice, transformându-l într-un curs de simbolism, concentrându-se asupra
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
în sine, dar intercalate fără o minimă justificare în firul epic, împrumuturile fățișe din Poe, Verne, Wells”; autorul este considerat „inferior” în ceea ce privește structurarea prozei în comparație cu modelele sale occidentale, de la Edgar Allan Poe la Jules Verne. În opinia filologului Petru Iamandi, „pozitivismul destul de evident” al cărții este compensat de „entuziasm” și „observații amuzante”, dar „lipsa unui conflict autentic [este] neajunsul principal al cărții lui Stahl”. Cronicarul revistei "Viața Romînească" a remarcat cu o oarecare malițiozitate existența unor exprimări glumețe tipice unui român
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
Institutul de Înaltă Cultură) pentru a studia cu filozofii Moritz Schlick, Karl Bühler și Othmar Spann, participând la seminariile Cercul de la Viena. Cu această ocazie a scris o lucrare critică despre neopozitivism, intitulată " Situaçăo Valorativa do Positivismo" ( Situația estimatorie a pozitivismului), pe care a prezentat-o ca raport final al bursei de studii la IAC. În semestrul de iarnă din 1936 a plecat la Berlin pentru un prim contact cu Nicolai Hartmann și cu , iar apoi la University College din Londra
Delfim Santos () [Corola-website/Science/320768_a_322097]
-
unor poeți ca Andrés Eloy Blanco și Fermín Toro. Marii scriitori și romancieri al Venezuelei sunt: Rómulo Gallegos, Teresa de la Parra, Arturo Uslar Pietri, Adriano González León, Miguel Otero Silva, Mariano Picón Salas și Andrés Bello (mare poet și umanist). Pozitivismul venezuelan este reprezentat de Laureano Vallenilla Lanz și José Gil Fortoul. Anul 1910 este considerat punctul de plecare a noii experiențe estetice ca reacție la curentul modernismului, încercând să descrie viața obișnuită printr-o expresie literară realistă. Nume relevante din
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
Hagiu), fiica unui negustor. Școala a început-o în satul Pleșcoi, Buzău în 1890. Cursul primar l-a absolvit la Buzău. A urmat studii liceale la Liceul „Alexandru Hâjdeu” și apoi la Liceul Gheorghe Lazăr din București. Preocupat de materialism, pozitivism și evoluționism, îi citește pe Littré Claude Bernard, Auguste Comte, Darwin și Spencer. Studiază opera lui Wundt, Harald Høffding, Pierre Janet și W. James, fiind atras de psihopatologie și psihofizică. Studiile universitare le-a început la Facultatea de Litere și
Vasile Voiculescu () [Corola-website/Science/297549_a_298878]
-
Murray și vignetele la volumul lui Roges "Poems". În 1838 realizează "Vasul de linie Temerarul remorcat la ultima ancorare pentru a fi distrus" născut din intenția polemică a pictorului de a demostra în spirit ruskinian disprețul naiv pentru "industrialismul" și pozitivismul burghez al epocii sale, tabloul propune comparația șocantă între două vase, unul vechi, cu pânze, aureolat de strălucire și glorie (participase la bătălia de la Trafalgar) și remorcherul nou, întunecat și mexchin, expresie a noii tehnici, pus să fie "groparul marin
Joseph Mallord William Turner () [Corola-website/Science/303884_a_305213]
-
la Școala de Științe Politice (École des Sciences politiques). Paralel, urmează și cursurile Școlii de Limbi Orientale. La vârsta de 18 ani, tânărul Paul Claudel părea promis unui perfect conformism intelectual, credea ceea ce credeau majoritatea oamenilor ziși cultivați ai vremii, pozitivismul, naturalismul: accepta ipoteza monistă și mecanicistă în toată rigoarea ei, că totul era supus Legilor și că lumea era o înlănțuire de efecte și de cauze, și pe care știința le va descurca perfect într-un viitor previzibil. Trăia în
Paul Claudel () [Corola-website/Science/308102_a_309431]
-
de psihiatrie, balneologie, medicină socială (unele premiate de Academia Română). În anul 1897 a editat împreună cu Panait Mușoiu revista „Mișcarea socială”, în care au apărut și traduceri din Friedrich Engels. A condus, împreună cu S. Moruzzi, revista „Îndrumarea” (1908 - 1909). Promotor al pozitivismului lui Auguste Comte s-a mutat la Iași unde, împreună cu Panait Mușoiu, a înființat revista „Munca” în care cei doi au polemizat cu vechiul lor prieten Ioan Nădejde care a devenit social-democrat. a tradus în limba română lucrarea "L’Idéal
Panait Zosin () [Corola-website/Science/308789_a_310118]
-
unor anarhiști ca Mihail Bakunin și Piotr Kropotkin sau anarhiști individualiști ca Max Stirner, Han Ryner și Henry David Thoreau. Asupra concepției lui Zosin s-a exercitat și influența lui Vasile Conta, iar în ultima parte a vieții aceea a pozitivismului. El a relevat necesitatea liberei cugetări, a apropierii intelectualilor de mase, a emancipării spirituale a maselor, a luptei împotriva religiei și a superstițiilor. În anul 1920 a îndeplinit funcția de primar al municipiului Iași. Există un portret al lui Panait
Panait Zosin () [Corola-website/Science/308789_a_310118]
-
una dintre cele mai bune opere ale lui Clarke, „este totuși foarte bună" și a spus că, deși reprezintă o colaborare, cartea îi aparține inconfundabil lui Clarke, „cu același umor, același entuziasm, aceleași licăriri de inspirație, ideile grandioase și același pozitivism curios specific majorității operelor lui Sir Arthur. [...] Se simte o urmă de bucurie: bucuria de a învăța, de a deschide noi oportunități și experiențe și o iubire față de matematică și de știință." Michael Berry de la "San Francisco Chronicle" a spus
Ultima teoremă () [Corola-website/Science/329632_a_330961]
-
n. 18 mai 1891, Ronsdorf, Germania - d. 14 septembrie, 1970, Santa Monica, California) a fost un filozof german care a trait în Europa înainte de 1935 și în SUA după aceea. A fost membru al Cercului de la Viena și susținător al pozitivismului logic. Pentru filosofia trebuia înțeleasă ca activitate de clarificare a limbajului prin analiza logică. Analiza constă în cercetarea logică a fundamentelor limbajului, în construirea unei sintaxe logice în care sunt admise doar tautologiile (propoziții analitice) și propoziții de experiență de
Rudolf Carnap () [Corola-website/Science/304160_a_305489]
-
neoplatonică și creștină, reprezentarea și structurile de reflecție asupra lumii. Filozofia modernă: între secolele XVI și XIX, cuprinzând perioada Renașterii, a Luminilor și zorii epocii industriale. Filozofia contemporană: perioada, ulterioară neohegelianismului și postkantianismului, care marchează apariția unor noi premise filozofice: pozitivismul, existențialismul, materialismul senzualist, realismul idealist și filozofia vieții, circumscrisă foarte larg începând cu secolul XIX până în zilele noastre.
Filozofie () [Corola-website/Science/296582_a_297911]
-
sau ale societății pot fi investigate în mod nedogmatic, sistematic și rațional. Pentru aceasta, caută o soluție prin care - pe de o parte - se poate alege între absolutizarea științei (scientism) și opinia, după care știința trebuie dezvoltată pe date pozitive (pozitivism), iar - pe de altă parte - între punctul de vedere, conform căruia adevărul depinde de unghiul din care este privit (relativism) și opinia, după care adevărul este abandonat hazardului, în cazul imposibilității găsirii unor dovezi plauzibile (scepticism). Raționalismul critic pornește de la
Raționalism critic () [Corola-website/Science/314546_a_315875]
-
naturii, ceea ce conferă istoriei statutul de știință exactă. După Taine orice fapt istoric ar depinde de trei condiții: mediul (geografia, clima), rasa (starea fizică a omului și locul său în evoluția biologică) și momentul (gradul de avansare intelectuală a omului). Pozitivismul și raționalismul lui Taine se potriveau cu spiritul de ordine al lui Anghel Demetriescu și i-au dat un principiu de ordonare simetrică și ierarhică a lumii pe care l-a aplicat și în scrierile sale despre artă și literatură
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
Onciulescu (1907-1981), lingvist și filolog. Profesor la Instituto Universitario Orientale di Napoli. Autor al unor importante contribuții de filologie romanică, geografie folclorică și etnografică, precum și al unor studii privind relațiile culturale românoitaliene. 5. Traian Chelariu - Aspecte finaliste și biologice în pozitivismul lui David Hume. Cernăuți, 1937.
Traian Chelariu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3375_a_4700]