837 matches
-
atenție „Peste codru stă cetatea”(are structura „Luceafărului”); 8. spre final, pentru o bună înțelegere, „Luceafărul”. Discuția este plină de referiri la Eminescu: 1. „și-n idei e o mare muzică la Eminescu”; 2. „Eminescu trebuie scos din balcanism și pozitivism, adică din provincialism, și redat lumii”; 3. „de la Ștefan Teodorescu am preluat atât ideea de a-l aplica pe Heidegger la Eminescu, cât și natura kantiană a lui Eminescu venită dinspre platonicism”; 4. „am descoperit că Eminescu e imaginație fiindcă
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
Andrei Pleșu și relativismul deconstructivist al lui Derrida. Noțiunile „tari“ ale filozofiei - esență, sens, ordine, adevăr, finalitate - lipsite aici de rigiditatea tradițională, capătă o consistență greu de definit, între soliditate și fluiditate. Discursul este curgere dialectică seducătoare; îi este străin pozitivismului separațiilor extreme, al dihotomiilor stabile, apodictice (de tipul bine - rău, virtute - viciu). Volumul evită atât structura împietrită a tratatului, cât și organizarea aleatorie a reflecțiilor eseistice fragmentate. Minima moralia se definește ca o carte în căutarea sophiei (înțelepciunii), ca o
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
uneori, nici nu apucăm să ne zicem altceva, peste zi. Toate textele lui sunt pline de voie bună, de încredere în ziua ce abia se sfârșește sau în cea care va urma. Niciodată n-am înțeles de unde-și are forța pozitivismul său și nici atașamentul față de persoana mea (din alt oraș, cu așa o diferență de vârstă, experiență de viață, preocupări...și-aș continua cu încă două liste motivele crescândei mele nedumeriri). Acum un an, fiind venit cu o echipă din
ETAJUL IX, ORADEA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356140_a_357469]
-
să zboare ca și el, spre viitorul care li se părea „imposibil” - cum le-au zis ceilalți. Și acest dansator poate fi fiecare dintre noi. Până acum, rețeta magică a unei Românii perfecte este indispensabil alcătuită din voință, speranță, muncă, pozitivism, devotament, determinare. Dar parcă nu este de ajuns. Dragoste? Bineînțeles! Deseori competivitatea și ura dintre noi mă întristează. De exemplu, dacă Gigel ia o notă mai mare decât tine la test, evident profa a dezvoltat o simpatie pentru el sau
O ZI ÎN ROMÂNIA PERFECTĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370795_a_372124]
-
va veni. Cum am mai zis, dacă vrem să fie mai bine în ograda noastră, doar de noi depinde. Deci, până acum, la rețeta magică, mai putem adăuga iubirea, fraternitatea. Dar tot nu este de ajuns. Pe lângă voință, speranță, muncă, pozitivism, devotament, determinare, grijă, plus iubire, fraternitate parcă mai trebuie ceva. Poate credința. Să îi faci pe români să creadă din nou în ei. Cică cel mai greu lucru e să-l faci pe om să creadă. Că dacă o să creadă
O ZI ÎN ROMÂNIA PERFECTĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370795_a_372124]
-
societatea modernă, extrem de complexă pentru a supraviețui. Cu alte cuvinte, solidaritatea organică provine din interdependența dintre specializarea activității și complementaritatea dintre oameni, o dezvoltare care apare în societățile industrializate și moderne. O influență hotărâtoare asupra gândirii lui Durkheim a fost pozitivismul sociologic al lui Auguste Comte (1789-1857), sociolog și filozof francez, pentru care totalitatea convingerilor și sentimentelor comune pentru membrii unei societăți formează un sistem determinat, cu o viață proprie și care poate fi numit conștiința colectivă sau comună. Comte a
SOLIDARITATEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370441_a_371770]
-
Teologie din București. Este remarcat de tânărul profesor de dogmatică Ioan Mihălcescu, care-l îndrumă spre apologetică, dar absența spiritualității face ca studiile teologice să îi apară abstracte, excesiv de raționaliste și istoriste. La rândul său, mediul universitar bucureștean dominat de pozitivism științific (Petre P. Negulescu, Mihail Dragomirescu, Constantin Rădulescu-Motru) i se pare tern și mediocru, cu excepția profetismului lui Nicolae Iorga. Anul 1916 este un an al împlinirilor, dar și al catastrofelor personale și naționale. Devine licențiat în teologie și publică primul
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
la teatru, o plac la televizor, o plac în orice spațiu public unde o întâlnesc. Este veselă și îi înflorește fața când vorbește cu cineva, este delicată în gesturi, nu aleargă din vizorul oamenilor, nu respinge pe nimeni, răspunde cu pozitivism chiar și unui simplu și uman „bună ziua!”. Parcă s-au ales actorii de la Teatrul „Constantin Tănase” din București. E o reformă umană la „Tănase”. Natura omului nu are a face cu misterul în care se retrag cei care se acoperă
VALENTINA FĂTU. NATURALEŢEA, TIPUL INTERPRETATIV CEL MAI GREU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353607_a_354936]
-
sângeroasă revoluție din Est, nu am obținut încă libertatea de creație și legi care să ne asigure o protecție a statutului acestor categorii sociale. În Occident, acest motiv al lumilor alternative a fost într-o bună măsură compromis de iluminism, pozitivism, narcisism, psihanaliză și în final de așa-zisa doctrină economică a globalizării forțate, care este cea mai mare capcană întinsă omenirii prin “viclenia rațiunii”. Globalizarea aceasta forțată și mascată estenici mai mult, nici mai puțin decât o metaforă a destinului
DESPRE WWW3 ŞI CELE TREI EXPERIENŢE REVELATOARE: O EXPERIENŢĂ ÎN AFARA CORPULUI (EAC), O EXPERIENŢĂ LA LIMITA MORŢII (ELM) ŞI O STARE MODIFICATĂ A CONŞTIINŢEI (SMC) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/353618_a_354947]
-
cu un volum mixt de poezii și povești pentru copii, intitulat „Pledoarie pentru inocență” (Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, mai 2010). Cred și acum că misiunea unui om dedicat scrisului este cea de a pleda pentru inocență, sinceritate, umanitate, altruism, pozitivism, (re)dobândirea încrederii în noi înșine. Scrierile pentru copii au rămas favoritele mele, deși nu e ușor să scrii pentru un auditoriu așa de vigilent, având în vedere că sinceritatea lor poate fi un veritabil „barometru” pentru măsurarea calității scrierilor
TAINA SCRISULUI (7): LUPTA CU PROPRIILE LIMITE ! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354726_a_356055]
-
strădaniilor sale în generație, prin influența pe care a produs-o între tinerii contemporani. Aceștia îl considerau pe maestru realist și mistic în același timp, el însuși spunând că cele două merg mână în mână și pronunțându-se hotărât împotriva pozitivismului. S-a vorbit de "trăirismul" lui Nae Ionescu, care spunea că "O metodă crește cu un om...", ca despre o soluție răsăriteană (3), care respinge rețeta și standardul. De altfel, unii au spus că Nae Ionescu ar putea fi înțeles
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
eforturi. Ne învăța cum să citim un text filosofic și ne îndemna să mergem întotdeauna la izvoare: ne interzicea cărțile despre un filosof sau un sistem de filosofie. Nae Ionescu a fost cel dintâi profesor care, într-o vreme când pozitivismul și agnosticismul domneau încă în universitățile românești, a arătat validitatea metafizicii și a vorbit cu înțelegere despre mistică și despre experiența religioasă" (7). De fapt toate cursurile lui Nae Ionescu sunt un spectacol de gândire liberă și implicit, un îndemn
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
puternică a artistei. Sunt impresionante acele picturi care prezintă lumea ca și cum ar fi privită printr-o fereastră, de multe ori doar sugerată, dintr-un fel de umbră interioară spre lumina aproape orbitoare a exteriorului. Dar și mai mult putem admira pozitivismul creației acestei uimitoare mânuitoare a penelului atunci când privim dramaticele picturi ale incendiului care a distrus plantațiile arboricole de pe muntele Carmel. Regăsim culorile întunecate ale unor vremuri apuse însă mesajul este cu totul altul. Unul cu impact optimist dat de așezarea
ISPITA ARDERII ÎNĂLŢĂTOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358274_a_359603]
-
pilduitoare în multe privințe, dar nu lipsită de anumite contradicții ... Trebuie remarcat faptul că, așa cum a precizat Răzvan Codrescu “ Dincolo de genialele sale performanțe de laborator, N. C. Paulescu a înălțat un impresionant edificiu teoretic al științei creștine, fiind, în răspărul pozitivismelor contemporane, cel mai important promotor român al creaționismului și finalismului, cu o solidă argumentație, deopotrivă științifică, filosofică și teologică. S-a afirmat despre el că a fost, în spațiul gândirii românești, cel mai mare interpret științific al divinității”. Tocmai aceste
DR. N. C. PAULESCU SAU ŞTIINŢA MĂRTURISITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357967_a_359296]
-
ibid. p. 65). Liberalismul ca prima treaptă a dialecticii nihiliste nu se mulțumește doar cu propaganda nimicului său, ci contribuie cu sârg la apariția confratelui său Realismul. „Realismul”ca stadiu al dialecticii nihiliste vine cu măștile sale de „naturalism” și „pozitivism”. Individul „realist” nu acceptă și nu respectă nimic pe bază de credință. El este „cel care crede într-un singur cuvânt, în „nimic afară de”, reducând totul la: materie, senzație, aspect fizic” (ibid. p.69). Aici se exercită o ostilitate pe
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
este și va rămâne de complementaritate, polaritate și echilibru dintre cei doi poli aparent opuși, dintre Eternul Feminin și Eternul Masculin. Astfel, daca despre Dumnezeu nu putem vorbi în sens pozitiv despre ceea ce ar putea fi, EL fiind culmea întrupării pozitivismului, în percepția uman-profana descrierile despre Dumnezeu neputând există decât în sens negativ, adică despre ceea ce nu este (nu este palpabil, nu este cognoscibil ș.a.m.d.). Și, numai prin armonia dintre eternul feminin și cel masculin se poate prefigură Față
FEMININ LA MASCULIN!(I) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359382_a_360711]
-
a.m.d.). Și, numai prin armonia dintre eternul feminin și cel masculin se poate prefigură Față nevăzuta a LUI, adică numai prin armonia perfect activă se poate contura o mică reprezentare a ceea ce putem percepe despre EL. Eternul Feminin - întruparea pozitivismului! În sens negativ despre Eternul Feminin ca principiu de pasivitate, de receptare, de primire, s-a tot spus în toate vremurile, ba chiar "mării gânditori" ai evului mediu se tot întrebau retoric dacă “femeia gândește?”... Desigur că aceia ce au
FEMININ LA MASCULIN!(I) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359382_a_360711]
-
vreun model biografic sau istoric, printr-un paralelism cauzal exterior, ci prin căutarea unor argumente în implicitul însuși al operei, prin explicitarea virtualităților ei. Perspectiva e aici imanent-estetică, nu genetică. La fel cum preciza George Călinescu și eu subliniez că pozitivismul visează în felui lui la critical care prin explicație înțelege arătarea raportului causal.Aproape toți criticii științifici au făcut această eroare, înțelegând opera de artă ca un simplu fenomen obiectiv și arătându-i cauzele exterioare.A explica în critică, cum
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340731_a_342060]
-
vreun model biografic sau istoric, printr-un paralelism cauzal exterior, ci prin căutarea unor argumente în implicitul însuși al operei, prin explicitarea virtualităților ei. Perspectiva e aici imanent-estetică, nu genetică. La fel cum preciza George Călinescu și eu subliniez că pozitivismul visează în felui lui la critical care prin explicație înțelege arătarea raportului causal.Aproape toți criticii științifici au făcut această eroare, înțelegând opera de artă ca un simplu fenomen obiectiv și arătându-i cauzele exterioare.A explica în critică, cum
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340815_a_342144]
-
nu mai avem nevoie de alt reper. În felul acesta, ajungem la o descentralizare, practic, la o rupere a lumii de către suportul ei fundamental, care este de natură transcendentă și, bineînțeles, de relația cu Dumnezeul cel viu.În timpul iluminismului, al pozitivismului, în secolele XVIII-XIX, constatăm asemenea presiuni ale ideologiei. Există o carte a lui Denert, „Religia oamenilor de știință“, care, foarte interesant, face anumite statistici, atât pentru secolul al XVIII-lea, secolul iluminismului, dar și pentru secolul al XIX-lea, considerat
TEOLOGIA SE POATE AFLA ORICÂND ÎNTR-UN DIALOG ONEST CU ŞTIINŢA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341724_a_343053]
-
Holbach. Montesquieu scrie „Spiritul legilor”(1748). Voltaire, Rousseau și alți filosofi iluminiști au pus în discuție instituțiile deținătoare, prin tradiție, ale puterii, adică Biserica și statul, contribuind în mod determinant la evenimentele Revoluției Franceze. Secolul al XIX-lea, denumit secolul pozitivismului, debutează cu ascensiunea rapidă a lui Napoleon. În filozofie și în artă romantismul produce o ruptură cu lumea culturală legată de studiul clasicității. Se dezvoltă peisagismul englez. În 1874 are loc prima expoziție impresionistă. În paralel se prefigurează realismul. Arta
PROGRES ? REGRES ? STAGNARE ? – O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA CULTURALĂ A ULTIMELOR SECOLE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342586_a_343915]
-
Teologie din București. Este remarcat de tânărul profesor de dogmatică Ioan Mihălcescu, care-l îndrumă spre apologetică, dar absența spiritualității face ca studiile teologice să îi apară abstracte, excesiv de raționaliste și istoriste. La rândul său, mediul universitar bucureștean dominat de pozitivism științific (Petre P. Negulescu, Mihail Dragomirescu, Constantin Rădulescu-Motru) i se pare tern și mediocru, cu excepția profetismului lui Nicolae Iorga. Anul 1916 este un an al împlinirilor, dar și al catastrofelor personale și naționale. Devine licențiat în teologie și publică primul
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
întrun roman de debut, speranța firească a omului într-o viață mai bună. Optimismul și armonia, manifestate mai mult în ultima parte a romanului, dar și maniera de a gândi și organiza finalul acestuia, sunt elemente vitale în acest sens. Pozitivismul domniei sale este cât se poate de evident în finalul fericit ales pentru personajele create. Nu cred că greșesc afirmându-l aici, deoarece este manifestat și în cele două volume de versuri, unul publicat deja și un altul aflat sub tipar
AMINTIRI PARCĂ AIEVEA TRĂITE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381860_a_383189]
-
muncitoresc). Gândirea Irinei Petre, devenită, prin călugărie, Maica Siluana, depășea prin profunzime îngustul spațiu mundan. „Trăim într-o lume în care negativismul este mediatizat și oamenii, trăind într-un astfel de duh, nu au de unde să-și ia resurse de pozitivism, de vedere a lucrurilor într-un sens frumos, dar Sfinții Părinți și Biserica niciodată nu au propovăduit acest fel de a vedea lucrurile.”, spunea ea. Piatra așezată de monahie la temelia bisericii ține închise în cristalele ei intime devoțiunea personală
MAICILE SILUANA ŞI EVLOGHIA, NEVOITOARELE ÎNTRU CRISTOS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380812_a_382141]
-
temei umanist (dar nu antropologist) acestei co-materialități, când el numește My conscience, tocmai această conaturalitate sau identitate, relevată drept ,,esență a ființei mele, în transformările ei continue, datorită variației impacturilor dintre lume exterioară sau interioară, cu conștiința mea” Străină oricărui pozitivism, ca și oricărui fenomenologism, concepția filosofică a lui Octav Onicescu ne destăinuie legități perene ale actului de creație teoretică, aidoma unui adulații fără vârstă, care se dăruie oamenilor într-o gratuitate fără limite! Este definitiv întremător gândul, că avem la
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]