264 matches
-
pământul copiilor la căsătoria acestora. La bătrânețe înainte de colectivizare mai aveau puțin pământ din cele douăzeci și cinci de hectare. În schimb bunica Floarea avea cinci copii, patru băieți și o fată care a fost cea mai mică dintre copii, tata fiind prâslea ca băiat, de aceea a și rămas cu ea în casă. Eu nu l-am apucat pe bunicul Constantin, acesta decedând înainte de nașterea mea. Bunica Floarea ca o fiică adevărată de mocani sibieni, care punea totul la suflet, nu a
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
e clipa de magic fior? Strivite sunt azi sub vise aptere Iar nopțile toamnei mă'nving și dor. Nu-mi pasă de iele, demoni, coșmaruri, Vreau lacrimi să-mi curgă iar pe obraz Eroi și voinici să învingă centauri Și Prâslea să fie pururi viteaz. Te vreau înapoi! Vreau vocea-ți divină, Să-mi scuture spaima oricărui mit, Alungă'l pe zmeu, fă pacea să vină Pe chip de copil, de somn împlinit. Șoaptă-mă mamă, e'aproape amurgul, Și basmul
UNDE MI-E ZÂNA? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372498_a_373827]
-
și am fugit afară din sală. - De ce? - Cum de ce? Ce căuta el cu mâna sub fusta mea? Ce dacă mi-a plătit biletul? Pentru un leu cincizeci poate face ce vrea? - Nu știi ce căuta? se distra Eleonora cu naivitatea prâslei familiei. Să vadă dacă este privighetoarea în cuibar, că doar așa fac toți băieții cu fetele când se întâlnesc. Se pupă, se mai pipăie, asta este. Nu trebuia să fugi. Te-ai speriat degeaba. Mai târziu ai să vezi că
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
am făcut o muncă cel puțin corectă față de mine. M-am putut identifica destul de ușor cu acest personaj, pentru că este apropiat de vârsta și caracterul meu, regăsindu-mă în multe dintre situațiile propuse de autor și de regizor. Povestea lui Prâslea cel Voinic este una dintre poveștile „dansate”în spectacolul Crazy Stories in The City, personajul potrivindu-mi-se ca o „mănușă”, după părerea apropiaților. Un alt personaj cu care am reușit să mă identific în cele din urmă este Oberon
O CONVERSAŢIE CU ŞTEFAN LUPU – ACTOR LA TEATRUL MIC DIN BUCUREŞTI de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345084_a_346413]
-
mai prejos decât confrații mei, o să vă povestesc dragi cititori, o întâmplare de care am avut parte într-o iarnă. Iacătă-o, așa cum mi-o aduc aminte: Taică-meu se îmbolnăvise de pancreaită, și cum eram eu la vremea *ceea prâslea, necăsătorit și fără compromisuri, frații mei m-au rugat să merg la Slatina, unde erau oile noastre în transhumanță, să am grijă de ele, și să le mai duc cele de trebuință, ciobanilor. Într-o seară, sătul să stau la
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE (II). de ARON SANDRU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376784_a_378113]
-
minciuna, nedreptatea, lăcomia și răutatea. Întâmplările din povești pot influența comportamentul de mai târziu al elevului. Basmele recomandate pentru lectura elevilor în timpul liber sunt: Harap-Alb de Ion Creangă; Făt-Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu; Albă ca Zăpada de Frații Grimm; Prâslea cel voinic și merele de aur de Petre Ispirescu; Scufița Roșie de Charles Perrault. 15.Fabula este o specie a genului epic, în proză sau în versuri, în care personajele sunt animale, plante, lucruri, cărora li se atribuie însușiri omenești
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
operă de artă a cuvântului, menită să emoționeze. O particularitate artistică de prim ordin a b. propriu-zis o constituie amestecul inextricabil dintre realitate și ceea ce se numește fantastic. Nașterea și creșterea miraculoasă a eroului (numit, generic, Făt-Frumos, dar și Greuceanu, Prâslea, Petrea, Țugulea ș.a.m.d.), ființele supranaturale aparținând altor tărâmuri și altor regnuri (zmei, balauri), metamorfozele spectaculoase ale celor urmăriți, dimensiunile fizice nefirești ale unor personaje, animalele vorbitoare, calul care mănâncă jăratec, obiectele și uneltele magice cu puteri ieșite din
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
p. 245). în folclorul mitic românesc, tema în discuție este atestată din abundență. Amintesc doar basmele în care balaurii sau zmeii fură soarele și luna de pe cer (tip Greuceanu) sau merele de aur dintr-un copac cu valențe cosmice (tip Prâslea cel voinic și merele de aur) și colindele în care Iuda fură din rai astrele, iar un sfânt (de regulă Ilie) îl răpune cu fulgerul, îl leagă în lanțuri și readuce „odoarele” la locul lor. în ceea ce privește colindele tip Furarea astrelor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
balada Milea, eroul „greșește” și adoarme („Am greșit, și-am adormit”), în timp ce (sau pentru că) îi intră în sân „Șarpele bălăurel/ Tot cu solzii de oțel,/ Șarpele balaur/ Cu solzii de aur” (22, p. 183). Motivul apare mai pregnant în basmul Prâslea cel voinic și merele de aur (Aarne- Thompson, tip 301), cules de P. Ispirescu. Este vorba de un basm care conține aproape toate motivele din colinda Furarea astrelor : apariția zmeului (care poate fi asemănat cu Iuda din colindă), somnul falșilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
piroteală de nu se mai putea ține pe picioare [...], mai târziu, somnul îl copleși și căzu ca un mort, fără să se poată deștepta decât tocmai când soarele era ridicat de două sulițe și atuncea văzu că merele lipsesc”. Chiar Prâslea (eroul autentic) este nevoit să-și meșterească o adevărată „instalație de trezire” pentru a scăpa, la venirea zmeului, de vraja somnului malefic. în basme, chiar și Sf. Sisoe - un campion al luptei cu duhurile rele - adoarme la apariția demonului, permițându
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
el și-și văzu de drum mai departe. Dar pedeapsa nu întârzie să vină, după ce izbi de câteva ori cu securea în trunchiul unui copac, se vătămă așa de rău la un picior, că trebui să fie dus acasă.” Dimpotrivă, Prâslea îndeplinește ofranda și moșneagul îi indică arborele care trebuie tăiat și la rădăcina căruia se află gâsca de aur (arbore consacrat). Ulterior, Prâslea amplifică ofranda („un munte de pâine” și „tot vinul dintr-o pivniță”). Ca urmare, „taman pe locul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unui copac, se vătămă așa de rău la un picior, că trebui să fie dus acasă.” Dimpotrivă, Prâslea îndeplinește ofranda și moșneagul îi indică arborele care trebuie tăiat și la rădăcina căruia se află gâsca de aur (arbore consacrat). Ulterior, Prâslea amplifică ofranda („un munte de pâine” și „tot vinul dintr-o pivniță”). Ca urmare, „taman pe locul unde doborâse copacul”, moșneagul din pădure îi meșterește o arcă mirifică, „o corabie năzdrăvană care plutea și pe apă, și pe uscat” (67
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o provoacă. În Kalevala, două duhuri (rele) sucesc securea eroului pentru a-i intra tăișul în picior. În basmul german Gâsca de aur, cel care provoacă rănirea fraților mai mari (la mână și la picior) este „Moșneagul din pădure”. Față de Prâslea însă, acesta este binevoitor. Dacă îmi este permis să generalizez, provocatorul rănirii meș- te rilor (legendari sau reali) care încalcă anumite practici magico- -rituale trebuie să fie un dendro-daimon, un daimon silvestru, un fel de „vâlvă a pădurii”. Ipoteza mea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
românilor, Editura Facla, Timișoara, 1984, pp. 226-234). Ca și în basmul german, în cel românesc, cei doi frați mai mari refuză pe rând să dea de mâncare unei ființe silvestre (o vulpe-om) care îi transformă în stane de piatră. Prâslea își împarte mâncarea cu ea și aceasta îl ajută să dobândească nu „gâsca de aur”, ci „pasărea măiastră” care, ca și prima, avea pene ce „străluceau ca oglinda la soare”. În basmul german, pe locul (și poate din lemnul) copacului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
gelozie. El poate ajunge chiar să creadă că este ignorat, respins de părinți, ceea ce-l va face să-și urască fratele mai mic, să se închidă în sine și să-și neglijeze obligațiile școlare. Copilul cel mai mic din familie (Prâslea) ocupă și el o poziție aparte și destul de primejdioasă în colectivul familial. El ajunge în situația de a fi răsfățatul familiei, fiind înconjurat de cele mai calde sentimente de duioșie și dragoste din partea părinților. În felul acesta, el își va
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care le include în povestire. Ceea ce se remarcă în mod deosebit este deplina unitate de atmosferă și de stil a celor șaptezeci de basme scrise de I. Unele dintre ele sunt cele mai vechi variante românești ale unor motive universale: Prâslea cel voinic și merele de aur, Fata de împărat și pescarul, Balaurul cel cu șapte capete, Coman vânătorul, Ileana Simziana și Ciobănașul cel isteț sau Țurloaiele blendei, altele sunt specifice numai repertoriului românesc: Un basm mitologic (motivul boului năzdrăvan) și
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
mod artificial în registrul popular și regional, motiv pentru care unele cărți sunt prevăzute cu glosare. Câteva scrieri pe teme sociale și mai multe volume de basme și povestiri pentru copii, destul de apreciate - Povești (1923), Alte povești (1929), Comoara lui Prâslea (1936), Din țara lui Alb-Împărat. Basme pentru toate vârstele (1936), Făpturi și năstimiri. Mituri și legende (1936), Zmei și zâne (1937), Bucoavne și izvoade (1939), Basme (1961), Legende și basme (1965), Basme noi (1967) ș.a. - se adaugă la tabloul unor
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
cel mare, Pitești, 1915; Clacă și robot, București 1916; Însăilări. Însemnări și povestiri. Sfârșituri, București, 1922; Mucenicii neamului, București, 1922; Povești, București, 1923; Săracu’ Gealapu, București, 1928; Alte povești, București, 1929; Povești pentru tineri și bătrâni, București, 1934; Comoara lui Prâslea, București, 1936; Din țara lui Alb-Împărat. Basme pentru toate vârstele, București, 1936; Făpturi și năstimiri. Mituri și legende, București, [1936]; Zmei și zâne, București, 1937; Atotputernicul pe lume, București, 1938; Bucoavne și izvoade, București, 1939; Răncurele, București, 1939; Licăriri în
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
marginea originilor limbii române, O ședință a penelor limbiste. După săptămânalul „Țeranul român” se reproduc basmele lui Petre Ispirescu Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte și Cele trei mere de aur (în volumul din 1872 cu titlul refăcut în Prâslea cel voinic și merele de aur), iar după „Ilustrațiunea” „un admirabil articol asupra stării de decadență a literaturei noastre”, Despre starea literaturii și instrucțiunii la români, fără menționarea autorului. Două nuvele istorice, Studii istorice și Scene din istoria României. Colomba
UNIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290352_a_291681]
-
gânsacului-George Coșbuc Într-un basm cu,,a fost odată,, Știți voi cine a purtat Cizmulița ca să-i poată Fi cuvântul ascultat? Motanul Încălțat-Charles Perrault Cine merele de aur Le-a păzit să nu le fure Păsări cu aripi de-aramă? Prâslea cel voinic și merele de aur-Petre Ispirescu Cunoașteți voi oare-o fetiță Ce roșieavea o scufiță? Scufița Roșie-Frații Grimm Dar pantoful cel de aur Cui i-a fost tocmai pe seamă? Cenușăreasa-FrațiiGrimm TUDOR ARGHEZI (18801967) Tudor Arghezi (n. 21 mai
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
alese], București, 1960, Válogatott művei [Opere alese], I-II, București, 1960 (în colaborare), Szindarabok [Teatru], postfața trad., București, 1961; Petre Ispirescu, A furgangos kiscsobán [Ciobănașul cel isteț], București, 1961, Cugulya, öreganyó fia [Țugulea], București, 1963, Vitéz öcskös meg az aranyalmák [Prâslea cel voinic și merele de aur], București, 1967, Tüder Ilona [Ileana Cosânzeana], București, 1970, A tizenkét királykisasszony meg a varázskastély [Cele douăsprezece fete de împărat și castelul fermecat], București, 1972, Mesék [Basme], București, 1987; Aurel Mihale, Utak és sorsok [Destin
KEREKES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287708_a_289037]
-
Elena cea frumoasă și pustiită crăiasă (1801), o adaptare după Argirus historiaja a scriitorului maghiar Gyergyai Albert, care devine în intenția autorului român o alegorie a cuceririi Daciei de către Traian. Desfășurarea epică a Istoriei... este asemănătoare cu aceea a basmului Prâslea cel voinic și merele de aur, din colecția de mai târziu a lui Petre Ispirescu. Relatarea peripețiilor mezinului împăratului Acleton, plecat pentru a o regăsi pe aleasa inimii lui, satisfăcea nevoia de romanesc a unui public încă puțin evoluat, crescut
BARAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
timp v-ar lua, ca să puteți compune un anunț absolut superb ca, acesta: - Căutăm un om să aibă grijă de un lot de vaci care nu fumează și nici nu bea. Sau unul și mai și, parcă numai potrivit pentru Prâslea cel Voinic: -Vând pat pentru copil cu picioare de fier. Sau pe aceeași temă: - Vând pătuț copil făcut la comandă pentru pretențioși. Și uite așa am început eu să mă neoculturalizez, adică să mă îmbib cu noua cultură, apărută mai
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Isărescu). Adevăratul exemplu masculin din ele, tipul de erou strălucitor și viteaz, pe care ar trebui să-l ia ca etalon orice puștan în creștere și educare în școlile răsmodernizate de pedelistul Funeriu, nu e Făt Frumos, Harap Alb, sau Prâslea cel voinic. Modelul lor este depășit complet în ziua de azi. În zilele noastre, e clar, modelul de urmat, este zmeul. Și în principal, femeile știu mai bine asta. Orice gagică, chiar analfabetă, sau cu două facultăți la bază, dar
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
nenorociți singuratici. Dacă sinuciderea nu figurează în capul listei de irezistibile infirmități ale creatorilor, în schimb poetul sau artistul sinucigaș s-a bucurat întotdeauna de o mare doză de atenție avidă, adeseori pe temeiuri exclusiv sentimentale, de parc-ar fi prâslea cel cu urechi blegi, cel mai mic dintre puiandri. Oricum, e un gând, în sfârșit articulat în cuvinte, care mi-a răpit somnul multor nopți și care îmi va mai provoca insomnii. (Cum pot scrie ceea ce tocmai am scris și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]