124 matches
-
evident, un nou afront adus domnitorului de Camera dominată de liberali. în Constituțiune un asemenea articol, care să răspundă la această mare trebuință a oricărei societăți constituite. De când s-a introdus juriul și s-a ridicat pedeapsa morții pentru asasini, prădăciunile și omorurile au luat la noi o întindere înspăimântătoare și se produc cu o semeție neauzită. Astfel am văzut formându-se bande de douăzeci[ treizeci] de hoți chiar prin rezidențele ținutale și, ceea ce este încă mai grav, acele bande s-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
noastre naționale; la 21 aprilie/3 mai 1877 au fost bombardate orașele Brăila și Reni, iar la 26 aprilie/8 mai, Calafatul, Bechetul, Oltenița și Călărași etc.; în toată această perioadă bande de cerchezi și bașbuzuci au trecut Dunărea făptuind prădăciuni și omoruri. Guvernul depune în Parlament următoarea Convențiune încheiată între guvernul rus și guvernul român spre a reglementa trecerea armatelor rusești prin România. „convențiune Art. 1. Guvernul Alteței-sale Domnul României Carol I asigură armatei ruse, care va fi chemată a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Vodă pomenește și pe „Vornicul de târg", termen care însemna „toți amploaiații Domniei", un delegat al Vornicului cel mare, care priveghea o anumită activitate (justiția de exemplu, urmărind pe făcătorii de rele, adunatul gloabelor, plata cu capetele celor vii a prădăciunilor) și având în subordine alți servitori: globnicii, deșugubinarii. Vornicul de Huși a existat și în veacul al XVIIIlea, sub Grigore Ghica la 1733... Referindu-se la vornicul de Dorohoi, care după cum spune Ureche își avea începutul de pe vremea lui Alexandru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
eparhia era săracă, supusă mereu trecerii „în sus și în jos" a oștilor străine, lasă în folosul ei și zeciuiala din vin și din pâne și din tot venitul satului Broscenii, cuvenite domniei. Acoperirea nevoilor de sărăcie a eparhiei din cauza prădăciunilor oștirilor străine nu era deloc întâmplătoare. Nevoile și prăzile din eparhie se întâmplaseră și din cauza răscoalelor și tulburărilor din țară începute din a doua domnie a lui Duca Vodă, din anul 1672: revoluția de la Orhei și Lăpușna, sub comanda Hănceștilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Camenița, oștile turcești au trecut și s-au întors pe Prut, aproape de Huși, făcând și provocând alte stricăciuni, în dauna sătenilor. În primăvara anului următor, 1673, aceleași oști, sub Husein Pașa, trecând spre Hotin, tot pe lângă Huși, au făcut alte prădăciuni și alte nevoi s-au abătut asupra locuitorilor din localitățile apropiate, aflate în calea oștirilor. Însăși înscăunarea ca domn a lui Dumitrașcu Cantacuzino, în anul 1673, împotriva lui Petriceicu Vodă, fugit la polonezi, s-a făcut cu oaste turcească, la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
politice față de cotropitor. Dacă Rusia nu ar fi smuls Basarabia din corpul țării, cum aprobase și răpirea Bucovinei de către Austria cu 35 de ani înainte, la 1775, ea ar fi avut netăgăduite drepturi la recunoștința românilor, scăpați, grație ei, de prădăciunile tătarilor, de barbariile și cruzimile turcilor, ea având meritul că la 1769 oferise protectorat principatelor, iar delegațiile parlamentare ale Moldovei și Munteniei la împărăteasa Ecaterina se întorseseră cu succese alese, iar în alte ocazii avusese partea ei de contribuție însemnată
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
exactitate anul întemeierii ( este posibil să aibă aceeași vechime cu satul vecin Prisăcani ). Fost sat de clacași pe moșia Flămânzi, se spune ca inițial ar fi fost situat cu circa 2 km mai la nord, dar din cauza invaziilor și a prădăciunilor ( mai la nord se află păduri întinse), s-a strămutat mai spre râul Miletin. Numele ar putea proveni de la proprietăreasa Paraschiva, căreia i se spunea Chita ( de la Paraschivuța ). De altfel și o pădure învecinată satului se numește Chițovanca. Pe la sfarsitul
Chițoveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300902_a_302231]
-
a dezvoltat ulterior, devenind una dintre cele mai reprezentative așezări monahale din trecutul Moldovei. Biserica a fost prădată în mai multe rânduri: La începutul secolului al XVIII-lea, Mănăstirea Râșca a început să decadă și să devină pustie atât din cauza prădăciunilor efectuate de tătari, cât și ca urmare a închinării Mănăstirii Probota în 1677 de către mitropolitul Dosoftei către Ierusalim. Deși era metoc al Probotei, călugării de la Mănăstirea Râșca nu au recunoscut această închinare, mănăstirea devenind de sine stătătoare, supusă doar Mitropoliei
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
și nici acolo în Cetățuie nu mâne, ce, mâne câte la un locu de nu-lu scia nime; că și boierii săi încă nu erau drepți, ce mulți dintre dânșii se agiunsese cu catanele"" Pe de altă parte, sultanul nemulțumit de prădăciunile săvârșite de austrieci, îi cerea domnitorului să se alieze cu tătarii aflați în Moldova pentru a-i alunga pe cotropitori. Însă domnitorul nu dorea să apeleze la ajutorul acestora, știut fiind faptul că aceștia jefuiau și înrobeau totul aflat în
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
treptat terenul din apropierea locașului, determinând pe locuitorii vechiului sat să se mute. Sfințirea s-a produs pe 25 iunie 1651. Datorită rolului ei semnificativ militar și politic, domnitorii Țării Românești au sprijinit permanent mănăstirea, înzestrarea ei materială atrăgînd însă dese prădăciuni din partea trupelor străine. În 1641-1646 Matei Basarab a înzestrat mănăstirea cu mai multe sute de pogoane de vie, iar în 1652 îi donează moșia din Muscureni. Merită menționat și sprijinul domnitorilor Mihnea al III-lea Radu, Grigore Ghica, Gheorghe Ducă
Mănăstirea Măxineni () [Corola-website/Science/309506_a_310835]
-
Vodă și a amenajat heleșteul Șerban Vodă, aflat astăzi în Parcul Carol I. Fapt remarcabil pentru acea epocă, voievodul a căutat să sprijine dezvoltarea economică a țării prin luarea unor măsuri pentru stingerea datoriilor dintre particulari și a despăgubirilor pentru „prădăciuni și furturi și jafuri” (o confirmare a acestor măsuri găsindu-se într-un hrisov emis de către Matei Basarab la 12 iunie 1636). În anul 1610 au început să apară semne neliniștitoare că noul principe al Transilvaniei, Gabriel Bathory, intenționează să
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]
-
Bașiu, Bașeu. In legătură cu numele său circulă și o legendă prin care se povestește că ar izvorî din lacrimile vărsate de bătrânii, femeile și copiii din partea locului, unite cu lacrimile ieșite din pământ pentru alinarea necazurilor locuitorilor în urma deselor prădăciuni făcute de tătari în satele din nordul Moldovei, printre care și satul Cristinești (Cristinți în vechime) de unde izvorăște râul. In timpul năvălirilor tătărești gospodăria unui sătean pe nume Andrei, a fost distrusă iar el omorît de tătari. Soția și fiul
Râul Bașeu () [Corola-website/Science/306303_a_307632]
-
când se consolidează cultul lui Marte, noua divinitate e venerata mai ales tot că ocrotitoare a activităților agricole, personificând totodată renașterea periodica a naturii. Problemele de delimitare a terenurilor agricole și de apărare a gospodăriilor și recoltelor contra incursiunilor de prădăciune îl investesc pe același zeu cu atributul nou al patronării războiului, dar inițial aceste atribute se înrudeau strâns: preoții zeiței agrare Ceres, Arvales, îl invocau pentru ocrotirea ogoarelor și pe Marte, numindu-l "Marmar", "Marmor", "Berber". Iar Cato lansase odată
Marte (zeu) () [Corola-website/Science/296591_a_297920]
-
și peste aceste pământuri, pătrund cu forța în pădure, alungând paznicii puși de boieri și mănăstire. Cand au posibilitatea distrug actele prin care boierii și egumenii își întemeiau stapinirea peste moștenirea strămoșeasca. Mănăstirea Bogdana, fiind foarte bogată, a suferiți mari prădăciuni și stricăciuni nu numai din partea tătarilor, dar și din partea răzeșilor. Țăranii din satele înconjurătoare, între ei fiind mulți din Buciumi, au pătruns cu forța în incinta mănăstirii și au ars numeroase acte de daniisi vânzare, încercând în acest fel să
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
răzeșilor și îi transformă pe aceștia în șerbi; "Nunta domniței Ruxandra" prezintă încercările nereușite ale lui Vasile Lupu de ridicare social-politică a Moldovei; în fine, "Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă" înfățișează o Moldovă devastată de biruri, de războaie și de prădăciuni. Scriitorul s-a inspirat din cronici și documente în evocarea plină de viață a unor vremuri trecute. Scriitorul își exprima entuziast legătura sa cu trecutul țării și cu pământul strămoșesc în discursul de recepție în Academia Română, intitulat „Poezia populară”, pe
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
istoric nou care prezintă rezultatele dezastruoase ale acestei politici sociale nesăbuite din secolul al XVII-lea; acest roman nou a fost intitulat "Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă" (1929). "Zodia Cancerului" înfățișează o Moldovă devastată de biruri, de războaie și de prădăciuni. Cele două romane sunt legate între ele prin prezența personajului Tudor Șoimaru, ce evoluează dintr-un căpitan de oșteni al lui Ștefan Tomșa al II-lea și luptător aprig pentru independența Moldovei și pentru apărarea drepturilor țăranilor (așa cum apărea în
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
portul, cu viața lui caracteristică și amestecată. A sporit numărul mesteșugarilor și negustorilor, care se îndreaptă în genere, spre centrele administrative însemnate, cu o populație sporită, centre care ofereau, prin ostașii lor, o protecție mai bună împotriva eventualelor atacuri și prădăciuni. Am arătat că în jurul orașului Brăila a existat, înca sub Basarab I, întemeietorul Țării Românești, un județ care, nu si-a luat numele de la vreo apă, pădure, formă de relief sau de la locuitori, spre deosebire de celelalte, ci de la orașul care i-
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
cifra de 55 de sate și siliști o găsim și în descrierea Țării Românești făcută de generalul Baur, în timpul ocupației rusești din 1768-1774. Numărul satelor varia însă în raport cu vicisitudinile vremii, el se micșora în vreme de război, din cauza distrugerilor și prădăciunilor, pentru ca, apoi, să sporească iarăși. Astfel, de pildă, în harta raialei, ridicată de ofițerii ausrtieci în 1789, în timpul războiului ruso - austriaco - turc, găsim numai 35 de sate și siliști. Hotarul raialei Brăilei era format înspre răsărit de albia Dunării Vechi
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
Romanul prezintă o călătorie prin țară a abatelui francez Paul de Marenne, sol tainic al regelui Ludovic al XIV-lea al Franței către sultanul Imperiului Otoman, înfățișând „Moldova prăbușită din vechea ei mărire, sleită de biruri, de războaie și de prădăciuni”. Sursa principală de inspirație a romancierului a fost "Letopisețul Țării Moldovei de la Dabija-Vodă până la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat (1662-1743)" al cronicarului Ion Neculce (1672-c.1745) în care sunt relatate principalele evenimente istorice petrecute în timpul domniei lui Gheorghe
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
boierii confiscă pământurile răzeșilor și îi transformă pe aceștia în șerbi; "Nunta domniței Ruxandra" prezintă încercările nereușite ale lui Vasile Lupu de ridicare social-politică a Moldovei; în fine, "Zodia Cancerului" înfățișează o Moldovă devastată de biruri, de războaie și de prădăciuni. Romanul "Neamul Șoimăreștilor" (1915) prezintă începuturile decăderii social-economico-politice a Moldovei, legată de autor de confiscarea pământurilor țăranilor liberi de către o clasă boierească tot mai lacomă. Dornic de a se face mai bine înțeles, Sadoveanu a conceput un roman istoric nou
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
flăcărilor a fost Tibrul. Ruinele Circus Maximus Teama și panica au făcut victime. Lumea este strivită sub picioarele celor care încercau să scape cu viață. În plus, ei trebuiau să se confrunte și cu jefuitorii care ațâțau focul în scopul prădăciunilor. Mulți se sinucid deoarece pierduseră toată averea. Pe 24 incendiul se pornește din nou, însă doar pe Câmpul lui Marte și pierderile sunt minime. Pe 27 totul este terminat. Nero- piroman sau pompier? Condițiile unui incendiu erau ideale. Vremea era
Împăratul Nero și incendierea Romei - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102264_a_103556]
-
părinți. Tatuajul este socotit semnul neamului ales, cel netatuat fiind considerat om de rând. În ochii lor, trândăvia trece drept cea mai mare cinste. A munci pământul e lucrul cel mai de rușine, iar când trăiești de pe urma războiului și a prădăciunilor - spun ei - faci un lucru cât se poate de bun. Acestea sunt obiceiurile lor cele mai vrednice de luare aminte. Zeu trac Singurii zei pe care îi cinstesc sunt Ares, Dionysos și Artemis. Dar regii lor, fără ceilalți cetățeni, cinstesc
Cine erau tracii, cei din care se trăgeau dacii - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102246_a_103538]
-
până la urechea lui Ștefan. Când a auzit el de una ca asta, nu s-a-ncrâncenat deloc, ci îndată a trimis pe hatmanul lui, Peștiovici, om credincios și cu multă trecere, ca să iasă în pripă înaintea ungurilor, să le taie pofta de prădăciuni și să-i alunge-napoi de unde-au venit. Peștiovici, îndata-ș mare, a pus pe cale oastea, a trecut degrabă Siretul și a apucat cu oștile către munți, gândind că i-a strâmtori, cumva, și să le tragă ungurilor un pui de
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
parte și să deie boierului o clacă de secerat, căci cele ce s-au zvonit nu-s adevăruri. Ostașii lui nu s-au pus de pricină, ba încă le părea bine la o samă, că i-a păzit Domnul de prădăciuni și câte stricăciuni și unde, măi tată, s-au dat flăcăii noștri la secerat, că precum știau să poarte cu ghibăcie pușca, așa știau să poarte și secera și plugul, căci acestea erau jucăria românului și uneltele de trai și
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]