136 matches
-
mai multă emoție: ...și atunci Pat, care se vede încolțit, scoate briceagul și se năpustește ca trăznetul asupra dușmanilor, care o iau la fugă care-ncotro, lăsînd pe nisipul de pe plajă comoara pe care o adunaseră în primejdiosele lor drumuri prădalnice pe toate mările lumii. Alteori, ca în povestirea de față, Jeremías vorbea și el ca toată lumea. La urma urmei, fiecare e liber să povestească așa cum îl taie capul.
Camilo José Cela sau adevărul profund și dureros by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/15459_a_16784]
-
unde au fost aduși elevi interni de la Monastir și împrejurimi. Dar, și în acest caz, se înregistrează activitatea distrugătoare a autorităților grecești împotriva școlilor românești (e citat un raport al consulului italian datat 1905), pînă la organizarea unor bande grecești prădalnice și antiaromânești. Dl Gh. Carageani, comentînd prigoana organizată, afirmă că "alternativele acestor aromâni erau deci următoarele: să-și lase proprii copii analfabeți ori să se mulțumească cu școlile grecești sau bulgărești, în funcție de regiunile în care locuiau". Alt document (citat în
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
alții sunt în stare să jure că a prădui este un cuvânt vechi, întâlnit în cronici. E, desigur, o falsă amintire: în limba veche era folosit verbul a prăda, cu toate derivatele sale, dintre care unele au ieșit din uz (prădalnic, prădanie, prădăciune). Până în secolul al XX-lea, nu avem dovezi că ar fi circulat termenii a prădui, prăduială sau prăduire. Aceștia (ca și a ciordi, a se ușchi, gagiu etc.) își păstrează marca argotică, oricât de des i-am întâlni
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
pe roate: Ea, Dragostea, înspină trandafirii! Oprește-mă să-ndur și nu socoate Că-n nimbul florii se ascund toți mirii! Plătesc cu viața prețul ostoirii, Greșalele iubirii-mi sunt iertate? Ostatic orb și sângerând năvalnic Voi părăsi Câmpia - pas prădalnic, Cu ochii goi, cu buzele de ceață! Voi pescui departe, fără zare, Voi înălța toți praporii-n mirare Sfârșindu-mă-ntr-o altă dimineață! De dor nebun ascund Melanholia, Jertfire sugrumată! Ce durere... Sunt priponit de umbră și tăcere: Străluminat sonet, îți duc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Aron Ciorogariu era veșnic cu cartea în mână. Pedant. Foarte curat. Număra banii, îi dădea cu greu. Bunicul George Gorun câștiga banul cu greu, dar îl dădea ușor. Eu, a lui dragă nepoată? Idem! Terenția mă ocăra că prea sunt prădalnică, dar din câștigul dânsei mereu îmi făcea câte un dar. Tata citea cărți de istorie. Pedant. Galant. Eu? M-am afirmat Gorun (mama) în ceea ce privește pedanteria: cam lăsam să «treacă pe lângă ureche» — și ca lucrurile să se echilibreze, sora mea Terenția
Literatura de scrin by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6571_a_7896]
-
Când un îmbogățit prin evaziune fiscală, traseism politic, credite nereturnate, caritasuri sfărâmate sau telefoane date la fix unor infractori își face vilă, știe foarte bine de ce-o face. Vilele, gipanele, merțanele, bodigarzii, rolexul pe mână sunt simboluri ale castei prădalnice. Fără ele nu ești de-al lor, nu exiști. Pe de altă parte, românul îmbogățit în aceste vremuri e, în general, un troglodit, un primitiv sufletește, șmecher, viclean, dibaci, dar nu inteligent și, cu atât mai puțin, sensibil. Mintea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
brazde roditoare, Dar vai, peste pământul pe care cerul darnic Cu rod și cu de toate cu -asupra de măsură L-au înzestrat, tot omul nu-i de nimica sigur De astăzi până mâne. Tatarii duc adesea Pe șesurile mândre prădalnicul lor roi Și cine nu vrea doară acela nu se leagă De-acea frumoasă țară. Adesea pe Ceahlău Făcîndu-mi ochii roată, am zis ce bine-ar fi O mână să cuprindă atât cât vezi cu ochii Și nu mai mult
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
poți îmbla calare Pe ele. [Și] în târgul Siretului iar este Un episcop puternic de lege apuseană Dar toți ei se aseamăn cu vergile-unei mături Ce coadă n-au, legate nu sânt nu poți să mături Cu ea dușmanii țării, prădalnicele neamuri: Nu sar toți pentru unul și unul pentru toți. Și roiurile-s bune, prisaca înflorită, Dar ce folos când toate nu au un prisăcar? DRAGUL Bogdane, iată cheia... din scrin adu-mi coroana Și-un văl înuntru, un negru
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
uneori animat, sub glazura eroi-comică a versurilor, de o fioroasă nefericire, de un urât existențial ce se exprimă în coprolalie, necrofilie și alte perversități ale spiritului. Imagini dure, de o iluminată hidoșenie, răzbat uneori din carnavalul gherguțian: "scot limba mea prădalnică prin ceafă / copiii spun că-i dungă de girafă / scot limba mea zănatică prin cap / și domnul cu un fulger o despică / ce ar putea copiii să mai zică? / scot limba de la șold, din teacă / ce ar putea părinții lor
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
împingea totuși pe bizantini să se-mbărbăteze la o acțiune puternică. Orașele Traciei, cumplit de părăduite de către români si cumani, se rugau fierbinte împăratului să le deie de sârg ajutor; afară de aceste se mai cerea o opunere corespunzătoare la năvălirile prădalnice ale căpitanului de bande Chrysos, care-și punea la cale cu multă tăinicie incursiunile sale în ținutul Serras. Acest Chrysos era român de origine, altfel un om mărunt de stat, și, când se ridicase nația lui contra romeilor, el nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
românilor în anul 1200 și retragerea cumanilor. Pierderea conducătorilor încercați le luă românilor deocamdată orice chezășie de succes strălucit a activității lor războinice, dar [nu] le luă nici curajul îndrăzneț al luptei, nici dorința de-a întreprinde războaie și năvăliri prădalnice. În anul 1200 românii, uniți cu cumanii, irupseră în Thracia, pustiiră cea mai frumoasă parte a țării și se-ntoarseră acasă cu mult plean, fără să fi fost atinși măcar. În această incursiuue amenințaseră până și capitala împărătească despre uscat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
romeilor, înrudiți prin lege, atât de buna lor voie, precum și după îndemnul păstorilor lor bisericești. Rușii, zeloși în pravoslavie, o luase de mult a nume de rău cumanilor cumcă aceștia precupețeau la popoare necreștine pe creștinii prinși în roirile lor prădalnice. Roman, marele duce de Galiția, ridică în grabă o oaste mare și puternică, irupse în Cumania și o pustii cu atât mai ușor, de vreme ce cea mai mare parte a cumanilor purcesese în contra romeilor, aliați fiind cu românii. Atacul în spate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
treisprezecea începu a se numi Moldova; dar și Ardealul precum și o parte a Valachiei fură cuprinse de această hordă și erau părți ale teritoriului pe care descălecaseră ei. Sălbatecii cumani arseră, părăduiră și pustiiră de atunci încoace în escursiunile lor prădalnice atât provinciile bizantine din vecinătatea lor cât și Rusia și Ungaria. Autohtonii sugjugați din Cumania de pe atuncea, numiți în de comun vlahi "[... ]", "vlahi", "valahi", dar numindu-se ei în de ei români, se considerau de când se pomeniseră ca cetățeni ai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru diverse armate și solii turcești ce călătoreau pe valea Prutului ori se abăteau din drumul de pe valea Bârladului, trecând peste curmătura de la Dobrina și îndreptându-se spre drumul de pe Prut. Cu toate acestea, nici pericolul turcesc, nici desele incursiuni prădalnice ale tătarilor din Bugeac și nici conflictele cu proprietatea bisericească sau moșierească ce au existat în această lungă perioadă de timp n-au oprit procesul de populare în această regiune. Avantajele economice pe care le oferă lunca Prutului din est
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
resurse și nici o bună perspectivă asupra obiectivelor pe termen mediu și lung, investitorii privați locali sunt lipsiți de substanță economică, iar capitalul urban este insuficient pentru a propaga efecte pozitive (efecte de multiplicare), fiind adesea dominat de comportamente speculative sau prădalnice. O trecere în revistă a problemelor Înapoierea cronică a spațiului rural - indicatorii productivității muncii În ansamblu, zona rurală este în continuare zonă o social-economică părăsită, neintegrată în circuitul economiei naționale. Procesele de degradare pe care le înregistrăm pe toate coordonatele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
temea de răzmerițe, cauzate direct sau indirect de soldați. Nu că ar fi fost obligați să stea prea mult sub arme, ci ca nu cumva în momentul lăsării la vatră să fie încă destul de tineri și să se dedea poftelor prădalnice. De aceea a stabilit durate diferite ale serviciului militar, în funcție de sta tutul social și comportamentul previzibil al veteranilor. Șaișprezece ani pentru pretorieni, elita armatei, dar douăzeci și șase pentru cei din flotă, unde până și comandanții sunt sclavi eliberați. Ianuarius
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
interesant în acest sens este discutat de C. Dobrogeanu-Gherea (1977). Analizând ceea ce numea regimul economic social al neoiobăgiei, la începutul secolului XX, Gherea propune o sintagmă care ne duce repede la cea de tragedie a bunurilor comune, și anume agricultură prădalnică : „Prin agricultură prădalnică înțeleg acea agricultură care scoate an de an elementele hrănitoare din pământ fără a pune nimic la loc și care stoarce mereu pământul fără a-i face și îmbunătățirile cari îi trebuie” (Dobrogeanu-Gherea, 1977, p. 100). Cum
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
sens este discutat de C. Dobrogeanu-Gherea (1977). Analizând ceea ce numea regimul economic social al neoiobăgiei, la începutul secolului XX, Gherea propune o sintagmă care ne duce repede la cea de tragedie a bunurilor comune, și anume agricultură prădalnică : „Prin agricultură prădalnică înțeleg acea agricultură care scoate an de an elementele hrănitoare din pământ fără a pune nimic la loc și care stoarce mereu pământul fără a-i face și îmbunătățirile cari îi trebuie” (Dobrogeanu-Gherea, 1977, p. 100). Cum se explică faptul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
plictis excesiv de dulce? O, Eugenia, Eugenia mea, floare a plictisului meu vital și inconștient, însoțește-mă în visele mele, visează în mine și cu mine!“ Și adormi. V Străbătea norii, vultur strălucitor, cu aripile puternice perlate de rouă, cu ochii prădalnici pironiți în ceața solară, cu inima dormindu-i într-un dulce plictis la adăpostul pieptului călit în furtuni; împrejur, liniștea proiectată de îndepărtatele zvonuri ale pământului, iar acolo, sus, în vârful cerului, două stele gemene revărsând un balsam invizibil. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
mine cu cele patru fete, necrescute Încă, acela nu-i de nici o ispravă și eu am avut ditamai omu’! Poate că ai și ‘neta puțină dreptate da ian te uită câți barbați, cu sau fără neveste, ti jinuiesc cu ochi prădalnici! Întradevăr, și ea Îi vedea dar nu-i lua În seamă, avea relația ei curată și sănătoasă, undeva departe de gura-lumii. Știa cum să se facă Înțeleasă de către doritori, iar când nu mai putea, recurgea la măsuri radicale. Odată, Într-
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
încăpere și avea pe cap o tichie roșie care se mula pe forma capului, dându-i aerul unui conspirator. Eu eram așezat pe cufăr, la un pas de el. Se aplecă în față, țintind spre mine un nas cu înfățișare prădalnică. — Messer Hassan, venirea dumitale aici este importantă, nespus de importantă. Nu îți pot spune mai mult, căci taina aparține Sfântului Părinte și doar el o va putea dezvălui când va socoti necesar. Dar să nu crezi că aventura dumitale se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
în enunțuri ortogramele întâlnite în text. 3.Povestiți textul. Mărtișorul (legendă populară) „Demult, prea demult, când soarele cu mândru chip de tânăr cobora la horă-n sat, la vreo sărbătoare mare printre fete și flăcăi, l-a pândit un zmeu prădalnic și răpindu-l dintre oameni, l-a închis în greatemniță, zăbrelită, ferecată. Lumea toată se-ntristase; păsări în pădurea mută își uitaseră ciripitul; murmurul izvoarelor, cântecul fecioarelor, râsetul copiilor se topiră-n jale mare. Nimeni nu ndrăznea să-nfrunte zmeul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
în închisori, în minele de plumb, în luptele din munți și pe toate câmpurile de luptă, bilanț greu pe care mișelnicii vor să-l îngroape, dar legionarii au rămas vârful de lance împotriva cotropitorilor, celor ieșiți din minți, împotriva haitelor prădalnice, veșnic nesătule care rup din carnea bietului român, hulituri de oameni fără viață sufletească. Fenomenul legionar vindecă în spirit creștin toate rănile neamului provocate de demonii, viclenii cei fără de lege, înveșmântați în minciuni încântătoare. Prigoana neîntreruptă și ținerea noastră în afara
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
a dat sânge și morminte. Noi, legionarii, am slujit lui Dumnezeu și legilor Sale. Dreptul la credință e mai presus decât legile pământești, de aceea rămânem nezdruncinați și neclintiți în crezul nostru. Legea trebuie să opereze împotriva celor fără de lege. Prădalnicii din zilele noastre maimuțoii slujesc legilor legiuitorilor nelegiuiți. De aceea ne urăsc pe noi, legionarii. Nu există aspirație mai înaltă, nu există treaptă mai înaltă de împliniri și desăvârșire decât calea care duce la Dumnezeu, raiul mândriei omenești aici pe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
și a continuat în 1032, 1034, 1035 și 1036. Aceste invazii aveau o rază largă de acțiune și evidențiază întărirea potențialului militar al călăreților nomazi (turanici) așezați, în secolul al X-lea, în sudul Moldovei și în Muntenia. Atacurile lor prădalnice s-au întrerupt, ca urmare a unui tratat de pace cu Bizanțul, dar cu prețul unor mari stipendii plătite acestora, cf. lui Skylitzes. În același timp, pecenegii s-au manifestat activ și în teritoriile răsăritene din apropierea Moldovei atacurile lor asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]