333 matches
-
atât de evidentă ... În clipa aceea, un tunet se făcuse auzit îndărătul nostru, fusesem în asemenea măsură captivat de relatarea bătrânului căpitan, încât zgomotul puternic, survenit pe neașteptate, mă determinase să tresar puternic. După încetarea modulațiilor sale prelungi, un vânt prăfos măturase plaja, aruncând în apa mării mai multe obiecte ușoare de pe țărm. Câțiva oameni se repeziseră cu țipete să-și strângă lucrurile risipite, zorindu-și copiii să renunțe la joacă. Mă ridicasem să văd ce se întâmpla dincolo de peretele șandramalei
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
încălțări din sfoară, simțea în tălpile bătătorite friptoarea tinei, dinspre care tocmai se ridicase ducând către gură un smoc de ierburi cu degetele înnegrite, crăpate. În mirarea clipei, se văzu la hotar de lumi: cea din care poposise și cea prăfoasă de-acum, strigat Nicodim de-o gloată furioasă, urmăritoare... - El e! se sumeți un glas spart de vădană. El a furat găinile! - Să-l doborâm și să-l biciuim drept pedeapsă! Apoi să-l lăsăm ciung și orb! zbieră un
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
și o aruncă în praful uliței ce se termina brusc spre râpă. Inima îi bătea puternic, nici el nu înțelegea de unde și până unde se nimeriseră păsările descăpățânate în desaga lui sărăcăcioasă. Două râușoare de sânge se pitiră în pământul prăfos, ducând cu sine o fluturare de bănuială a lui Nicodim că nu el e cel de-acolo, că nu lui i se-ntâmplă răul... Vătaful satului apucă un ciomag de la un megieș și înaintă falnic: - Hoțule, vei fi pedepsit după
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
Îmi e frică acum de universul pustiu. (după un timp ) Dumnezeu mi-ar fi dat atunci senzația de univers locuit, care pentru mine, pentru noi, oamenii, este binevenită. Ne dă un sentiment întăritor, trăim starea de împreună, și o ciudată, prăfoasă, căldură sufletească. CONSZANTIN BRÂNCUȘI : (nostalgic) Și totuși, nu este adevărat. Numai în măsura în care suntem slabi, credem că este bine că Universul este locuit de Dumnezeu. În măsura în care suntem slabi avem... (tușește de câteva ori) avem nevoie de acest sentiment de împreună cu cineva
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
undeva înspre 50 kg. Era îngrozitor de voinic; musculos, cu labe puternice, cu un cap mare, granitic, osos. Avea un bot imens, gros, cu colți puternici. Ochii galbeni aveau o privire cercetătoare, fixă, hipnotică. Avea o culoare neagră, o nuanță murdară, prăfoasă, cu părul scurt, ca peria. Câinele răspundea la numele de Sasha.” În umbra iubirilor secrete Editura PERPESSICIUS - BUCUREȘTI Câteva secunde nesfârșite, dl Pandrea Emilian simți că plutește ca-ntr-un coșmar, apoi ascensorul se zdrobi de fundația clădirii... Iata cum
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
undeva înspre 50 kg. Era îngrozitor de voinic; musculos, cu labe puternice, cu un cap mare, granitic, osos. Avea un bot imens, gros, cu colți puternici. Ochii galbeni aveau o privire cercetătoare, fixă, hipnotică. Avea o culoare neagră, o nuanță murdară, prăfoasă, cu părul scurt, ca peria. Câinele răspundea la numele de Sasha.” În ce constă genialitatea autorului ? În faptul că umanizează cîinele animalizat de animalele cu două picioare. Cîinele ucide din spaima pe care i-o provoacă oamenii. Primăvara, mai întîi
UNE HARMONIE PARFAITE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355997_a_357326]
-
socialistă, Ucraina de azi. Odată cu trecerile satului, cu locuitorii ei cu tot, din țară în țară și din regim în regim, chiar și numele artistei a trecut prin forme de adaptare: Rotari, în loc de Rotaru, Sòfiya, în loc de Sofia. Și acum, drumurile prăfoase din jurul Cernăuțiului îi simt urmele picioarelor desculțe, și azi lumina însăși se usucă de dor și de iubire, pentru că Bucovina nu a avut și nu va avea pe cine să îndrăgească mai mult. Și azi, Sofia Rotaru e o sită
SOFIA ROTARU. CÂNTECUL RĂMÂNE CU EA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362529_a_363858]
-
părelnic de căldura zilei îndurate. Răcori amare îi înfioară trupul dezgolit de ceia ce l-au pironit. Doar buza mai păstrează acreala ștersăturii silite cu oțet... De-o parte și alta străjuiesc cei doi, tovarăși doar de... chin. Culmea-i prăfoasă și cu ea îngheață laolaltă firea, deci și el. Sângele-i dus... În urmă-i doar apă e lăsată. Numai din vârfurile degetelor năclăite-n sânge, măsoară încă timpul vreo picătur-abia... Un frig vrăjmaș, ce n-a simțit vreodată, îi
ÎNVIEREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354233_a_355562]
-
Acasa > Stihuri > Momente > COPIL, COPIL... Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 697 din 27 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Copil, copil ... Ce tragic, am rămas copil... Strugurii au rămas, tot aguride. Dumnezeu se pare iară-i instabil, Iar ploile prăfoase și acide. Mă-mpleticesc absent printre păcate; Eu port încărcătura mare a lor Din rugăciunile abandonate, De când am aflat că și părinții mor. Să le fi dat în plus vreo câțiva ani, Când, doar privesc tăcuți aduși de spate, Lor
COPIL, COPIL... de STELIAN PLATON în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359257_a_360586]
-
pietrișuri cu grosimi variabile au o permeabilitate foarte accentuată, din care cauză o mare parte din apele superficiale se infiltrează alimentând apele freatice. Depozitele loessoide au o foarte mare dezvoltare în partea de est a câmpiei, având un aspect cafeniu prăfos, iar în partea de sud, la contactul cu Lunca Dunării, se întâlnesc sub formă de lut roșcat cu resturi de pietrișuri și nisipuri. Depozitele de dune ocupă suprafețe întinse, acoperind de multe ori pătura de loess. Aceste formațiuni sunt bine
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
că se culeg în zori, mai dezgropam de pe întinderea cîmpului femei cu dinți de fildeș, cu sînii plini de liniști telurice, mai căsătoream lăcuste cu vîntul, mai adormeam cu capul pe șolduri de libelule. Parcă îi văd... Apăreau pe drumul prăfos al colinei, la braț, domnul Dobrescu purta o redingotă lungă și ponosită, vineție, părul îi albise, curgea în plete pe umeri, madame Clemance ‒ corpolentă, în rochia ei cu motive mari, japoneze și cu veșnicul evantai, de care nu se despărțea
SIMPLA ORDINE A LUCRURILOR de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340469_a_341798]
-
zăpezi ...cârd de gânduri - cârd de ciori coboară făcând întuneric beznă la nămiezi am uitat să-ntorc vreun ceas să meargă stau la geam și-aștept vreun om să treacă: nimeni nu s-arată - doar o barcă scârțâie-ntre nori prăfoși ca o teleagă... ...Dumnezeul lumii e cenușă n-a lăsat pe nicăieri vreo ușă *** NEPUTINȚE MISTICE bat clopotele neputința lumii de-a-și duce-n liniști trai cuviincios bat clopotele neștiința lumii de-a găsi-n ceasuri miezul cel gustos degeaba
VREMURI FARA CEAS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342602_a_343931]
-
le strică și pe celelalte. Nu le culegem nici pe cele verzi. Mai bine le mănâncă oile. Pătratul, pe care oneștenii l-au poreclit, după această întâmplare și altele asemănătoare, „Hitler”, scormonește cu botul pantofului nou și lustruit pământul uscat, prăfos și scoate la iveală câteva boabe de fasole albă amărâte, uscate și înnegrite. Fața îi devine pământie, ochii ca de fiară îi ies parcă din orbite, se apropie cu câțiva pași de noi ca și cum ar vrea să ne bată și
TE ARESTĂM PENTRU SABOTAJ! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343021_a_344350]
-
de pământuri din care sunt constituite albiile cursurilor de apă [1]. Tabelul nr. 1 Viteze medii admisibile pentru diferite categorii de terenuri [1] - date prelucrate/adaptate Pământuri slab coezive și coezive Categoriile de terenuri v (m/s) Nisip prăfos afânat 0,7-0,8 Nisip prăfos îndesat 1,0 Nisip argilos îndesat 1,1 - 1,2 Praf argilos consistent - vârtos 0,7 - 0,8 Praf argilos tare 1,1 Argile moi 0,7 Argile consistent-vârtoase 1,2 - 1,4 Argile tari 1,5-1,8 Pământuri mâloase 0,5 - 0,8 Tabelul nr. 2 Viteze medii admisibile pentru diferite categorii
GHID din 17 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276561]
-
în argile nisipoase compacte sau nisipuri grosiere. Pietrișul poate avea dimensiuni 3,0 ... 6,0 cm; Tipul 2 - pe taluzuri executate în nisipuri mijlocii. Nisipul grosier din filtru poate avea dimensiuni 1 ... 3 mm. Tipul 3 - pe taluzuri executate în nisipuri fine, prăfoase. Balastul trebuie să aibă o granulometrie cât mai uniformă, cu un coeficient de neuniformitate: U = d_60 / d_10 ≤ 5 (20) ... 6.3.5.4. În faza inițială, filtrul alcătuit atât din nisip, pietriș cât și din geotextile trebuie să aibă coeficientul de permeabilitate de
GHID din 17 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276561]
-
că mai apuc sa tes! Mie urechile-mi sună, însă tu le cânți în strună. Cum nu stau pe loc o clipă toate pânzele îmi strică. Păianjenul liniștit războiul și l-a pornit, până-n toamnă o să țeasă fericit pânza-i prăfoasă. Îi strigă o rândunea tupăind pe-o rămurea -Hai păianjenule-afară la soare, fiindcă-i vară. Nu vorbea așa hai-hui, hrană-l voia pentru pui. Cu o păcăleală mică l-ar fi pus în gușulică. - O biet taciturn nătâng Te văd
GRĂDINIȚA-I SUPĂRATĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/377342_a_378671]
-
că mai apuc să țes! Mie urechile-mi sună, însă tu le cânți în struna. Cum nu stau pe loc o clipă toate pânzele îmi strică. Paianjenul liniștit războiul și l-a pornit, până-n toamnă o sa țeasă fericit pânza-i prăfoasa. Îi strigă o rândunea țupăind pe-o rămurea -Hai păianjenule-afară la soare, fiindcă-i vară. Nu vorbea așa hai-hui, ... Citește mai mult Tare-i tristă grădinițafiindcă și-a închis portița.Toată vară o sa steaprecum cucul, singurea! -Haide nu mai fă
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
ades,nici că mai apuc să țes!Mie urechile-mi sună,insă tu le cânți în strună.Cum nu stau pe loc o clipătoate pânzele îmi strică.Păianjenul liniștit războiul și l-a pornit,până-n toamnă o sa țeasăfericit pânza-i prăfoasă.Îi strigă o rânduneatupăind pe-o rămurea-Hai păianjenule-afarăla soare, fiindcă-i vară.Nu vorbea așa hai-hui,... XIV. LA REVEDERE, GRĂDINIȚĂ!, de Valeria Iacob Tamâș, publicat în Ediția nr. 1966 din 19 mai 2016. Două zâne din poveste, vă spun fără
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
Și ce urmă... fu un vârtej pentru puiul de om abia săltat spre viață! Rotirile strânse ale Călușarilor, iuți de păreau scânteieri sângerii, făceau înconjurul fetei care se zguduia mai abitir în tumultul strigăturilor întărite de apăsarea picioarelor pe lutul prăfos al curții. În toiul jocului, copilul, cu ochii încremeniți spre stele, vedea numai o prelungă răsucire amețitoare a bolții. Apoi, simți cum vârtejul iscat de jucători prinsese și restul ogrăzii. Lumina făcliilor, satul, pădurea din apropiere... tot era în mișcare
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
ideală pentru a trăi zile care semănau unele cu altele. Viața ei de altădată rămânea intens prezentă, parcă trăită ieri. Așa era Saranza: încremenită la marginea stepei, într-o adâncă mirare în fața nemărginirii, care începea la porțile ei. Străzi cotite, prăfoase, care urcau întruna pe dealuri, garduri vii înecate în verdeața grădinilor. Soare, priveliști somnoroase. Și trecători care, când se iveau la capătul unei străzi, păreau că înaintează veșnic fără să ajungă vreodată în dreptul tău. Casa bunicii se afla la marginea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de debut al Societății Scriitorilor Români - sunt, de fapt, un „jurnal basarabean”, în care un lirism cu estompă și ironia învăluită dau tonul fluentelor notații. În modulările unei melancolii din când în când surâzătoare, regățeanul surprinde agonia lentă a unui prăfos târg basarabean, în care timpul curge leneș și plictisul împăienjenește ritmul precar al unei vieți lipsite de orizont. Mici întâmplări pitorești, mai o bârfă, mai o ciorovăială colorează stins o ambianță deprimantă, care devine ucigătoare atunci când peste orășelul somnolent ploile
DUMITRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286909_a_288238]
-
frumusețea locurilor, încifrând în termeni simbolici o dramă umană generală, care nu încetează a se consuma. Opera lui S. închină un panou și vieții amorțite din măruntele târguri moldovenești. Ele comunică prin partea din spate a curților și prin ulițele prăfoase, continuate în drumuri de țară, aproape nemijlocit, cu lumea satului, căreia până mai ieri îi aparțineau. Îndeletnicirile multor târgoveți, impiegați obscuri sau meseriași amărâți, sunt încă legate de începuturile lor rurale. La Pașcani și Fălticeni scriitorul a cunoscut bine forme
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
senzaționalul intrând în ordinea faptelor zilnice. Pădurea nebună (1963) se vrea o apologie a vieții libere, fremătătoare, reală cândva pe întinderea șesului dunărean, acoperit de codri sălbatici. Deliormanul „nebun” este evocat pentru a contrasta cu lâncezeala unui orășel cu străzi prăfoase, pe care trec birje cu cai scheletici nețesălați, cu dughene și frizerii adormite, cu mizere birturi economice, firme decolorate, cerșetori infirmi, bragagii turci cu șalvari peticiți, câini și păsări ce lasă în urmă smocuri de păr și nori de fulgi
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
analog cu hidronimul Molda din Boemia, dar și cu numele legendar al cățelei de vânătoare a descălecătorului Dragoș, înecată în apa căreia i-a dat numele. Sună ca și Prahova munteană, ce ar veni de la slavul prah = praf, deci apă prăfoasă, cu aluviuni. Bistrița, de la slavul bystru, înseamnă și "repede" dar și "limpede", sensuri ce se regăsesc ca atare în hidronimia minoră; de exemplu Repedea, afluent pe Bistrița năsăudeană, Limpedea pe cea nemțeană. În sudul țării, prin contact direct cu sârbi
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
cu care udați depinde de sol, de anotimp, de temperatură, de planta cultivată. În principiu, udatul este necesar de îndată ce solul devine prea uscat, lucru pe care îl puteți constata cu ușurință doar privindu-l: fie pământul se fărâmițează și devine prăfos, atunci când e vorba de un sol ușor, fie se crapă și formează crevase atunci când este vorba de un pământ greu și argilos. Aceste semne indică faptul că pământul suferă din cauză că e prea uscat și trebuie udat. Cu ce frecvență? În funcție de
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]