302 matches
-
numit și ”pământul făgăduinței”. Notă 1 Drumul de la Călimănești la Cozia e descris și de călătorul Paul Alep care a însoțit pe patriarhul Macarie al Antiohiei, tatăl său, la 1657. ”... de la Călimănești drumul se transformă într-o poteca îngustă și prăpăstioasa, unde numai un cal poate să meargă odată.” Iată și alte impresii la care țin atât de mult de parcă am simțit la fel deși peste atâtea veacuri: ”sunt colțuri de o rară frumusețe care îndepărtează grijile, gonesc melancolia și luminează
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
o caldă încântare sufletească. Sunt aici locuri alese special pentru meditație și simțire. Cu siguranta acestea au fost și motivele pentru care Mircea cel Bătrân înaltă aici mănăstirea Cozia, important loc în lupta pentru apărare, aproape de închiderea naturală a munților prăpăstioși care i-au adus victoria lui Basarab I la Posada. Aduce aminte de istoria construirii mănăstirii Sfintei Ecaterina din Sinai. La fel ca si Justinian, Mircea a construit ziduri de apărare cu tuneluri secrete care i-au scăpat pe mulți
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
refugiat revoluționarii de la 1821, de la 1848, constituanții de la 1866. Chiar mănăstirea Cozia a fost construită în urma unei victorii a lui Mircea împotriva ungurilor.(1* Și locul nu e întâmplător ales pentru că aici valea era sălbatică, cu versante abrupte și munți prăpăstioși, cu înălțimi de până la 1500m cu forme masive la nord, abia spre sud în vatra de azi a orașului Oltul se mai domolea făcând loc plaiurilor largi. Seamănă izbitor cu locul ales de cei trei confederați Werner Stauffacher, Walter Furst
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
început. De ce ar fi altfel? - Mânca-te-ar mama, simt eu că n-ai să trăiești o viață fericită cu acest băiat. Presimt că tare ai să mai suferi dacă te duci după el. - Lasă bunico, nu fi așa de prăpăstioasă, că te sperii degeaba. I-am cunoscut și pe bunicii lui și ei mă iubesc la fel de mult ca și tine. - Te-or iubi ei bunicii, nu zic ba, că ești fată frumoasă și cuminte, dar el te iubește? Are ochii
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343122_a_344451]
-
părăsit căutările din gânduri, s-a stins clocotul din izvoarele interioare, nu-mi mai sunt proprii iubirile paralele, nu mai deslușesc chemarea femeii dintr-un surâs. Sunt un lup bătrân alungat din haită, fără vedenia unei cărări spre vârf depășind prăpăstioase opreliști. Acum îmi pot permite doar întinsul câmpiei cu ierburi uscate de vântul iluziei și fântâni cu apă puțină, doar când trec ploile, ori fugărite de ierni în ascunzișuri după salcâmii albi. Referință Bibliografică: Sunt un lup bătrân / Llelu Nicolae
SUNT UN LUP BĂTRÂN de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343608_a_344937]
-
laud eu, are motor nou!” “Aș, îmi răspunde el, acu toarce, acu face fasoane! Ca femeia văduvă, până-i afli toate melicurile!” Îar tăcurăm, urcam niște serpentine abrupte și șoferul era atent la volanul lui. Se zăreau pe fereastră stânci prăpăstioase, hăuri adânci și coame de dealuri potolite cu câte-o stână spânzurată în vârful lor în care ardea o vatră de foc. Pe parbriz, jos la bord, șoferul își lipise o colecție de ilustrate japoneze cu fete care-ți fac
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381844_a_383173]
-
Iolanda nemaiputându-se mișca cu vioiciunea de altădată. Amintindu-și de vertijurile tot mai frecvente de care aceasta se plânsese în ultima vreme, Smaranda aștepta răbdătoare, nu însă fără a resimți o ușoară îngrijorare. Ca de fiecare dată, firea sa prăpăstioasă și nerăbdătoare, mai scăpa de sub control câte un firicel de gând, ce începea imediat să-i brodeze pe canavaua imaginației, câte un scenariu în nuanțe de negru sau gri. Dar, cu o oarecare încetineală, ușa se deschise totuși și de
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
albe, Târzia din vis, Ecoul tăcerii, Trandafirul albastru, Vânzătorul de stele, cărți ale dumneaei tipărite între 1997 și 2013, peste ani. Eu voi zice, aici, acum, că scrie sonete bine clădite, dovadă aducând metafizicul ținut, mândră trecere prin lume, neguros, prăpăstios, îmbelșugat, lunar cuibar de ape de gând, creștinul sonet TĂCÂND: Tăcând, te cuibăreai printre cuvinte!/ Lângă fereastara neagră, ploaia-n spume/ Ne aducea o lume -n altă lume.../ Păsări albastre își aduc aminte.// Mi-ești tristă, azi, Lumină în amurg
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
O ceată de călăreți, vânătorii de vampiri, aleargă în galop pe un drum spre acele înălțimi, lăsând în urma lor un nor de praf. Norii se perindă pe cer iar orele se scurg una după alta. Călăreții pătrund în niște chei prăpăstioase printre care se zărește un petic de cer și câțiva brazi răzleți cocoțați ca niște alpiniști. Peste puțin timp decorul se schimbă și valea se deschide tocmai când ultimele raze ale soarelui incendiază frunțile de piatră ale masivului. Odată cu căderea
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
care ies scântei la contactul cu potcoavele copitelor. Pe alocuri grohotișul se pogoară la vale. Zările se deschid din nou. Ies din pădurea de rășinoase și în fața ochilor li se desfășoară pieptul puternic al masivului cu culmile sale pleșuve și prăpăstioase. Urcușul devine din ce în ce mai anevoios, copitele cailor alunecă pe stânca lucioasă, călăreții se clătină în șa. Ajuns pe o creastă căpitanul Arnăutu cercetează împrejurimile. În depărtări vede un vârf înalt, pleșuv, a cărui culme joacă într-un orizont confuz în arșița
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
brațul drept și arată spre răsărit crestele munților. CĂPITANUL ARNĂUTU: Voinicii mei, mâine seară înnoptăm pe culmea care se zărește acolo sus printre cele două stânci. CĂPITANUL SASU: (arătă cu brațul) Căpitane Arnăutu, te referi la muchia aia colțuroasă și prăpăstioasă? CĂPITANUL ARNĂUTU: (cu satisfacție) În dosul ei se înalță un vârf semeț. Acolo este palatul! Căpitanul Arnăutu se îndreaptă către un grup de oșteni.: CĂPITANUL ARNĂUTU: Vânați în seara asta un cerb și umpleți-vă burdufurile cu apă de izvor
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
poate Să mă dezăpezească ? M-au copleșit pădurile Stejarii cei falnici A u împietrit în sufletul meu M ă mai bucură doar păpădia Cea binecuv întată cu delicatețe De Zeu! Oceanele și mările m-au atras Î n adîncurile lor prăpăstioase M-au părăsit și cîmpiile Cu parfumurile lor simandicoase, Ș i totutși eu iubesc florile, iubesc iarba, Ș i pe sfioasele căprioare le iubesc Ș i abia mai respir de atîta frumuseșe Presărată peste sufletul meu pămîntesc! C ÎND BATE
DEFINITII POEME de CRISTINA LILA în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346852_a_348181]
-
ieși la atac, răutatea sanguinară este canalizată împotriva a orice nu convine, mai ales în momente de criză, când se strecoară tiptil în afară pentru a începe circul, a sări la bergata întâiului opozant întâlnit. Războaiele, alte zdruncinături și lucruri prăpăstioase sunt prilejuri nimerite care schimbă firea, dezechilibrează și anesteziază bunătatea și simplitatea, lucrurile bune se amestecă cu cele rele. În aceste fel cântarul sufletului alunecă în jos, gramajul nu mai contează la plus ci numai la minus (nu mai las
JURNAL DE GÂNDURI ZDRENŢUITE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348244_a_349573]
-
gândul și că vântul, uneltesc în castelul lor sumbru? Mistic este oceanul în care îmi sunt întrebările, purtate de la un talaz la altul, la fel cum e și ecoul meu surd... Se tânguie ale mele strigate... Se aud difuz, din prăpăstioasa depărtare. Oare rolul meu, în teatrul tuturor, aduce neantul existenței și răspândește sămânță morții? Cum oare să mă arăt lumii când ochii-mi sunt dați uitării? Acum e prea târziu... Cortina s-a tras, de mult, iar eu am ramas
SUFLET STINS… de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377855_a_379184]
-
se învrednicește să ctitorească o biserică de lemn în hotarului satului Broscari Mehedinți 6 pe moșia Bisericii Sf. Ilie din Craiova, lîngă drumul de olac care lega în acea perioadă(pînă în 1852)Cernețiul cu Craiova , urcând de la Bistrița, pe prăpăstioasa Valea Hoțului(denumire păstrată până azi)pe platoul Bălăciței tăind-o drept spre capitala Olteniei, zonă prin care haiducise probabil ctitorul bisericii de la Broscari. Desigur, lumea în care trăia Tudor era circumscrisă predominant Mehedințiului și Olteniei. Aceasta era însă influențată
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
limpede și rece ca gheața. Traversară zone stâncoase, apoi se afundară pe cursul unui râu ce se revărsa în cascade și se învolbura la vale. Înaintară cu dificultate pe o cărăruie făcută de animalele sălbatice. Treptat pătrunseră în niște chei prăpăstioase printre care se zărea un petic de cer și câțiva brazi răzleți cocoțați pe stânci. Se strecurară cu grijă pe lângă peretele abrupt și umed. După un timp valea se deschise tocmai când ultimele raze ale soarelui incendiau frunțile de piatră
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
alocuri, grohotișul se pogora la vale, iar în altele pintenii de stâncă le încetinea înaintarea. Zările se deschideau din nou. Ieșiră din pădurea de rășinoase și în fața ochilor li se desfășură pieptul puternic al masivului cu culmile sale pleșuve și prăpăstioase. Urcușul deveni din ce în ce mai anevoios, copitele cailor alunecau pe stânca lucioasă, călăreții se clătinau în șa. Ajuns pe o creastă, căpitanul Arnăutu cercetă împrejurimile. În depărtări văzu un vârf înalt, pleșuv, a cărui culme juca într-un orizont confuz în arșița
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
Acolo nu avem vânat. Luați în traistă carnea care a mai rămas și umpleți-vă burdufurile cu apă rece de izvor, căci în împărăția de piatră vom duce lipsă de toate astea. - Te referi la muchia aia stearpă, colțuroasă și prăpăstioasă? - Aceea este, căpitane Sasu! Mâine dimineață ne aventurăm pe creasta din față. Din dosul ei se înalță un vârf semeț. Acolo este palatul! În seara următoare, înnoptară într-un loc stâncos unde plutea o atmosferă stranie. Vuietul vântului se auzea
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
vârtej grandios de plasmă fierbinte. Cealaltă parte a perdelei de foc, înaltă până la cer, era cea din Suseni, ferită datorită direcției vântului din fața tăvălugului de făcări și fum înecăcios și străveziu. Foachea lui Panacoadă, vecina noastră și verișoara mamei, îndeobște prăpăstioasă și mare meliță abia putu să îngâne două vorbe: „ Fă, șoală, dacă scăpăm acum mă întorc la Domnu, o să fiu o precistă bună de pus la rană, numai de vindecat pentru toți după ulicioară, ba și cu ceilalți, smerită și
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
era acela din partea Coroanei. Numai acest control ar putea să împiedece desfrânarea cu care un partid vitreg își bate joc de toate interesele țării. Nu se pară o întîmplare procederile din Adunări. Depeșile din Anglia inspiră această febrilă neliniște, această prăpăstioasă grabă cu care partidul roșu compromite interesele țării. Schimbarea adusă în politica Angliei prin ultimele alegeri - zice un corespondent care a vorbit si cu Gladstone și cu lord Granville - e totală. Din toate părțile țării se vede o presiune generală
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
era acela din partea Coroanei. Numai acest control ar putea să împiedece desfrânarea cu care un partid vitreg își bate joc de toate interesele țării. Nu se pară o întîmplare procederile din Adunări. Depeșile din Anglia inspiră această febrilă neliniște, această prăpăstioasă grabă cu care partidul roșu compromite interesele țării. Schimbarea adusă în politica Angliei prin ultimele alegeri - zice un corespondent care a vorbit si cu Gladstone și cu lord Granville - e totală. Din toate părțile țării se vede o presiune generală
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a năpădit o mândrie pe care nu o mai simțisem niciodată... Iar soldații care ieșeau din turele m-au fascinat prin bărbăția lor senină. Erau toți la fel, ciopliți din același material tare și sănătos. Îi simțeam invulnerabili la gândurile prăpăstioase care mă torturaseră în iarnă. Nu, tot acel mâl mental nu ar fi rămas nici o secundă măcar în șuvoiul limpede al rațiunii lor simple și directe ca și ordinele pe care le executau. Eram teribil de invidios pe viața lor
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
De la romantici încoace se bucură de mult prestigiu văicăreala și ceea ce atât de nimerit numește T. Mazilu „ipocrizia disperării”. La vie me fut infligée, această frază cabotină a lui Chateaubriand a făcut carieră și a încurajat un bovarism al dezolării, prăpăstios și cobitor, pe care unii naivi îl cred tragic. Pentru Alain fericirea nu e o himeră, închipuită din apetiturile compensatorii ale insatisfacției. Ea e discernabilă și accesibilă în cotidian, dar pretinde simțul realului, curajul deciziei, într-un cuvânt asumarea vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
fie el și un pitoresc al sordidului), ci vehiculează, cu o retorică burlesc-minimalistă, desfășurări ambițioase. Marginalitatea și întâmplătorul sunt aparente, semnalate cu umor răutăcios și blând totodată, și conectate la paradigmele imprevizibile ale heterotopiei. Arătate cu degetul, cu simulat parapon prăpăstios, ele sunt convertite pe loc în contrariul lor. Din sălașul lui înfrigurat, năpădit de simbolice invazii de șoareci, eul liric e conectat, nu numai radiofonic, la marile dileme ale vieții moderne, cronometrate după GMT. Condiția periferică e eufemizată într-un
PATULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
fenomenalitate de stereotipuri pitorești. Inclusă en abîme în roman, piesa O feerie bizantină (certificatul de noblețe al orașului) ilustrează foarte bine mania bizantină a stereotipiei hilare. Printre personajele aduse în scenă apar trei Theodocte, două Rhodomnee, crainicul vesel și cel prăpăstios, un Procopius din Cesareea lăudător și altul bârfitor al lui Iustinian și al Theodorei, poetul Theodor Prodromul cel cu idei înalte și altul cu idei joase și veninoase ș.a. Înzestrați cu o abilitate neobișnuită de „a proceda sumar și cu
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]