302 matches
-
hangiului, cu glasul încărcat de ură, gândindu-se că își poate pierde averea, scoate în evidența lăcomia care începuse să-l dezumanizeze. Cea de-a doua "năzărire" îl aduce în prim-plan pe Iancu, de astă dată ofițer care râde prăpăstios, în fața hangiului: "Gândeai c-am murit, neică?" Protagonistul avea reacții ciudate, devenise irascibil, suspicios, avar, nemilos (de pildă, scena cu fetița care vine să cumpere marfă pe datorie); are gânduri tulburi, vedenii, halucinații, confundă planul real cu visul și se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de un porumbel intrat pe geamul uitat deschis, Jonathan realizează că pentru el e sfârșitul. Intrusul venise, după mintea protagonistului, în calitate de emisar al catastrofei vieții lui. Regulile și ritmurile (in)existenței lui erau bulversate. De-aici și cascada de reprezentări prăpăstioase în privința viitorului său de locatar și slujbaș, primejduit de moarte prin haosul invaziei porumbeilor cu care va fi silit să conviețuiască, nu-i așa, suportându-le agresivitatea, necurățeniile, bacteriile ș.a.m.d. În fine, își ia inima-n dinți și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
pe ultima sutî de metri de grefier. Incendiul final al bordelului este una din loviturile date realiștilor. Instruiți în mare taină de Inginerul francez, membru al Colegiului Principal al Fraților Invizibili, expert în biometrie și levitație magnetică. Noțiuni pe cât de prăpăstioase, pe-atât de subversive pentru elita tergiversării. Expresie a nosocomiei de mutanți angelo-demonici este Sadim cocoșatul - pitic, produs al copulației dintre veridic și fabulos. Fată sau băiat al unei prostituate mutante, Sadim este crescut de butnarul Daniel. De o frumusețe
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
tonusul, curajul de neînvins chiar și în marile nenorociri, stări limită dezastruoase ale vieții. Înțelegem poate mai clar și mai tulburător totodată cum cei fără această „temă” în viața lor unii lunecă mai ușor, pot cădea în apatie, disperare, în prăpăstioase vicii (a se vedea în această carte textele Ancuța, Ora de dirigenție, Nedumeririle Mălinei, Mălina a devenit școlăriță). În această carte apelul la memorie, la memoria afectivă, răzbate cu o nostalgie uneori frisonată, strepezită, care se crede, care se vede
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
adesea cu trimitere la demolatoarea reformă din 1948. Grabnic se impune să ne reconsiderăm noi pe noi înșine, cu fireasca recunoștință față de oamenii de valoare care au dat și dau mai mult decât primesc, astfel spre a nu mai luneca prăpăstios pe imaginile mass-mediei la picioarele oamenilor de succes care nemăsurat mai mult pretind și iau decât ei dau (Einstein) (a se vedea poemele Îndemn, Trebuința de optimism). Elev în prima serie, seria re-ființării - 1966-1971 - la Iași a Școlii Normale „Vasile
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
îl mustră cu oarecare vehemență, îi spune că îi lipsește mila, că nu e fiul lui Peleu și al Tetidei (amândoi ființe pline de îndurare, cum am arătat), ci că s-a născut din „marea cea verde și din stânci prăpăstioase“, atât este de crâncen și de crud, și se roagă zeilor să nu fie cuprins niciodată de o mânie atât de necruțătoare ca aceea a prietenului său. Se simte aici, la acest aspru războinic, amintirea unei vechi suferințe. Iar pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
avea lângă casă o movilă de lut curat și humă, dintr-o ruptură a Podișului, aproape de Boușori, unde l-a dus într-o zi și pe autorul acestor rânduri, să vadă comoara subpământeană și urmele unei așezării neolitice cu maluri prăpăstioase. Am traversat linia ferată apoi am luat-o pe unde bănuiam că este cărarea. Trebuia să străbatem un șes până la poalele dealului Sasova, să urcăm și să coboarâm dealul , apoi să urcăm dealul Râșcanilor, să trecem prin pădure și abia
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Neptun Haltă km 260+700 temelii de case în fond forestier, sălbaticii nu sînt cei din pădure, brădet, coniferele pe fond de valuri, ce și-a dorit Eminescu, plajă pe umbra lor, cărarea jos în zbaterea apei, promontoriul de luturi prăpăstioase, dungi de loess, Tuzla Costinești drum comunal în lucru, schitul de singurătatea mării, segment nepoluat turistic, pînă într-un kilometru hotelul următor, "Mănăstirea Sfinții Constantin și Elena 2 km", Costinești-Tabără intrarea, conflict de interese pustiul de apă și văzduh cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
V.G. Popa P.S. Mi-am adus aminte de ceva. Prin 1949-50, Labiș a prezentat la cenaclul literar din Fălticeni o poezie În care era vorba de o acțiune a utemiștilor de la liceul „Nicu Gane”. Fuseseră la plantat puieți pe coastele prăpăstioase ale Spătăreștilor. A fost și Labiș și apoi și-a pus În versuri de factură quasi folclorică, după cât Îmi aduc aminte, entuziasmul lui frumos. Poezia după ce a fost citită la Cenaclu a fost publicată În Zori noi. Cum aș putea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
viitura. A fost lotu’ ăla de la Salcia pe care i-a condamnat pentru crime împotriva umanității, da’ de ochii lumii, că după aia i-a pus în posturi mari... Erau și momente în care oamenii erau mai optimiști? Era lumea prăpăstioasă: Fraților, ne omoară! Unii făceau guverne, aveau credința aceasta nestrămutată că se schimbă regimul... Dar acolo, în închisoare, convertești suferința în credință... E ceva minunat. Vrei nu vrei acolo îl descoperi pe Dumnezeu... Și-n viața asta liberă îl ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și securitate care-și întăriseră efectivele, s-au retras în munții Stânișoarei, mai greu accesibili.. cu păduri fără capăt, unde le pierdea urma.. și, de unde atacau surprinzându-i în ambuscade. Coborau pe la Coada Lacului, Izvoru Muntelui, spre sud, pe cursul prăpăstios al Pângărâciorului, își îndeplineau misiunea, și, treceau Bistrița pe la Bicaz, pierzându-se în inima Ceahlăului. Trupele de securitate nu le-au dat de urmă niciodată. .. Iarna aspră și geroasă, care a urmat, au înfruntat-o în ascunzătoarea de sub Toaca, înfofoliți
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pentru sine cu gândul la.. „ - bieții de ei, câtă nădejde își pun în...câtă..?!”. .. După două zile, în timp ce trupele de securitate îl căutau, răscolind pădurea de la poalele Bivolului, și satele din jur, Baltă cobora versantul vestic al Stânișoarei, pe cursul prăpăstios al Fărcașei, și făcu acelaș lucru în Borca și Fărcașa, golind cooperativele de tot ce aveau și, le împărți sătenilor. Autoritățile comuniste, în neputința lor, fierbeau de mânie. Ziarele nu mai conteneau cu știri mincinoase.. „Bandiții lui Baltă au tâlhărit
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pe Hașmașu Mare, la grotă.. unde vom rămâne o vreme.. Acolo, n-o să le vină în cap să ne caute !” Atât a spus, și-a potrivit pistolul mitralieră pe umăr, și, a pornit. Au coborât Grințieșul pe povârnișul cel mai prăpăstios, pe cursul Grințieșului, au trecut prin vad la Bistricioara, s-au strecurat pe poalele Ceahlăului, lăsând pe partea stângă Toaca și Piatra Neagră.. Au ocolit Bicazul Ardelean, pe lângă Danciu, au intrat în Chei... și, au urcat pe cursul Bicăjelului până la
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Profesore”... du-te !.. hotărâ căpitanul după o clipă de chibzuință... Și, fii cu mare băgare de seamă, iar la întoarcere... să urci pe coasta nordică, înțelegi... de ce !” Sofronie fără a mai sta mult pe gânduri, își dădu drumul pe povârnișul prăpăstios dinspre sud, și dispăru.. ca înghițit de pădure... Alistar, deși dezamăgit că a fost refuzat, nu se arătă... rămase tot zâmbitor cu privirea aceea albastră, frumoasă și binevoitoare. Și, ziua aceea de august trecu tot așa... ca atâtea altele. Baltă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
situație.. El ne luminează drumurile !”. Și, tot Baltă continuă.. „.. Peste trei, cel mult patru ceasuri, „ei” vor fi aici.. sunt pe urmele noastre... Noi, trebuie să ne retragem spre creastă, sus, și să coborâm pe versantul de nord, pe cursul prăpăstios al Bicăjelului, și să ajungem repede la Chei..!” Se ridică în picioare, în toată statura-i înaltă și impunătoare, îndreptându-și cureaua pistolului mitralieră pe un umăr, și sacul cu muniție pe celălalt, și-și continuă gândul. Noi suntem gata
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
făcut și, încheie.. „ - Pentru viață, băieți... cu orice preț... Dumnezeu ne va ajuta !”, și, toți într-un iureș, își dădură drumul... în prăpastie.. Securiștii au înțeles prea târziu, după ce partizanii au ieșit din împresurare, alegând calea imposibilă, pe cursul abrupt, prăpăstios al Bicăjelului,.. După o zi de mers pe cursul Bicăjelului, sub arșița necruțătoare a soarelui, odată cu înserarea ajunseră la vărsare... în apropierea Cheilor... unde ocupară poziții. „ - Bine.. bine !.. murmură Baltă, rotindu-și privirea în jur, de aici, le vom da
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Bistrei, spre izvoare, simulând că se retrag pe Piatra Neagră ori pe Toaca. Înșelați, urmăritorii cu forțe sporite au asaltat Piatra Neagră și Toaca,... în timp ce ei într-o goană bezmetică au trecut Bistricioara, și au început să urce pe cursul prăpăstios al Grințieșului, spre izvoare către vârf... unde aveau ascunzătoarea. De acolo trebuiau să supravegheze toate mișcările trupelor de securitate... și, să poată ajunge la Poiana Teiului, cu orice preț, să-și vadă mama. Inima îi spunea, îl îndemna să se
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
trupelor de securitate... și, să poată ajunge la Poiana Teiului, cu orice preț, să-și vadă mama. Inima îi spunea, îl îndemna să se grăbească... Sus pe Grințieș au avut răgaz de odihnă. Văile înguste și adânci, versanții abrupți și prăpăstioși.. din munții Bistriței, le dădeau o oarecare siguranță împotriva urmăritorilor. O zi și o noapte, au trecut repede.. și, securiștii ajutați de câini, erau din nou pe urmele lor. Era puțin trecut de miezul nopții.. Răpăielile se reluară cu o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
erau din nou pe urmele lor. Era puțin trecut de miezul nopții.. Răpăielile se reluară cu o înverșunare și mai mare. Trebuiau să părăsească ascunzătoarea. Peste câteva clipe își dădură drumul pe versantul nordic al Grințieșului, pe cursul abrupt și prăpăstios al Borcăi. Istoviți, flămânzi, hăituiți, asudați.. alergau bezmetic sub o ploaie de gloanțe și foc. Un snop de gloanțe se înfipse scormonind pământul la câțiva pași de Baltă. În spate se auzi un icnet și un geamăt greu. Oanță zăcea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
îi făcură să viseze la.. copilăria lor.. Deodată, din spate, de sus de pe creastă, milițienii începuseră să tragă, cu o înverșunare de neînchipuit. Dezmeticiți, cei doi.. își dădură drumul pe povârniș, până jos, pe valea adâncă și îngustă, pe cursul prăpăstios râpos al Borcăi. Pe acolo urmăritorii n-aveau îndrăzneala să se avânte. Când, surpriză... se pomeniră față în față cu trupele de securitate din Borca și Fărcașa regrupate. Mulțimea de uniforme albastre, de la poalele Grințieșului, desfășurați în trăgători, întunecau valea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în "demascarea monstruoasei coaliții" n-au cutezat să propună o astfel de ipoteză, pentru confirmarea căreia nu dispunem decât de firave probe circumstanțiale. Eminescu este Eminescu, în opinia noastră, cel mai mare român, prin operă. Nici detaliile anatomice, nici scenariile prăpăstioase, nici filmările combinate n-au nimic de adăugat la acest capitol și n-au nici o relevanță în contextul dat. Proiectat altunde și oricând, filmul posedă o anume legitimitate: e un punct de vedere asupra episodului ultim din biografia poetului, discutabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Katherine Verdery: Ideea centrală este negarea influențelor exterioare, în special a influențelor occidentale (...) Protocroniștii înțeleg să acapareze terenul în beneficiul și prin intermediul unei restructurări ideologice: șovinism, autarhie, mobilizare antioccidentală, discursul lor fiind în conformitate cu conducerea politică." În fața unor astfel de acuze prăpăstioase (lipsește numai aceea de... fascism!) Moromete ar fi întrebat " Pă ce te bazezi?!" Chiar așa: de unde și până unde? Un alt catastrofic, Dennis Deletant, după ce scrie că ideologia oficială a comunismului românesc a fost... protocronismul, înșiră fără să clipească alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ei, fiindcă evreul este Întâi evreu și apoi om” (Emil Cioran, În 1936 ; <endnote id="cf. 512, p. 130"/>). „Fenomenul se petrece atât În conștiința lor, cât și a noastră”, pretinde Cioran. El teoretizează În coordonatele unui rasism halucinant „separația prăpăstioasă ce deosebește orice ne-evreu de un evreu”. „Un abis” ar despărți aceste „două ființe esențial diferite”. „Evreul nu este semenul, deaproapele nostru, și oricâtă intimitate ne-am lăsa cu el, o prăpastie ne separă, vrem nu vrem. Este ca și cum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de 1 km.. CENTRU INDUSTRIAL localitate (urbană sau rurală) în activitatea căreia industria deține un rol important. CENUȘĂ VULCANICĂ material fin, cu aspect de praf sau nisip, expulzat în timpul exploziilor vulcanice. CHEI sector de vale îngustă și adâncă cu versanți prăpăstioși, tăiat în roci dure; obișnuit, se formează în calcare (exemplu: Cheile Bicazului), dar se întâlnesc și în roci mai dure când acestea apar ca o bară între roci mai moi (exemplu: Cheile Călatei, lângă Huedin). CHIPAROS arbore specific pădurilor subtropicale
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
de zbucium nebun după o himeră. O himeră care încolțește în sufletul unei femei cultivate, dar care își lasă sufletul să plutească pe nisipul disperării, conturând un nisipos traiect erotic, la limita răbdării, „pe culmile disperării”, înclinând spre surpate și prăpăstioase maluri ale ilogicului. „Sufletul ei își cerea dreptul la dragoste”, pare firesc, dar ea se amăgește clădind pentru sine, inconștient sau nu, „un castel de nisip”, o nisipire în mrejele unei iubiri iluzorii. Se agață, cu disperare, de un singur
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]