237 matches
-
în Ajunul Crăciunului, se fac colaci "rotunzi ca soarele și luna". Aluatul din care se fac colacii nu se împrumută, aluatul este dospit pentru ca găinile să se ouă peste an și să fie sănătoase, iar vitele să fie bune de prăsilă. Dacă o gospodină poate lua aluat din acesta dospit, de la trei case, și-l mănâncă împreună cu toți cei ai casei, fără să piardă vreo firimitură, atunci, se zice, că acea femeie va avea parte de cloște multe care vor scoate
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cosmice: "Alți stropi te ascultă dintre galaxiile nebuloase/ prin flux de foc legându-te încă din mare/ și acum calci zările veștede sticloase/ și te cununi cu iarba salivând sfânta umoare". Sau: "Berbecul mirosind-o impudic/ își balansa desaga de prăsilă/ mare cât un copil în scutec". Peste tot erup forțele de germinație, valuri de căldură de fructe în fermentație, de iarbă în stare de înmulțire. Sămânța și oul sunt matcă nașterilor viitoare. Obsesia seminței este un alt motiv care bântuie
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în timpul cît un naș ține în brațe pe un copil la un botez, să nu-l sîsîiască dacă plînge, căci îi sîsîie norocul. Dacă cineva ține la botez un copil din flori, apoi se crede că va avea noroc la prăsila cailor. în locul unde se îngroapă casa unei lăuze se pune și o para* de ar gint, ca să aibă copilul care a stat în acea casă noroc de bani. Dacă în timpul nunții se încîlcește peteala* e semn că tinerii ce se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aibă copilul parte de vite. Cine țese sîmbătă seara nu are noroc la vite. Se crede că nu este bine a cumpăra niște boi la care ultima coastă despre deșert* este mai scurtă, fiindcă ei n-ar fi buni de prăsilă. în ziua de Paști să nu mănînci nici un fel de bucate afară de pește, ca să nu ai nevoie la vite. Oamenii se întovărășesc cu vitele lor la plug. înainte de a începe a ara, este uz ca să se arunce un ou cît
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Grămadă, Liviu Ciulei, Beligan, Giurchescu, mai încoa' Boroghină, Cornișteanu, Chiriac, ei bine, acu' stau și mă crucesc de ce (cîți) directori de teatru defecți am putut cunoaște în lunguța-mi carieră de practician & angajat în teatre! Și nu unu-doi, de prăsilă, ci peste zece damblagii, care nimeriseră, nimeni nu știe cum, în fotoliul managerial artistic. La Brăila, am cunoscut o directoare neplăcută privitului, care zicea că După melci e de Marin Sorescu. Tot ea știa că la Consiliul Culturii, tre' să
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
lei/ziua, și restul în numerar ce urma a fi plătit pe data de 8 septembrie (Sfânta Maria). Pretențiile arendașului nu se opreau aici; astfel, pentru o vacă la suhat cerea 12 lei, 8 lei pentru un gonitor (taur de prăsilă) și 6 lei pentru un mânzat (tineret taurin). Plata suhatului pentru aceste categorii de animale se făcea tot la Sf. Maria în schimb, pentru o oaie, pretindea suma de 2 lei, banii urmând a fi achitați de către țăran la Sfântul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
câteva prețuri fixate de către autorități în luna decembrie a anului 1946: „Animale vii; boi complet grași - 8.000 lei/kg.; vaci adulte - 6.000 lei/kg; porci de carne - 15.000 lei/kg.; cai - 2-3 milioane lei/buc.; oi de prăsilă - 250.000 lei/buc”. Carnea vândută la kilogram avea un alt preț, mult mai mare: carne de vită cal.I - 14 mii lei; carnea de porc - 24 mii lei; osânza - 40 de mii lei (!) și slănina - 30 de mii lei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de lapte se vindea cu 6.000 lei, un ou cu 5.000 de lei iar untul costa 80 de mii lei/kg. Numai peste o lună, SSV Bârlad raporta SSV Tutova noile prețuri ale animalelor pentru sacrificare și pentru prăsilă. Astfel, o pereche de boi pentru măcelărie - 7-9 milioane lei; vaci sterpe - 1,5-1,8 milioane lei/buc.; porci (circa 100 de kg./buc.) - 2 milioane lei. La animalele de prăsilă și muncă prețurile erau mai mici astfel, o pereche
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Tutova noile prețuri ale animalelor pentru sacrificare și pentru prăsilă. Astfel, o pereche de boi pentru măcelărie - 7-9 milioane lei; vaci sterpe - 1,5-1,8 milioane lei/buc.; porci (circa 100 de kg./buc.) - 2 milioane lei. La animalele de prăsilă și muncă prețurile erau mai mici astfel, o pereche de boi în vârstă de 2-3 ani costa între 6-7 mil. lei; între 35 ani - 10-12 mil.lei și între 5-12 ani, 12-14 mil.lei. Vacile, cu cât erau mai tinere
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
1995 Brudea Valentin 48. Delimitarea teritorială a ecosistemelor în județul Suceava 1995 Scurtu Dumitru Sectorul de producție Pentru a produce sămânță din categorii biologice superioare la soiurile și hibrizii creați de cercetătorii Stațiunii Suceava și pentru a obține material de prăsilă superior din rase de bovine de la fermele zootehnice, a fost organizat un puternic sector de producție, care a fluctuat în privința suprafețelor cultivate și a efectivului de animale, in funcție de transformările care au avut loc în cei peste 40 de ani
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
taurinelor, dat fiind suprafețele mari cu pășuni naturale precum și tradiția în domeniu. Pentru a ajuta crescătorii de animale, stațiunea deținea o fermă proprie de taurine care la un moment dat număra peste 1000 de capete, din care livra material de prăsilă crescătorilor de animale. Acestea sunt motivele creării la ferma de taurine Ițcani a unui laborator de specific domeniului respectiv în care funcționau 3 4 cercetători. În afara acestor investiții, dar nu pe ultimul loc, se situează Banca de Gene Suceava despre
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
fi benefice și azi, cu toate că mijloacele de informare în masă s-au amplificat exponențial. Credincios preceptului conform căruia fiecare membru activ al societății este dator a lăsa urmașilor cât mai multe creații durabile, înțelegând soiuri, hibrizi, sămânță și material de prăsilă valoros, dar și lucrări de specialitate, domnul dr. ing. M. Cristea ne-a fost model și în această privință, publicând numeroase lucrări de sinteză, cea mai amplă dintre acestea fiind primul volum de monografie a porumbului editat de către editura Academiei Române
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
dar ei se simțeau singuri între pământ și cer. Pe iapă o chema Steluța, după cometă - spunea Constantin. De fapt îi spuseseră așa încă înainte de asta, după steaua albă pe care o purta în frunte, semn că era pursânge englezesc, prăsilă din armăsarii aduși de naș Dinu. Cum s-a născut Ilinca, a apărut pe cer altă cometă. Soacră-mea Stanca era cu maica mare în drum spre Ierusalim, așa că nu a avut cine cobi, cum că ar fi cine știe ce semn
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fi nimic... noi doi. {EminescuOpIV 186} GHAZEL Tu, cu cruzime m-ai respins, când am voit, copilă, Să devastez frumusețea ta cea dulce, făr-de milă - Și totuși corpul tău e plin de-o coaptă tinereță, Tu, al amorului duios, demonică prăsilă! Eu am plecat purtând în piept durerea-mi toată scrisă, Precum al primăverei vânt duce-n văzduh o filă; Dar noaptea când am adormit, atunci durerea-mi toată Se ghemuește-n inima-mi, o arde ș-o împilă; Părea din somn
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ulterioare și metaforice. Alte nume latinești de animale domestice s-au păstrat în română și numai în unele limbi romanice occidentale: lat. admissarius > armăsar, lat. agnellus > miel, lat. annotinus > noaten „(oaie) de peste un an“, lat. aries > (reg.) arete „berbec de prăsilă“, lat. catellus > cățel, lat. equa > iapă, lat. haedus > ied, lat. *iunicia > junice, junincă „vițea, vacă tânără“, lat. iuvencus > junc „bou sau taur tânăr (între doi și trei ani), nepus la jug“, lat. pecuina > păcuină „oaie de lapte“, lat. scrofa > scroafă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
vervex s-a moștenit în română, dar și în it. berbice; fr. brebis continuă același cuvânt latinesc, dar înseamnă „oaie“ (pentru sensul „berbece“ se folosește fr. bélier < ol. belhamel „oaie care conduce turme“, literal „oaie cu clopot“). Arete „berbec de prăsilă“ < lat. aries (ac. arietem), existent și în cele trei dialecte sud dunărene, nu s-a păstrat decât în puține dialecte romanice. În română, este astăzi dialectal. Termenul miel este moștenit din lat. agnellus (cu gn > mn, ca în lat. lignum
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
facu milă de copilul orfan aruncat de mama lui. Când ajunse în vârstă Moftul, doica lui, Presa, îl însură după Opinia, o tânără mai mult sau mai puțin publică, foarte mult curtată la vremea ei, cu care tânărul avu o prăsilă mai numeroasă decât nisipul mării: pe fiece zi dedea lumii câte 10000 de copii care de care mai fleac, și care toți aveau mai mult sau mai puțin trasăturile tatălui lor (I. L. Caragiale, Opere, 1 Proză literară, ed. cit., p.
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Văzându-se peste-atâta ciopor, Ca un adevărat berbec senior, Nu putea sta...degeaba, Iubăreț, și-a făcut cu răspundere...treaba, Cheltuind tinerețe și bani, Mergând din idilă n...idilă, Negândind ce va fi ...peste ani, Ca un berbec De...prăsilă, Zevzec! N-a prevăzut că mâine-poimâine, V-a avea nevoie de casă și... pâine! În ghiftuială berbecu-trăia, în huzur, Cu umbră, mâncare și oi împrejur; Și...cum adesea adevărul e...dur: După un număr de ani și de zile, De
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
vorba despre o stație de incubație dotată cu aparatură modernă, cu mașini de mare capacitate. Cloșca aceasta e mama a mai multor pui din toată țara, una din sarcinile ei de căpetenie fiind de a livra unităților agricole socialiste, pentru prăsilă, pui din rasele cele mai bune, atât pentru carne cât și pentru ouă. În această cloșcă-stație de incubație, fiincă nu le este indiferent dacă cresc găini care se comportă nesatisfăcător În cuibar, În producția de carne cât și În alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
glumă de prost gust, cu care nu m-am putut împăca de la prima vedere. Se ține de mine ca scaiul și vorbește chiar atunci când nu vreau să-l ascult: „Am vândut purceii și mi-am oprit doar o scrofiță, de prăsilă”. Johann Tzindl morfolește capătul ciubucului și face mare haz că scroafa repezindu-se după cumpărătorul purceilor, și-a spart atât de rău râtul de poarta închisă, că i-a sărit belciugul din crăpătura însângerată. Tzindl i l-a băgat însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
prezentul ei neputincios - În primul rând, În veșnica noastră combinație de ignoranță și spaimă. Altfel nu știu cum am putea explica popularitatea de care se bucură acele manifestări recente și dezgustătoare ale unei mentalități pur medievale ca filmul Jaws (Fălci) și toată prăsila lui nefericită. Amenințarea pentru noi În mileniul viitor rezidă nu În natura văzută ca un rechin ticălos, ci În Înstrăinarea noastră emoțională și intelectuală tot mai mare față de ea - și nu cred că remediul stă doar În succesul sau eșecul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
lucruri și plăcute, și folositoare. Noi, poporul românesc de plugari, păstori și prisăcari, am fi avut în adevăr nevoie de un ministeriu al nostru special: de un ministeriu al agriculturii și domeniilor. Am fi avut nevoie în fiece județ de prăsilă de cai și cornute, de o îngrijire și exploatare sistematică a pădurilor, de învățămînt agricol și tecnic, de ridicarea din întuneric a adevăratului și singurului popor românesc, a țăranului. Cine vrea să cunoască natura poporului nostru ar trebui să se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
importante din Bucovina, enumera după Cernăuți, Suceava, Rădăuți și localitatea Vama <footnote După Iorgu Toma, op. cit. p. 30. footnote>. Din remarcile contradictorii ale guvernatorului militar Splény despre locuitorii Bucovinei, valabile și pentru Vama și vămeni, aflăm că locuitorii făceau mare prăsilă de vite, aveau case alcătuite din bârne de lemn, iar produsele industriei casnice - pânză de cânepă, de in și postav, pentru sumane - erau frumoase și trainice <footnote Aurel Morariu, op. cit. p. 118. footnote>. Dintr-un sat dependent de mănăstirea Moldovița
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
greu observabile. Totuși, la câinii din această rasă apar vizibile unele mutații genetice dramatice, cum ar fi albinismul (culoarea albă pură sau neagră pură). Izolarea reproductivă este situația când aproape toți reproducătorii (masculi și femeleă folosiți la montă provin din prăsilă proprie, adică din rândul celor Înmulțiți În gospodăria stăpânului. Acest tip de reproducție contribuie la consolidarea creșterii În rasă pură a câinilor. Îmbunătățirea unor caractere de rasă, deci ameliorarea rasei, se poate realiza nu neapărat prin importul de reproducători, ci
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
pentru Împrospătarea sângelui rasei. În acest sens se poate da exemplul Cehoslovaciei, care a reușit să izoleze reproductiv frumoasa rasă de câini ciobănești cehoslovaci, recunoscuți pentru frumusețea lor. Când aproape tot efectivul de reproducători dintr-o crescătorie este produs din prăsilă proprie, putem spune că efectivul de câini este izolat reproductiv. S-a stabilit că un efectiv de câini constituit din 10 masculi și 50 de femele poate fi izolat reproductiv, fără nici un pericol de consangvinizare. În acest mod efectivul de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]