2,533 matches
-
Pro Amiciția“; în 12 și în 19 septembrie, Ansamblul profesionist „Banatul“ al Centrului Județean de Artă și Creație Timiș; 26 septembrie, Ansamblul de tineret „Bujorul“. Spectatorii au prilejul să viziteze căsuțele tradiționale din muzeu, la intrare existând și o mică prăvălie cu obiecte de artă populară autentică. din presa vremii acum... 100 ani „Cimitir ars. Din Păuliș ni se scrie că cimitirul bisericei gr. or. române de acolo a ars. Focul s-a aprins din scântei căzute din hornul locomotivei de la
Agenda2004-34-04-cultur () [Corola-journal/Journalistic/282781_a_284110]
-
ale căror urme, alături de cele ale nelipsitelor fântâni turcești, aveau să fie găsite odată cu săpăturile efectuate în 1858. Poarta cu turn - una dintre cele cinci porți ale cetății - reprezenta capătul de miazănoapte al străzii principale - cearșia - ce era flancată de prăvălii și cafenele și începea de la poarta Azab, din fața Castelului (actualul Muzeu al Banatului). Descrierea lui Evliya Čelebi este una foarte plastică: „Poarta cocoșului a fost o poartă foarte mare, dublă. Peste ea, spre ambele părți, lateral era câte o construcție
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
Z. Ornea Destinul lui Panait Istrati a fost, fără îndoială, nefericit. Și, mai ales, de un tragism puțin obișnuit. Născut la Brăila, a practicat, pînă a deveni scriitor, cele mai diverse meserii: băiat de prăvălie, hamal, zugrav, zidar, lăcătuș, lucrător la terasamente, gazetar, servitor, chelner, mecanic, fotograf. Și asta, pînă la 39 de ani cînd, după tentativa de sinucidere din 1921, doi ani mai tîrziu, debutează spectaculos, recomandat și apreciat de Romain Rolland. În cîțiva
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
condus la fr. on). În română, folosirea cu valoare impersonală a substantivului om nu e gramaticalizată, dar apare destul de des în limbajul popular și colocvial. Găsim atestări de la Caragiale - de pildă în replica lui Iancu Zugravul, din Justiție: "să las prăvălia, care nu mai poate omul de atîtea angarale pentru ca să mai mănînce o bucățică de pîine" - pînă în paginile ziarelor contemporane, cînd adoptă un stil familiar, ironic-sfătos: Rupe omul de la gură pentru o vacanță a progeniturii" ("Evenimentul zilei" = EZ 2139, 1999
"Ca omu'" sau "ca oamenii"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17215_a_18540]
-
fel un peisaj cam prea luxuriant. Chiar și acest tip de fragmente se pot dezvolta neașteptat în partituri aproape urmuziene: "La cei cincizeci de ani ai săi, Pato Zeno, singurul fiu al lui Patoescu, fost Pater, descendent de brânzar, cu prăvălie pe centrul orășelului cetate de la Dunăre, declarat bun român, ignoră încă sedentarismul, se îngrijește de încheieturi, de suplețea minții și de respirație, de un număr de ani exagerează chiar, fiind văzut, în zori sau după ce se mai calmează fluxul rutier
Noaptea orgoliilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17372_a_18697]
-
îl căra, pe spate, în cimitirul românesc, și-l îngroapă în cripta părinților săi. După ce și-a revenit din boală de tifos contractata de la cel ucis, sufletul îi este apăsat și se chinuie amarnic. Își abandonează treburile (avea o chivernisita prăvălie de cizmărie, care confecționa produsele puse în vînzare), se duce spre a se spovedi la un vestit schimnic. Acesta, cînd află cu ce și-a împovărat sufletul Savu îi dă strașnic canon: să confecționeze o mie de perechi de păpuci
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
află cu ce și-a împovărat sufletul Savu îi dă strașnic canon: să confecționeze o mie de perechi de păpuci pe care să le distribuie, gratuit, în țară și în peninsula balcanică. Om cu frica lui Dumnezeu, Savu pantofarul desface prăvălia și via pe care o avea și trece la confecționarea, pe cheltuiala să, a papucilor din canon, vagabondînd peste tot, inclusiv în Alexandria Egiptului. Într-un tîrziu, reajunge în Roșiorii de Vede, împrietenindu-se frățește cu negustorul turc Ibraim și
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
Pe hol). Experimental și anafectiv (experiență că atitudine asumată e, îndeobște, o expresie a anafectivitătii), poetul caută locul zero al poeziei care e o goală înregistrare a lucrurilor. că o contabilitate care ar opera exclusiv cu zerouri: "Cînd intru în prăvălie văd întîi lada din lemn./ Mai era frig cînd au apărut castraveții, înveliți în plastic,/ lungi, turcești.(...) Rămasă goală, de curînd lada s-a umplut cu piersici./ Nu prea mari, nu foarte mici. Nici crude, nici coapte./ Nu-s prea
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
plastic,/ lungi, turcești.(...) Rămasă goală, de curînd lada s-a umplut cu piersici./ Nu prea mari, nu foarte mici. Nici crude, nici coapte./ Nu-s prea scumpe, dar nici ieftine. A venit și vremea lor./ Nu prea intra lume în prăvălia asta, la minimarket./ Afacerile nu merg nici prea bine, dar nici rău"(Lada). Pe acest fond cinic, mort, imaginile se amplifică însă, devin foarte vizibile, aidoma flacării unui chibrit care se vede noaptea, din depărtare: "Pe geamul de la baie/ un
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
stea ca martor la scenă bătăii, de frică să n-o încaseze și el. Garajul subteran despre care e vorba se află în spatele unui loc geometric frecventat cu regularitate de poliție - o piață de legume și de alte bunuri, cîteva prăvălii cu orar permanent și o cîrciuma. În zona amintită, noaptea, cînd mă duc să-mi cumpăr țigări de la una dintre prăvăliile non-stop, mă întîlnesc aproape de fiecare dată cu o patrulă. Nu mă îndoiesc de faptul că o bandă de ciomăgari
Sîngele măsurat cu sublerul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18128_a_19453]
-
află în spatele unui loc geometric frecventat cu regularitate de poliție - o piață de legume și de alte bunuri, cîteva prăvălii cu orar permanent și o cîrciuma. În zona amintită, noaptea, cînd mă duc să-mi cumpăr țigări de la una dintre prăvăliile non-stop, mă întîlnesc aproape de fiecare dată cu o patrulă. Nu mă îndoiesc de faptul că o bandă de ciomăgari și-a ales momentul, încît să nu fie tulburata de poliție, dar măsurătorile cu șublerul ale unor pete de sînge pe
Sîngele măsurat cu sublerul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18128_a_19453]
-
de protecție taxatorilor sindicalizați în astfel de isprăvi. Afacerile de acest fel nu sînt o noutate. Din cînd în cînd, măi răzbate în presa plîngerea cîte unui buticar că trebuie să plătească taxa de protecție ca să nu se trezească cu prăvălia devastată. Se mai află și de nemulțumirea acelorași buticari că au de dat atenții polițiștilor, ca să n-aibă încurcături. Dacă se întîmplă că poliția să mai înhațe cîte un taxator care sare calul, procurorii, milostivi, îi dau drumul, pentru a
Negocieri la politie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17579_a_18904]
-
face o formă de supraviețuire. În cartea de acum însă, mai mult decât în jurnalul, cât îl cunoșteam până acum, isi evocă copilăria în Viișoara dobrogeana, anii școlarității la Constantă a o Constantă arhaica, policroma, cosmopolita, cu puzderia ei de prăvălii, birturi și hanuri, cu viața negustoreasca însă lipsită de o viață literară și cultural, orașul în care îl are profesor de limbă română pe ardeleanul Ioan Georgescu, care făcuse studii de teologie la Budapesta și Viena și de litere și
Între actiune si contemplatie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/17585_a_18910]
-
idei. „Ce-o să facem?” se plângea frățiorul meu. Ochii lui se rugau, mi se pare că-l aud: „Zi ceva, fă ceva, comandă, că tu știi.” Atunci, fiindcă eu trebuia să știu, se impunea o hotărâre. „Ne jucăm de-a prăvălia.” Iute aranjat decorul, actorii sunt deja în rol. În general, proviziile rămân imaginare și tejgheaua la fel. Ca totdeauna, eu sunt vânzătoarea și el cumpărătorul. Vânzătoarea își prezintă marfa. Lapte, pâine, unt am de obicei în prăvălie. Să nu mi
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]
-
jucăm de-a prăvălia.” Iute aranjat decorul, actorii sunt deja în rol. În general, proviziile rămân imaginare și tejgheaua la fel. Ca totdeauna, eu sunt vânzătoarea și el cumpărătorul. Vânzătoarea își prezintă marfa. Lapte, pâine, unt am de obicei în prăvălie. Să nu mi se ceară mai mult, nu fac minuni. De pildă, dulceața nu-i de vânzare, căci Justine face tingiri după tingiri cu fructele din grădină. Zilele astea ne cheamă să lingem cratița. E mai ușor cu degetele, fiecare
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]
-
cred că avea o pareză, și care mi-a dincolo de Hozoc, spre Călimăneștii - unde toate casele pe spus amuzat ce s-a petrecut) partea stângă erau ale țiganilor. Se și numea În țigănie . Într-o zi, unul dintre băieții de prăvălie a avut ideia să Dar nu toți ajunseseră să aibe cafenea în plin centru pună mână de la mână și să-i cumpere un bilet, bineînțeles cel orașului. mai ieftin, să-i facă o bucurie babei. A doua zi după tragerea
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
Aș porni de la o întâmplare petrecută în copilăria mea și la care am asistat cu ochii și mintea mea de copil. Să fi avut pe atunci vreo opt sau nouă ani, când tatăl meu a prins, în podeacul mic de la prăvălie, un hoț, un domnișan sărac ce furase într-o traistă câteva kilograme de făină. Era după foametea din ’47. Tata nu i-a făcut nimic. I-a lăsat trăistuța, l-a băgat în bucătăria de lângă salon și l-a judecat
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
Cauza? Invidia. 62 Pe la 8-9 ani părinții mei, destul de înstăriți, chiaburi ai regimului comunist, m-au dus la Pitești, în Târgul Moșilor, să văd un spectacol de circ ce mi-a rămas adânc întipărit în imaginea copilăriei mele. Își aproviziona prăvălia de la negustori renumiți din Pitești. Parca Pakardul în fața prăvăliilor Cazangiu sau Sufleris pe Strada Mare, neîncăpătoare pentru parada zgomotoasă a circarilor cu sau fără animale care făceau reclama spectacolului de seară, din Târg. Agitația, hărmălaia de care era cuprinsă Strada
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
înstăriți, chiaburi ai regimului comunist, m-au dus la Pitești, în Târgul Moșilor, să văd un spectacol de circ ce mi-a rămas adânc întipărit în imaginea copilăriei mele. Își aproviziona prăvălia de la negustori renumiți din Pitești. Parca Pakardul în fața prăvăliilor Cazangiu sau Sufleris pe Strada Mare, neîncăpătoare pentru parada zgomotoasă a circarilor cu sau fără animale care făceau reclama spectacolului de seară, din Târg. Agitația, hărmălaia de care era cuprinsă Strada Mare mi-a atras atenția. Circari cu picioroange de peste
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
alt joc, de-a șoarecele și pisica, în care păgubesc mai mulți anticari, folosind datele furate de pe cardurile de credit. Anticarii sunt secretoși, dar treptat își găsesc mijloacele de apărare, ele implică poliție și justiție, rețele online și lanțuri de prăvălii. Întâmplările par de multe ori fanteziste, ele pot alcătui subiect de thriller. În fond, dacă există atâtea tipuri de thriller (le inventariez după reperele practice ale rețelelor de librării - de aventuri și de spionaj, juridicofinanciar și politic, medical și ecologic
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
interesez de anumite lucruri.” Lucrurile care-l interesează pe poet sunt legate de mărime, greutatea și rezistența la putrefacție a sicrielor. Curiozitatea tânărului e stârnită, totuși, mai mult de vânzătoarea tânără care are obiceiul de-a privi plictisită pe geam. Prăvălia e închisă, astfel că poetul, rezemându-și de gard fluturele, își aprinde o țigară, contemplând rotocoalele de fum ce se ridică în aerul torid al amiezii de duminică. Pedalând pe bicicletă sa în formă de fluture, cu umbrela desfăcută evantai
Capete de rând: Dimitrie Crudu și Falsul Dimitrie Crudu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2413_a_3738]
-
Nici n-ai zice c-are deja cincizeci de ani! Și merge încet, legănându-și șoldurile, bucățica asta de cârnaț cracovian, bine făcută și plină de ea. Chiar dacă mai are pe față o urmă de pernă. Când mă aventurez în prăvălia în care te învăluie mirosuri tari și sărate ca de căței de usturoi - ea, care-n bluza ei albă zice cu o expresie cu totul aparte: „Da, vă ascult”, privindu-te fix cu ochii ei albaștri și îndepărtați - mă trece
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
o carne de porc sau un salam. Dar Valentine zice: „Iarăși bietul tău ochi...” și mă supăr. Oare oamenii chiar nu pricep că uneori încerci să maschezi anumite lucruri pentru binele lor? Ea nu se prea grăbește să intre în prăvălia ei, zăbovește la soare, fermă și debordantă, turuind întruna... La intrarea în piață un muzicant orb cântă la acordeon. Poate că nici măcar nu-i orb, ci poartă pur și simplu ochelari negri, așteptând o zi liniștită și însorită. Vorbim de
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
Nicolae Coan Cunoscut ca prozator și jurnalist cultural (conduce revista electronică „Prăvălia culturală”), Cornel Mihai Ungureanu își face debutul ca dramaturg, după o serie de nominalizări la Premiile UNITER sau la festivaluri de dramaturgie originală românească. Cartea sa Soții, prietene, amante a apărut recent la Ed. Aius, Craiova, și cuprinde trei piese
Un ceasornicar: Cornel Mihai Ungureanu by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2423_a_3748]
-
la RATB, luîndu-se după modelul Lis. Ziarele centrale au titrat, cu o satisfacție greu de înțeles, fie că Băsescu rade chioșcurile ilegale, fie că el a început războiul cu buticarii. Or, acești buticari, cu cele 20.000 de mii de prăvălii ale lor aflate în amplasare ilegală în tot Bucureștiul, hrănesc direct cel puțin 200.000 de persoane, iar indirect s-ar putea ca cifra să ajungă la peste o jumătate de milion de persoane. Acești nefericiți care au obținut dreptul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]