468 matches
-
înregistrată la finalul ceremoniei de învestitură a lui Leonard Orban în funcția de ministru al Afacerilor Europene. „În 2008, România dispunea de câteva praștii cu rază lungă de acțiune și era gata să declare război. Iar acum avem vreo două praștii în plus”, a spus șeful de stat, informează . Potrivit unor telegrame WikiLeaks, prezentate de Gându, Traian Băsescu declarat că se teme de un conflict militar România-Rusia, în Transnistria. Președintele ar fi făcut această declarație în 2008, la o întâlnire cu
Băsescu ironizează telegramele WikiLeaks: În 2008, România dispunea de câteva praştii şi era gata să declare război () [Corola-journal/Journalistic/47483_a_48808]
-
odată de a se înscrie în bloc în Partid, adolescentul își construiește propria armată, gata să se apere împotriva unei posibile intervenții a Rusiei. Preparativele taberei ad hoc a tinerilor, cu toate detaliile donquijotești (lupta contra mamei-Rusii se duce cu praștii de cauciuc și bile de rulment, dar și cu sulf sau clorat de potasiu din laboratoarele de chime), fac deliciul povestirii lui Antonesei. Ar fi putut lipsi, în schimb, din volum, piese în care e mai mult decât evidentă intruziunea
Turism literar by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4671_a_5996]
-
anchetă (apărută în revista Cronica din 1985), tot într-acolo trimite. Uneori, Gellu Naum însuși pare să-și fi amestecat cerneala: „după ce-mi ghiceai tu viitorul din palmă, îmi/ suflai o gărgăriță și eu îți trimiteam, drept recompensă, în praștie, ochind o dantelă/ pe/ pieptul tău, o bucată de zahăr candel -/ urmare a unei îndoieli// că o dată eram dus la magazinul mixt, în sat, cu un pai de secară, uscat,/ arătător: nene... bani/ ai? îmi tăia el, vânzătorul, vorba, de cum
Pa vu ga di by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4365_a_5690]
-
este că în ceea ce privește problemele de securitate, acestea sunt ale noastre, ale membrilor NATO. Noi decidem cum ne apărăm și nu poate veni nimeni din afară să ne spună « Nu vă apărați așa, vă apărați cu puști de lemn sau cu praștii». Nu", a afirmat șeful statului. El a menționat și că e este "fantezist" un scenariu al unui conflict între UE sau statele membre NATO din Europa și Federația Rusă. Niciodată aceste capabilități nu vor fi îndreptate împotriva Federației Ruse și
Băsescu reia atacul asupra Rusiei referitor la scutul antirachetă () [Corola-journal/Journalistic/58330_a_59655]
-
Oișteanu nu face nici un efort să-l limpezească. Dincolo de aceste rădăcini îndepărtate, sintagma are, în poezia lui Florin Iaru, câteva interesante vecinătăți: în 1979, poetul apărea într-un Caiet al debutanților 1978 cu un grupaj purtând titlul (bizar, suprarealist) O praștie de aer. Metaforă a evanescenței care se va perpetua în forme diluate și mai târziu, chiar în prima carte, în care, exceptând poemul supus discuției, cuvântul „aer” (ca atare sau în termeni derivați) are nu mai puțin de nouă ocurențe
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
că se înscrie la Universitate. Cred că o să mă asculte. Curios, mi se pare mai... mare decât el! Numai el putea fi mic, mic - „și mai mic!” - și alintat! Știi ce de jucării avea? Am găsit într-o zi o praștie, o praștie de copil, pentru vrăbii. Tăiase pielea dintr-o mănușă nouă! Și avea aeroplane, și muzicuțe. Și mie nu mi-au dat nimic. Le-am aruncat, desigur. Ce era să facă oamenii „serioși” cu jucăriile lui? Am căpătat (l-
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]
-
înscrie la Universitate. Cred că o să mă asculte. Curios, mi se pare mai... mare decât el! Numai el putea fi mic, mic - „și mai mic!” - și alintat! Știi ce de jucării avea? Am găsit într-o zi o praștie, o praștie de copil, pentru vrăbii. Tăiase pielea dintr-o mănușă nouă! Și avea aeroplane, și muzicuțe. Și mie nu mi-au dat nimic. Le-am aruncat, desigur. Ce era să facă oamenii „serioși” cu jucăriile lui? Am căpătat (l-a furat
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]
-
și fără voce. Suferință copiilor și a femeilor sunt temele ei favorite. Durerea mamei pricinuita de pierderea unui copil e metaforizată prin transformarea copiilor pierduți în fluturi care zboară pe o fâșie de cer. Povestea sticletelui care e doborât de praștia unui băiat și ajunge în colivia unei doamne care se îmbolnăvește și moare e istoria cuștii, a spațiului închis în care, sub pretextul protecției, al ocrotirii, i se ia libertatea unei ființe. Doar moartea stăpânei cuștii îi va reda păsării
Sarina Cassvan: scriitura se lasă sedusă by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3277_a_4602]
-
o sămânță, din ea a crescut Empire State Building cât un stâlp electric pe mal, de unde toată poezia lumii se vede ca o pășune. Astfel m-am întors la începuturi. * Pe mal, biserica Sfântul Mihail coborâse de pe picioroange, copiii cu praștia îi crăpaseră vitraliile. Cafeneaua Insomnia duhnea a urină și a poeți descompuși, în clubul Zorki pianele se stricaseră, la barul Rivers dimineața lichidă avea culoarea pereților de spital, pe terasele de la obeliscul Carolina fusese trasă la sorți apocalipsa de început
California (pe Someș) by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/2798_a_4123]
-
să se facă niște mici fleșe de hartie ca să zic așa căci nu găsesc cel mai indicat mijloc să descriu. Adică o bucată de hârtie împăturita pe lung pe care o petreceai pe după un elastic și făceai un fel de praștie cu care aruncai glonțul de hartie în ceafa altuia care nu numai că avea surpriză să fie luat pe neașteptate, dar mai era și dureros. Într-o recreație a venit și rândul meu să fiu țintă unuia și când m-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
dorul / dus al unei alte lumi". În final fata îi netezește coama ,cu-un piaptăn" din chiar osul ei. Nu altceva este șarpele - simbol ce revine obsesiv prin multiplele deschideri către zonele obscure ale conștiinței : ,șarpele își luase hamul și praștia / tîra înapoi sania-n care sta / sufletul meu pregătit de plecare". Sufletul este despărțit de trup în același mod nefiresc și brutal în care se produc toate ,sfîșierile" (la propriu) din poezia Ilenei Mălăncioiu. Nu știam că sfîșierea se ia
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10953_a_12278]
-
rușinoasă de „pătlăgeaua vînătă”. Nu puține au fost „creioanele” care primiseră cununa de martir a vînătăilor și juliturilor din mîna răzbunătoare a „pătlăgelelor”. Întărîtate, „creioanele” puneau la cale hăituiala cîte unei „pătlăgelele” izolate și, chiuind, trăgeau în micul nobil din praștii cu bătaie lungă. „Pătlăgeaua” singuratică, zgîlțîindu-și ghiozdanul, se salva în grabă în vreo străduță și, palidă, cu un galoș pierdut în fugă, rămînea îndelung în adîncitura intrării unei case oarecare. Galoșul capturat era aruncat de învingători pe acoperișul unei clădiri
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
căldură veștedă.... Balada podurilor Sînt poduri care mint sînt poduri ce spun adevărul poduri care te-adulmecă și poduri care te lasă-n pace poduri care te-oglindesc și poduri ce-și oglindesc doar propriul chip poduri obraznice cum o praștie poduri extatice cum o icoană poduri fragile cum un ochi poduri dure cum o tibie poduri parfumate cum un crin poduri fetide cum o mlaștină poduri exacte cum o incizie poduri vagi cum un poem poduri ce te trec dincolo de
Gheorghe Grigurcu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/10387_a_11712]
-
nuanță de albastru închis așa cum bine ascuns în pământ un ou de prepeliță multiplică pâinile cândva cândva am văzut aureola unui craniu de porumbel deplasându-se cu o precizie într-adevăr înspăimântătoare spre piatra ce tocmai se năștea dintr-o praștie cândva am privit iarăși moartea drept în ochi și era dimineață un matematician și un yoghin jucau table pe terasa Oteteleșeanu prin apropiere parcă se zăreau niște căni cu șvarț în rest coala de hârtie visa mai departe că se
Valeriu Mircea Popa by Valeriu Barbu () [Corola-journal/Imaginative/10657_a_11982]
-
ia pentru îngrijiri medicale. 1889, februarie Internat din nou la Sanatoriul dr. Sutu. Pietrele i se par diamante, frunzele bani. Se crede voievodul Matei Basarab. 1889, 15 iunie Pacientul Petrea Poenarul îl lovește în cap cu o piatră trasă din praștie. Dar moartea e consecință unei endocardite vechi. Creierul său cântărește 1495 de grame, aproape cât al poetului german Schiller. Este înmormântat la Bellu, cu onoruri naționale. VIA art-zone.ro
Mihai Eminescu este propus pentru canonizare [Corola-blog/BlogPost/95671_a_96963]
-
Scoate de undeva un pumnal și îl ridică deasupra-i, tremurând. ȚIPĂ (îngrozită): Vreți să... vreți să... vreți să intrați în locul meu? MAIA: Vreau sau nu vreau? Aceasta-i întrebarea. Mai nobil e să rabzi în cuget, oare/ A vitregiei praștii și săgeți/ Sau armă s-o ridici asupra mării de griji și să le curmi? Ridică iar pumnalul asupra-i. ȚIPĂ: Vă rog... va rog mult! Intrați în locul meu, să faceți pipi. MAIA: Să mor, să dorm aș vrea.../ Și
Maia la toaleta by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19079_a_20404]
-
în rezervație. Urmarea: o să stea, săraca, vreo trei ani într-o pușcărie din Ardeal, iar postul ei a rămas bineînțeles neocupat, fiindcă nu-l vrea nimeni. Se alege praful încet-încet de toată comisia. Tot guvernul e, de altfel, cu nervii praștie, celelalte programe au cam fost lăsate de izbeliște. S-a pierdut deja integrarea în Organizația Nord-Atlantică de Sulfilat și Însăilat. Vom relua negocierile, de-abia peste doi ani. Fuck! Vineri, 21 martie 127.008 Două noi demisii în Comisia Guvernamentală
Cum ar arăta lumea fără bărbaţi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19343_a_20668]
-
Orțan, băiat fundamental trist, și-a făcut mai întâi nume de epigramist. De la epigramă la poemul liric, saltul este interregn, de la nume la renume, de la nimfă la fluture, sau, ca să ne întoarcem un pic la sat, ca de la piatra din praștia lui David, pentru Goliat, la glonțul predestinat.” Antologia de cultură, literatură și artă „În bătaia peniței”, Galați, apărută sub oblăduirea Anei Cristina Popescu, Adrian Popescu, Simona Petronela Mîțu și Ion Turnea ne propune materiale publicate în cele patru numere ale
ÎNDEMN LA LECTURĂ de GELU DRAGOŞ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384811_a_386140]
-
Și nu mai vreau să știu pân-la sfârșit, Cine-a iubit frumos, cine-a greșit... Iar lumea n-o să știe niciodată De ce nu pot mai mult femei să cânt. ........................... Liniștea-i acum deplină Și-a-nnoptat. De mult nu mai trag cu praștia-n vrăbii. Numai dorul mai colindă... Totuși este trist pe lume. *ÎI ROG SĂ MĂ IERTE PENTRU PLAGIAT (și pentru unele schimbări ale semnelor de puctuație), ÎN ORDINEA VERSURILOR, PE URMĂTORII POEȚI: Poporul român - Miorița, Alecsandri, Labiș, Eminescu, V.Voiculescu
PARTEA A II-A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385085_a_386414]
-
decât toate și dacă focul arde și pietre și a zis, poate arde orice și a luat focul să-și facă cu el unelte de moarte. La început și-a făcut un pumnal, apoi o sabie cu două tăișuri, apoi praștia din care zvârlea pietre a răsucit-o într-o pușcă, în pușcă a pus o piatră topită ce putea să arunce moartea spre oricine într-o clipă. Cu cât punea laolată mai multe pietre topite cu atăt moartea devenea mai
TEORIA SUPRESTRUCTURILOR (MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382282_a_383611]
-
de biscuiți, dar palma lumii a lăsat-o fără bani, mai mult decât atât, i-a adus moartea. Moartea bătrânei aș putea-o asemăna cu moartea vrabiei din poezia lui Zaharia Stancu „Odată am ucis o vrabie / Am tras cu praștia-n ea și am lovit-o / Pe urmă o zi / Și-o noapte întreagă / Am tot plâns-o și am tot jelit-o / Nu m-a bătut mama, nu m-a certat / În mână țineam o bucată de pâine / Degeaba
O CARTE PENTRU O PALMĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383841_a_385170]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > OARBA NEVOIE Autor: Dragoș Niculescu Publicat în: Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Praștia luminii șuieră prin vreme ca un corb de sticlă beat și fără sens, din potop și milă se mai nasc poeme, sub un glob de ceară rînced și imens. Ultima flașnetă cîntă a speranță, turnuri vechi de apă plîng sentimental
OARBA NEVOIE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382829_a_384158]
-
tata Nițu, cum stă el și le dă: ”Vă aranjarăț’, zâce, pe toată iarna! Pe toată iarna v-aranjarăț’!” Scaicani.! Ne ieși pe nas bufetu’ lu’ nașa Reta, că ăștia măturară tot dupe masă, de nu rămasă nici să tragi cu praștia, m-auz’! Și luni la rachiu n-avusărăm decât să punem la bătaie și restu’ de cârnați și de mață. Da’ și eu fusăi deștept. Păi!? Oltean prost și gâscă înecată ai văzut!? Lăsai la o parte rușine și făcui nuntă
BUFET SUEDEZ (SCHECI À LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383266_a_384595]
-
am luat măsurile necesare În acest sens. Vă rog să mă scuzați dacă v-am deranjat; am făcut-o spre binele dumneavoastră. Și al dumneavoastră. Bonne chance! A coborât la Tineretului. Când am ajuns acasă (nu vă spun cum: eram praștie pe dinăuntru, eram halucinat, făcut zdrențe, aproape În agonie), primul lucru a fost să verific computerul. Textul Codului lui Alexandru fusese deletat așa cum, mai mult ca sigur (de fapt, ulterior, am primit confirmarea), se Întâmplase și cu celelalte două, al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
bătrânul porni să cânte tare, iar cazacii îl întovărășiră, în canon, umplând întinderea stepei de-o melodie divină. Mai merseră vreo două-trei ceasuri și atamanul, după ce ațipise nițel, simți boarea Nistrului. îl trecură în tăcere, deși unul din ei, făcut praștie, căzu de pe cal în apă și-abia îl aburcară în șa. Nistrul i se păru atamanului cam mic, dar cu seceta asta... în sfârșit, la prima geană de lumină, zări ca prin pâclă casele unui sat. Aprinseră cu chiu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]